1ra-427/13 — 309 1 alin 3 lit c Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 309 1 alin 3 lit c Cod penal
- Temei legal
- 309 1 alin 3 lit c Cod penal
1ra-427/13 — 309 1 alin 3 lit c Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1ra –427 /13
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
25 iunie 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea
componență:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Ion Arhiliuc, Iurie Diaconu, Ghenadie Nicolaev și Elena Covalenco, cu
participarea procurorului Dumitru Graur, interpretului Adriana Condrațcaia, avocaților
Buliga Ion și Vasilisa Zaporojan și a inculpatului Bușovschi Roman a judecat în
ședință publică recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții
de Apel Bălți, Octavian Bodareu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 14 noiembrie 2012, în cauza penală în privința lui
Rotari Sorin Constantin, născut la 04 iulie 1982, originar din s.
Călinești și domiciliat în or. Fălești, str. Ștefan Neaga 14, ap. 9,
cetățean al Republicii Moldova
și
Bușovschi Roman Oleg, născut la 04 august 1985, originar și
locuitor al or. Fălești, str. Ștefan Neaga 24/2, cetățean al
Republicii Moldova.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Instanța de fond din 04 aprilie2011 - pînă la 07 octombrie 2011;
Curtea de Apel Bălți din 14 noiembrie - pînă la 14 decembrie 2011;
Curtea Supremă de Justiție din 14 martie - pînă la 08 mai 2012;
Curtea de Apel Bălți din 19 iunie - pînă la 14 noiembrie 2012;
Curtea Supremă de Justiție din 14 martie - pînă la 25 iunie 2013
Asupra recursului ordinar, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Fălești din 07 octombrie 2011 au fost condamnați:
- Rotari Sorin, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura o anumită activitate
în organele M.A.I. ale R.M. pe un termen de 5 ani;
- Bușovschi Roman, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 5 ani
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura o
anumită activitate în organele M.A.I. ale R.M., pe un termen de 5 ani.
În fapt, instanța de fond a constatat că, Rotari Sorin, activînd în calitate de
inspector al secției poliției criminale a CPR Fălești, fiind persoană cu funcție de
răspundere, ca urmare a înțelegerii prealabile și împreună cu inculpatul Bușovschi
Roman, care nu era persoană oficială dar care acționa cu titlu oficial și cu acordul tacit
al primului, la 14.08.2010, în jurul orei 22:00-22:30, intenționat, i-au provocat lui
Vatamanu Anatolie, dureri, suferințe puternice fizice și psihice, cu scopul de a-l
pedepsi pentru certurile familiale care acesta le-a comis în ziua nominalizată, fapt
pentru care, membrii familiei acestuia au contactat CPR Fălești, în următoarele
circumstanțe: la ora și data nominalizată, inculpații împreună cu șeful de post din s.
1
Sărata Veche, r-nul Fălești, Potîng Alexandru (în privința căruia urmărirea penală a
fost încetată în lipsa elementelor infracțiunii prin ordonanța din 21.03.2011), la
inițiativa ultimului, din or. Fălești, cu automobilul personal al primului de model
„Mercedes 260,, cu nr./î C IP 888, culoarea albă, s-au deplasat la domiciliul lui
Vatamanu A. din s. Sărata Nouă , r-nul Fălești pentru a verifica înștiințarea primită în
CPR Fălești de la o rudă a acestuia privind purtarea agresivă. Intrînd în casa familiei
Vatamanu, inculpații Rotari S. și Bușovschi R., i-au aplicat mai multe lovituri cu
picioarele în regiunea toracico-abdominală, cauzîndu-i victimei leziuni corporale
medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată. După evenimentele descrise inculpații
Rotari S. și Bușovschi R. i-au răsucit mînile la spate și, numai în albituri, l-au urcat în
portbagaj. Cînd a insistat să i se transmită hainele, inculpatul Bușovschi R., 1-a lovit
cu pumnul în față și a închis ușa portbagajului. În timpul deplasării, automobilul, a
staționat de cîteva ori și inculpatul Bușovschi R., deschidea ușa portbagajului, îi zicea
victimei, să mai tragă aer, îl lovea în față și apoi închidea din nou ușa. În scurt timp
automobilul s-a oprit, inculpații Rotari S. și Bușovschi R., au apucat de mîni și
picioare victima, l-au aruncat la pămînt și asupra i-au aruncat hainele, spunîndu-i să
aștepte acolo pînă vin ei după el. Potîng Alexandru fiind prezent, însă nu a întreprins
nici o acțiune. După aceasta toți ei s-au urcat în automobil și au plecat.
