4-1re-229-2014 — Art.145 alin.2 lit.i, j CP

Prin sentința Judecătoriei Fălești din 16 mai 2011, Ciobanu Nicolai a fost condamnat în baza art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal la 15 ani închisoare, iar în temeiul art.85 alin.(1) Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Fălești din 12 noiembrie 2007, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 15 ani și 6 luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis. Prin aceeași sentință au fost condamnați Secară Andrei și Caras Mihail, în privința cărora hotărîrile judecătorești nu se contestă. Acțiunea civilă înaintată de către succesorul victimei Grivneac Igor a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

Potrivit sentinței s-a constatat că Ciobanu Nicolai, la 10 decembrie 2010, ora 02.00, prin înțelegere prealabilă, împreună cu Caras Mihail și Secară Andrei, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în apropierea casei cet.Rotari Alexandr, amplasată în Gara Fălești, str.Ungheni 18, în urma unor relații ostile apărute spontan între ei și cet.Cimbriciuc Anton, avînd scopul omorului intenționat al ultimului, manifestînd o deosebită cruzime, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele încălțate în diferite părți ale corpului, preponderent în cap și regiunea toracică, pricinuindu-i suferințe deosebite și cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico- legală nr.168 din 10.12.2010, vătămări corporale grave periculoase pentru viață, în urma cărora a survenit decesul victimei.

Sentința a fost atacată cu apel de inculpatul N.Ciobanu, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, deoarece instanța nu a ținut seama de faptul că dînsul nu a avut 1 intenția de al omorî pe A.Cimbriciuc, ci doar i-a aplicat acestuia două lovituri cu piciorul, de la care nu putea surveni decesul lui, pentru ce și urmează a fi tras la răspundere penală și aplicată o pedeapsă nu prea aspră, luîndu-se în considerație că are la întreținere un copil minor și s-a căit sincer de cele comise.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2011, apelul inculpatului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței. Instanța de apel a constatat că probele cercetate de prima instanță, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, confirmă vinovăția lui N.Ciobanu în comiterea infracțiunii imputate și acțiunile lui corect au fost încadrate în baza art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal, totodată prima instanță corect a apreciat măsura de pedeapsă aplicată acestuia, care i-a fost stabilită în limita sancțiunii normei penale de care a fost recunoscut vinovat, ținînd seama de circumstanțele cauzei. La fel, instanța de apel a respins argumentul inculpatului, precum că de la loviturile aplicate de el nu putea să survină decesul victimei, deoarece dînsul a aplicat victimei lovituri în regiunea capului, care este organ vital, iar participarea lui la aplicarea loviturilor cet.A.Cimbrinciuc de rînd cu ceilalți inculpați, demonstrează faptul că dînsul a acționat împreună cu ei cu intenție comună, ce rezultă și din comportamentul lui după aplicarea loviturilor, contribuind fizic la aruncarea cadavrului în fîntînă.

Împotriva hotărîrilor judecătorești nominalizate a declarat recurs ordinar inculpatul N.Ciobanu care, fără a invoca careva temei prevăzut de art.427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 26 iunie 2013, s-a decis inadmisibilitatea recursului declarat de către inculpat, ca fiind declarat peste termen. Instanța de recurs a menționat că, în conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 2 luni de la data pronunțării deciziei, iar în cazul redactării deciziei - 2 luni după înștiințarea în scris a părților despre semnarea deciziei redactate de toți judecătorii completului de judecată. Potrivit materialelor dosarului, inculpatul a primit contra semnătură decizia instanței de apel la 04 ianuarie 2012, însă a depus recursul abia la 06 martie 2013, adică peste 1 an și 2 luni de la data primirii deciziei redactate, prin ce a omis termenul de declarare a recursului prevăzut la art.422 Cod de procedură penală.

Condamnatul N.Ciobanu, la 18 septembrie 2013, a declarat recurs în anulare, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești pronunțate în cauză, pe motiv că instanțele au dat o apreciere greșită probelor și incorect au aplicat normele de drept.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 16 ianuarie 2014, s-a dispus inadmisibilitatea recursului declarat de condamnat, pe motiv că nu sînt îndeplinite cerințele de conținut. Colegiul penal a menționat că argumentele invocate de condamnat în recurs nu pot servi ca temei de casare a hotărîrilor judecătorești pronunțate în cauză, deoarece aprecierea probelor deja a fost efectuată de către instanțele de fond, iar dînsul a recunoscut faptul că i-a aplicat lovituri victimei și împreună cu complicii săi l-au aruncat într-o fîntînă.

La 30 aprilie 2014, condamnatul N.Ciobanu, a declarat repetat recurs în anulare în care, fără a invoca vreun temei prevăzut la art.453 Cod de procedură penală, 2 cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, solicită casarea hotărîrilor sus- menționate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri echitabile, invocînd repetat aceliași motive, cum au fost invocate în recursurile precedente, descrise la pct.3, 5, 7, ale prezentei hotărîri.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal conchide că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art.452, 453 alin.(1) Cod de procedură penală, condamnatul poate declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Totodată, potrivit art.453 alin.(2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă este declarat repetat. Reținînd prevederile menționate, instanța de recurs constată că recurentul în recursul în anulare invocă repetat aceleași motive ca și în recursurile precedente, asupra cărora Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție prin hotărîrile din 26 iunie 2013 și 16 ianuarie 2014 deja s-a pronunțat argumentat, declarîndu-le inadmisibile, nefiind stabilite careva încălcări ale drepturilor lui N.Ciobanu. Prin urmare, reieșind din faptul că condamnatul a folosit calea extraordinară de atac - recursul în anulare, instanța decide inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că este declarat repetat.

În conformitate cu prevederile art.453 alin.(2), 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Ciobanu Nicolai, împotriva sentinței Judecătoriei Fălești din 16 mai 2011, deciziilor Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2011, Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 26 iunie 2013 și 16 ianuarie 2014, în propria lui cauză penală, fiind declarat repetat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 26 iunie 2014. Președintele Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Ion Guzun Liliana Catan Iurie Diaconu 3