4-1re-229-2014 — art.145 alin.2 lit.i, j CP

Dosarul nr.4-1re-229/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 iunie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Nicolae Gordilă,

Judecători - Elena Covalenco, Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

condamnatul Ciobanu Nicolai împotriva sentinței Judecătoriei Fălești din 16 mai 2011,

deciziilor Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2011 și a

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 26 iunie 2013 și 16 ianuarie 2014 în

cauza penală privindu-l pe

Ciobanu Nicolai Nicolai, născut la 29 octombrie 1990,

originar din s.Navîrneț, r-nul Fălești, domiciliat

în mun.Chișinău, str.Alba Iulia 10/46.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

condamnat în baza art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal la 15 ani închisoare, iar în temeiul

art.85 alin.(1) Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea

neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Fălești din 12 noiembrie 2007,

fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 15 ani și 6 luni închisoare, cu executarea ei în

penitenciar de tip închis.

Prin aceeași sentință au fost condamnați Secară Andrei și Caras Mihail, în

privința cărora hotărîrile judecătorești nu se contestă.

Acțiunea civilă înaintată de către succesorul victimei Grivneac Igor a fost admisă

în principiu, urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța în

ordinea procedurii civile.

02.00, prin înțelegere prealabilă, împreună cu Caras Mihail și Secară Andrei, fiind în

stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în apropierea casei cet.Rotari Alexandr,

amplasată în Gara Fălești, str.Ungheni 18, în urma unor relații ostile apărute spontan

între ei și cet.Cimbriciuc Anton, avînd scopul omorului intenționat al ultimului,

manifestînd o deosebită cruzime, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele

încălțate în diferite părți ale corpului, preponderent în cap și regiunea toracică,

pricinuindu-i suferințe deosebite și cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-

legală nr.168 din 10.12.2010, vătămări corporale grave periculoase pentru viață, în

urma cărora a survenit decesul victimei.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blîndă, deoarece instanța nu a ținut seama de faptul că dînsul nu a avut

1

intenția de al omorî pe A.Cimbriciuc, ci doar i-a aplicat acestuia două lovituri cu

piciorul, de la care nu putea surveni decesul lui, pentru ce și urmează a fi tras la

răspundere penală și aplicată o pedeapsă nu prea aspră, luîndu-se în considerație că are

la întreținere un copil minor și s-a căit sincer de cele comise.

apelul inculpatului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

Instanța de apel a constatat că probele cercetate de prima instanță, cu respectarea

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, confirmă vinovăția lui

N.Ciobanu în comiterea infracțiunii imputate și acțiunile lui corect au fost încadrate în

baza art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal, totodată prima instanță corect a apreciat măsura

de pedeapsă aplicată acestuia, care i-a fost stabilită în limita sancțiunii normei penale

de care a fost recunoscut vinovat, ținînd seama de circumstanțele cauzei.

La fel, instanța de apel a respins argumentul inculpatului, precum că de la

loviturile aplicate de el nu putea să survină decesul victimei, deoarece dînsul a aplicat

victimei lovituri în regiunea capului, care este organ vital, iar participarea lui la

aplicarea loviturilor cet.A.Cimbrinciuc de rînd cu ceilalți inculpați, demonstrează faptul

că dînsul a acționat împreună cu ei cu intenție comună, ce rezultă și din

comportamentul lui după aplicarea loviturilor, contribuind fizic la aruncarea cadavrului

în fîntînă.

inculpatul N.Ciobanu care, fără a invoca careva temei prevăzut de art.427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, cu aplicarea prevederilor

art.79 Cod penal.

s-a decis inadmisibilitatea recursului declarat de către inculpat, ca fiind declarat peste

termen.

Instanța de recurs a menționat că, în conformitate cu prevederile art.422 Cod de

procedură penală, termenul de recurs este de 2 luni de la data pronunțării deciziei, iar

în cazul redactării deciziei - 2 luni după înștiințarea în scris a părților despre semnarea

deciziei redactate de toți judecătorii completului de judecată.

Potrivit materialelor dosarului, inculpatul a primit contra semnătură decizia

instanței de apel la 04 ianuarie 2012, însă a depus recursul abia la 06 martie 2013,

adică peste 1 an și 2 luni de la data primirii deciziei redactate, prin ce a omis

termenul de declarare a recursului prevăzut la art.422 Cod de procedură penală.

solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești pronunțate în cauză, pe motiv că instanțele au

dat o apreciere greșită probelor și incorect au aplicat normele de drept.

2014, s-a dispus inadmisibilitatea recursului declarat de condamnat, pe motiv că nu sînt

îndeplinite cerințele de conținut.

Colegiul penal a menționat că argumentele invocate de condamnat în recurs nu

pot servi ca temei de casare a hotărîrilor judecătorești pronunțate în cauză, deoarece

aprecierea probelor deja a fost efectuată de către instanțele de fond, iar dînsul a

recunoscut faptul că i-a aplicat lovituri victimei și împreună cu complicii săi l-au

aruncat într-o fîntînă.

anulare în care, fără a invoca vreun temei prevăzut la art.453 Cod de procedură penală,

2

cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, solicită casarea hotărîrilor sus-

menționate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri echitabile, invocînd repetat

aceliași motive, cum au fost invocate în recursurile precedente, descrise la pct.3, 5, 7,

ale prezentei hotărîri.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal conchide că recursul

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.452, 453 alin.(1) Cod de procedură penală, condamnatul poate

declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești

irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac, în scopul reparării erorilor de drept

comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Totodată, potrivit art.453 alin.(2) Cod de procedură penală, recursul în anulare

este inadmisibil dacă este declarat repetat.

Reținînd prevederile menționate, instanța de recurs constată că recurentul în

recursul în anulare invocă repetat aceleași motive ca și în recursurile precedente, asupra

cărora Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție prin hotărîrile din 26 iunie 2013 și

16 ianuarie 2014 deja s-a pronunțat argumentat, declarîndu-le inadmisibile, nefiind

stabilite careva încălcări ale drepturilor lui N.Ciobanu.

Prin urmare, reieșind din faptul că condamnatul a folosit calea extraordinară de

atac - recursul în anulare, instanța decide inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că este

declarat repetat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Ciobanu Nicolai,

împotriva sentinței Judecătoriei Fălești din 16 mai 2011, deciziilor Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2011, Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 26 iunie 2013 și 16 ianuarie 2014, în propria lui cauză penală, fiind declarat

repetat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 26 iunie 2014.

Președintele Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Ion Guzun

Liliana Catan

Iurie Diaconu

3