Avocații Culcițchi Ghenadie și Pralea Grigore, în numele inculpaților Rotari
Sorin și Bușovschi Roman și inculpatul Rotari Sorin, au contestat cu apel sentința
nominalizată, prin care:
3.1. Avocatul Culcițchi Ghenadie a solicitat casarea sentinței instanței de fond,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit căreia Rotari Sorin și
Bușovschi Roman să fie achitați.
În susținerea cerințelor sale, apelantul a invocat că, instanța de fond nu a ținut
cont de persoana victimei Vatamanu A., care se caracterizează negativ. În cadrul
audierilor în calitate de parte vătămată, depunînd jurămîntul și fiind prevenit despre
răspunderea penală pentru declarații false, acesta a indicat că, fiind în stare de
ebrietate și dorind să bea apă, s-a poticnit, a căzut jos lîngă fîntînă, simțind durere în
cutia toracică pe dreapta. Anterior acesta a depus alte declarații precum că, datorită
relațiilor ostile și dorința de a se răzbuna pe Rotari S. și Bușovschi R., a declarat că a
fost maltratat de ei, fapt confirmat de martorii Vatamanu V., Hărbălău E. și Vatamanu
N. - rude apropiate a acestuia, iar martorii Cosovan V. , Celan L., Eftimiță O., Cheptea
I. și Ilinițchi I. despre cele întîmplate au aflat de la partea vătămată.
Totodată, apelantul a susținut că, partea vătămată, acționînd în interes material,
la 17.11.2010, a primit de la Rotari S., suma de 2.000 dolari SUA, primul invoca-se
că poate influența procurorii, în legătură cu care fapt a fost reținut, ulterior condamnat
în baza art. 326 alin. (l) Cod penal, astfel, avocatul a pledat întru nevinovăția
inculpaților.
3.2 Avocatul Pralea Grigore a solicitat casarea sentinței instanței de fond,
rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri prin care Rotari S. și Bușovschi R. să
fie achitați.
3.3. Inculpatul Rotari Sorin a solicitat rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub
învinuirea pentru comiterea infracțiunii încriminate.
2
În motivarea apelului, inculpatul a susținut că, nu a săvîrșit nici o acțiune de
tortură în privința victimei Vatamanu A., argumentîndu-și versiunea sa prin faptul că,
a existat un interes al procurorilor, care cu executarea presiunilor asupra părții
vătămate, au organizat cauza penală, iar ulterior a fost condamnat ilegal.
Apelantul a invocat că, în cursul urmăririi penale, cît și în cadrul judecării
cauzei, procurorii și instanța de fond au încălcat prevederile art. 52, 274, 275, 384 și
385 CPP, menționînd că, la 23.08.2010 a fost scos de sub urmărire penală, iar la
17.11.2010 a fost încetată urmărirea penală pe aceiași faptă, în ambele cazuri
ordonanțele emise fiind anulate ilegal. Mai mult, procurorii nu aveau nici un temei
pentru anularea acestor ordonanțe, deoarece partea vătămată Vatamanu A. a depus o
cerere de încetare a urmăririi penală, că nu a fost torturat, a făcut cu bună știință un
denunț fals.
Mai mult, inculpatul a invocat în apel, că la judecarea cauzei instanța de fond nu
a ținut cont de aceste circumstanțe și contrar prevederilor art. 90 Cod de procedură
penală, a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile martorilor Vatamanu N.,
Vatamanu V., Vatamanu N., Hîrbălău E. și Eftimiță O., rude apropiate ale părții
vătămate, cît și raportul de expertiză medico-legală, ce prezintă îndoieli.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 decembrie 2011,
au fost admise apelurile, casată total sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă
hotărîre potrivit modului stabilit pentru instanță, potrivit căreia, s-a încetat procesul
penal privind învinuirea inculpaților Rotari Sorin și Bușovschi Roman de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal în temeiul art. 391 alin. (1)
pct. 5) Cod de procedură penală.
La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, organul de urmărire
penală și instanța de fond nu au ținut cont de prevederile art. 22 CPP care stipulează
că nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau pedepsit de
instanța de judecată de mai multe ori pentru aceeași faptă.
De asemenea instanța de apel a menționat că, scoaterea de sub urmărirea penală
sau încetarea urmăririi penale împiedică punerea repetată sub învinuire a aceleiași
persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazurilor cînd fapte noi ori recent
descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii au afectat hotărîrea
respectivă, explicînd și faptul că pe parcursul urmăririi penale cauza penală a fost
încetată cu scoaterea lui Rotari Sorin de sub urmărirea penală, apoi aceasta reluată în
baza ordonanței Prim-adjunctului Procurorului General din 22 noiembrie 2010,
acestea fiind temei de încetarea a procesului penal.
Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a
contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu
menținerea în vigoare a sentinței instanței de fond.
