1re-229/14 — Art. 187 alin. 2 lit. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 februarie 2012, în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, Bolocan Grigore a fost condamnat în baza art.187 alin. (2) lit. lit. b), f) Cod penal, cu aplicarea art. 80 Cod penal, la 4 ani închisoare, fără amendă, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate, i-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat în fapt că, Bolocan Grigore, acționând în comun acord și înțelegere prealabilă cu Vieru Ivan, la 20 septembrie 2011, la ora 20:30, aflându-se la etajul nr. 1, lângă farmacia „Farmacia Familiei” din incinta Spitalului nr. 3, amplasat pe str. Alecu Russo 11, mun. Chișinău, în mod deschis a sustras de la Nani Maria un lănțișor de aur, de model „Bismark”, cu greutatea totală de 11 gr, cauzîndu-i astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil, în sumă de 8.000 lei. Tot el, acționând în comun acord și înțelegere prealabilă cu Vieru Ivan, la 14 septembrie 2011, la ora 23:55, aflându-se la intrarea în blocul locativ amplasat pe str. Magda Isanos 14/2, mun. Chișinău, în mod deschis a sustras de la Zagadailov Ala, un lănțișor de aur, cauzîndu-i astfel părții vătămate, un prejudiciu material considerabil, în sumă de 7.200 lei. Tot el, acționând în comun acord și înțelegere prealabilă cu Vieru Ivan, la 21 septembrie 2011, la ora 07:40, aflându-se la intrarea în magazia restaurantului „Elegance”, amplasat pe str. Calea Orheiului 105/1, mun. Chișinău, în mod deschis a sustras de la Nalivan Veronica un lănțișor de aur, cauzîndu-i astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil, în sumă de 4.300 lei.

Avocatul Andrei Stănilă în numele inculpatului Bolocan Grigore, a contestat cu recurs sentința instanței de fond, solicitînd casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond. În susținerea recursului, avocatul a invocat că instanța de fond eronat a acceptat procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, în momentul în care inculpatul, în cadrul instanței de fond, nu a recunoscut vina pe epizodul din 18 septembrie 2011, privind sustragerea lănțișorului de aur de la Berlinschi Eugenia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2014, recursul avocatului a fost respins ca depus peste termen, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. La adoptarea soluției date, instanța de recurs a reținut că, avocatul Stănilă Andrei a omis termenul de declarare a recursului fără careva motive întemeiate, or, sentința integrală a fost pronunțată la 09 februarie 2012 (f. d. 207, vol. II), iar potrivit angajamentului din 09 februarie 2012, Bolocan Grigore s-a obligat să nu părăsească localitatea pînă la intrarea sentinței în vigoare (f. d. 210, vol. II), astfel, argumentele recursului (f. d. 254, vol. II), precum că avocatul a primit copia sentinței la 25 martie 2013, instanța de recurs le-a considerat nefondate.

Avocatul Andrei Stănilă în numele inculpatului Bolocan Grigore, în temeiul art. 453 alin (1) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs în anulare, decizia instanței de recurs, solicitînd casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată. În motivarea cerințelor sale, recurentul cu referire la art. art. 439 alin. (1), (2), 402 alin. (1), 399 alin. (2), 3 alin. (1) Cod de procedură penală (pînă la intrarea în vigoare a Legii nr. 66 din 05 aprilie 2012), precum și art. 46 alin. (1), (2), (3) din Legea privind actele legislative nr. 780 din 27 decembrie 2001, a invocat că în speță, sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 februarie 2012 a fost redactată pînă la adoptarea Legii nr. 66 din 05 aprilie 2012. La momentul respectiv, Bolocan Gr., nu era informat despre redactarea sentinței, mai mult, în materialele cauzei nu există nici o recipisă care să confirme recepționarea de către inculpat a sentinței redactate, așa cum impune art. 439 alin. (1) Cod de procedură penală (pînă la intrarea în vigoare a Legii nr. 66 din 05 aprilie 2012). Astfel, la materialele cauzei (f. d. 252, vol. II), este recipisa avocatului Stănilă A. din care rezultă recepționarea sentinței redactate la 25 martie 2014, respectiv recursul din 07 aprilie 2014, a fost declarat în termen de 15 zile de la înștiințare. În final, recurentul a menționat că, alte probe care să confirme recepționarea la o dată anterioară a sentinței, în cauză nu există, iar „obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea pînă la intrarea în vigoare a sentinței” (f.d. 210, vol. II) nu poate fi echivalată cu recepționarea hotărîrii redactate, deoarece art. 399 alin. (2), 402 alin. (1), 439 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd în mod imperativ și expres că, pînă la intrarea în vigoare a Legii nr. 66 din 05 aprilie 2012, termenul de apel/recurs curge de la data informării părților despre redactarea hotărîrii motivate. Totodată, recurentul și-a exprimat dezacordul cu acceptarea de către instanța de fond a acordului de recunoaștere a vinovăției, deoarece inculpatul nu a acceptat în 2 totalitate probele prezentate de către acuzare și anume nu a recunoscut sustragerea lănțișorului de aur de la cet. E. Berlinschi.