În susținerea cerințelor sale, procurorul recurent a invocat că nu este de acord cu
soluția instanței de apel, că reluarea urmăririi penale nicidecum n-a presupus
urmărirea repetată a aceiași persoane, deoarece sunt în prezența uneia și aceleiași
urmăriri penale, desfășurate în cadrul aceluiași proces penal, care, de fapt, nu a fost
pornită din nou, repetat, ci doar reluată, mai mult, procedura reluată nu este altceva
decît continuarea primei proceduri, iar o astfel de situație nu contravine principiului
„non bis in idem”.
3
Un alt argument invocat în recurs se referă la ordonanța emisă de Prim-
adjunctul Procurorului General, Pîntea A., din 22 noiembrie 2010, care în opinia
recurentului, a fost adoptată și motivată în baza art. 287 alin. (1) CPP, unde în partea
descriptivă a acesteia s-a indicat expres motivul anulării și anume că nu a existat în
fapt cauza care a determinat luarea deciziei de încetare a urmăririi penale, temei
prevăzut nemijlocit la alin. (1) al art. 287 Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, din 08 mai
2012, a fost admis recursul declarat de procuror, casată total decizia instanței de apel
și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță într-un alt complet de judecată.
6.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a conchis că, din partea
descriptivă a deciziei instanței de apel a rezultat că temeiul de casare a sentinței
instanței de fond cu pronunțarea unei noi soluții de încetare a procesului penal, constă
în faptul că pe parcursul urmăririi penale cauza penală a fost încetată cu scoaterea lui
Rotari S. de sub urmărirea penală, apoi aceasta reluată în baza ordonanței Prim-
adjunctului Procurorului General din 22 noiembrie 2010.
În sprijinul acestei concluzii s-a făcut referință la actele procedurale, adoptate
de procurori, cum au urmat:
- ordonanțele de refuz în pornirea urmăririi penale din 23.08.2010 și de anulare
a acesteia cu obligarea efectuării controlului suplimentar din 28.09.2010;
- ordonanța procurorului de pornire a urmăririi penale pe faptul maltratării lui
Vatamanu A., în baza art. 328 alin.(2) lit. a) Cod penal;
- ordonanța procurorului din 17.11.2010 privind încetarea urmăririi penale și
scoaterea lui Rotari Sorin de sub urmărirea penală;
- ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General din 22.11.2010 privind
anularea ordonanței din 17.11.2010 și dispunerea reluării urmăririi penale.
6.2. Totodată Colegiul penal lărgit, verificînd procesul verbal al ședinței
instanței de fond, a statuat că, actele procedurale, nominalizate, nu au fost obiect de
administrare în ședință. Nici una din părțile procesului penal, inclusiv partea apărării,
nu au solicitat instanței ca careva din acestea să fie cercetate în ordinea prevăzută de
art. 373 CPP, precum nu s-a pus în atenția părților chestiunea de a se discuta în ședință
documentele respective, nici din inițiativa instanței de judecată, iar partea apărării nu a
invocat în ședința primei instanțe careva motive referitor la reluarea urmăririi penale
în aspectul că aceasta sa efectuat ilegal, astfel că asupra problemei în cauză, instanța
de fond nu a tras careva concluzii, care să fi dat temeiuri de-a fi atacate în ordine de
apel.
Astfel, Colegiul penal lărgit a conchis că, instanța de apel a încălcat dreptul
procurorului, ca parte a procesului penal, de a se expune asupra legalității
ordonanțelor de pornire, de încetare și de reluare a urmăririi penale în privința
inculpatului Rotari Sorin, fapt prin care a comis o eroare de drept procedural,
reglementată de prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și
anume, motivele prin care instanța de apel și-a întemeiat soluția, nu au rezultat din
materialele dosarului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2012,
au fost admise apelurile declarate de avocații Culcițchi Ghenadie, Pralea Roman în
numele inculpaților Rotari Sorin și Bușovschi Roman și de inculpatul Rotari Sorin,
casată total sentința instanței de fond și pronunțată o nouă hotărîre potrivit căreia, în
4
baza art. 391 alin. (1) pct. 5), 6), CPP, a fost încetat procesul penal în privința
inculpaților Rotari Sorin și Bușovschi Roman, învinuiți de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal.
7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în privința
inculpaților există o hotărîre a organului de urmărire penală, privind scoaterea de sub
urmărire penală pentru aceleași fapte.
Astfel, prin prisma prevederilor art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală,
instanța de apel a conchis că, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei, s-a
constatat vreun temei prevăzut de art. 275 pct. 5)- 9), 285 alin. (1) p. 1), 2), 4), 5)
CPP, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.