Verificînd argumentele invocate în recursul în anulare declarat de avocatul Andrei Stănilă în numele inculpatului Bolocan Grigore, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului, reieșind din următoarele considerente. 6.1.Conform art. 449 alin. (1) pct. 1) lit. b) Cod de procedură penală, judecînd recursul instanța respinge recursul, menținînd hotărîrea atacată, dacă recursul este depus peste termen. Conform art. 439 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de recurs împotriva hotărîrilor pentru care legea nu prevede cale de atac a apelului este de 15 zile de la data pronunțării hotărîrii. Termenul de recurs este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. Colegiul penal conchide că, instanța de recurs corect și-a motivat soluția adoptată privind respingerea recursului avocatului A. Stănilă ca depus peste termen, deoarece sentința integrală a fost pronunțată la 09 februarie 2012 (f. d. 207, vol. II), iar potrivit angajamentului din 09 februarie 2012, Bolocan Grigore s-a obligat să nu părăsească localitatea pînă la intrarea sentinței în vigoare (f. d. 210, vol. II), însă, avocatul Stănilă Andrei în numele inculpatului Bolocan Grigore a atacat-o cu recurs abia la 07 aprilie 2014 (f. d. 253, vol. II), fiind omis termenul legal de 15 zile. 6.2. În atare circumstanțe, Colegiul penal consideră că, concluzia adoptată de instanța de recurs, este legală și întemeiată, deoarece recursul s-a depus peste termen, iar motivele apărării precum că inculpatul Bolocan Gr. la 09 februarie 2012 nu era informat despre redactarea sentinței și la materialele cauzei lipsește recipisa care să confirme recepționarea de către inculpat a sentinței redactate, sunt nefondate, or, potrivit procesului-verbal al instanței de recurs din 09 februarie 2012 (f. d. 202, vol. II), instanța, conform art. 384 Cod de procedură penală, în prezența inculpatului Bolocan Gr., avocatului în interesele inculpatului Cauș M. și procurorului, a pronunțat sentința. Astfel, recipisa prin care urma să fie confirmată recepționarea de către inculpat a sentinței, este întîlnită în cazurile în care hotărîrea instanței este redactată, ceea ce nu rezultă din materialele cauzei. Avînd în vedere că instanța de recurs, în situația în care respinge recursul ca fiind tardiv nu se expune asupra circumstanțelor de fapt ale cauzei și legalității sentinței, din acest punct de vedere, nu există temei nici pentru instanța de recurs în anulare de a se expune asupra legalității sentinței și deciziei instanței de recurs referitor la condamnarea lui Bolocan Grigore. Deci, criticele formulate de recurent, enunțate la pct. 5. al prezentei decizii, prin care se susține că recursul declarat de apărare a fost depus în termen, acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de recurs și, cărora instanța de recurs le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție pe care instanța de recurs în anulare și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. Astfel, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrii 3 adoptate în cauza inculpatului Bolocan Grigore și prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului în anulare declarat de avocatul Andrei Stănilă în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. art. 432 alin.(2) pct. 4), 456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Andrei Stănilă în numele inculpatului Bolocan Grigore, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2014, în cauza penală în privința lui Bolocan Grigore Ion, din motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată la 03 decembrie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Petru Moraru Nadejda Toma 4