7.2. Totodată, instanța de apel, a analizat următoarele acte procedurale:
ordonanțele de refuz în pornirea urmăririi penale din 23.08.2010 și de anulare a
acesteia cu obligarea efectuării controlului suplimentar din 28.09.2010; ordonanța
procurorului de pornire a urmăririi penale pe faptul maltratării lui Vatamanu Anatolie
în baza art. 328 alin.(2) lit. a) Cod penal; ordonanța procurorului din 17.11.2010
privind încetarea urmăririi penale și scoaterea lui Rotari Sorin de sub urmărirea
penală; ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General din 22.11.2010 privind
anularea ordonanței din 17.11.2010 și dispunerea reluării urmăririi penale, - statuînd
că, acestea au fost adoptate cu un șir de încălcări și derogări de la cadrul legal, asupra
cărora instanța de fond nici nu s-a expus.
În acest sens, instanța de apel, indică că ordonanța Prim-adjunctului
Procurorului General din 22.11.2010, privind anularea ordonanței din 17.11.2010 de
încetare a urmăririi penale și dispunerea reluării urmăririi penale, în baza art. 52 alin.
(1) pct.2) , 6), 7), alin.(2) pct.2), alin. (4), art. 255, 259 și 287 CPP, nu conține vreun
temei prevăzut de legislație, care exhaustiv, ar fi un suport pentru adoptarea unei astfel
de hotărîri, care a fost justificată doar prin faptul „efectuării superficiale și unilaterale
a urmăririi penale”.
Astfel, instanța de apel, a conchis că în conformitate cu Hotărîrea nr.26 din
23.XI.2010 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, asupra excepției de
neconstituționalitate a prevederilor alin. (6) art.63 din Codul de procedură penală,
reluarea urmăririi penale se admite numai dacă „fapte noi ori recent descoperite sau
un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sînt de natură să afecteze
hotărîrea pronunțată”, însă din dispozitivul ordonanței din 22.11.2010, a fost dispusă
anularea parțială a ordonanței din 17.11.2010, adică doar în latura încetării urmăririi
penale.
Mai mult, instanța de apel a reținut, că potrivit prevederilor art. 65 alin. (4) CPP
persoana nu poate avea calitatea de învinuit din momentul cînd în privința ei a fost
încetat procesul penal sau a fost scoasă de sub urmărirea penală, astfel, odată ce Rotari
Sorin a fost scos de sub urmărirea penală, organul de urmărire penală era în
imposibilitate legală de a-1pune pe Bușovschi Roman sub învinuire.
La fel, instanța de apel, a mai menționat și faptul că, la 12.11.2010 Bușovschi
Roman a fost audiat în calitate de martor, însă ulterior contrar prevederilor art. 63 alin.
(7), acestuia i-a fost atribuită calitatea de bănuit și învinuit.
Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP a contestat cu recurs
ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu menținerea sentinței
instanței de fond fără modificări.
5
8.1. În motivarea recursului, acuzatorul de stat a invocat că, instanța de apel și-a
motivat soluția prin faptul că în privința inculpaților, există o hotărîre a organului de
urmărire penală, privind scoaterea de sub urmărire penală pentru aceleași fapte și,
referindu-se la art. 332 alin.(1) CPP, a conchis că, în cazul în care pe parcursul
judecării cauzei s-a constatat vreun temei prevăzut de art. 275 pct. 5) - 9), 285 alin. (1)
pct. 1), 2), 4), 5) CPP, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în
cauza respectivă, - prevederi care, prin Legea nr.66 din 05.04.2012, în vigoare din
27.10.2012, au fost excluse.
Totodată, recurentul a invocat că instanța de apel, neîntemeiat a indicat că au
fost încălcate prevederile art. 22 Cod de procedură penală și art. 4 din Protocolul nr. 7
a Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului.
În opinia recurentului, procedura reluată nu este altceva decît continuarea
primei proceduri și o astfel de situație nu contravine principiului „non bis in idem”
conform practicii CEDO, susținînd în continuare că ordonanța Prim-adjunctului
Procurorului General din 22.11.2010, privind anularea ordonanței din 17.11.2010 și
dispunerea reluării urmăririi penale a fost adoptată și motivată conform prevederilor
art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală.
Sub acest aspect, acuzatorul de stat a mai invocat, precum că dispozițiile alin.
(4) al art. 287 CPP, sunt aplicabile situațiilor cînd ordonanțele de încetare a urmăririi
penale sunt adoptate legal, în cazul dat în motivarea ordonanței din 22.11.2010,
caracterul legal fiind exclus.
8.2. Un alt argument invocat în recurs se referă la faptul că instanța de apel, nu a
ținut cont de prevederile art. 52 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, ce oferă
dreptul procurorului ierarhic superior de a anula actele ilegale ale procurorului ierarhic
inferior. Totodată, a opiniat că, instanța de apel, a ignorat totalmente prevederile art.
251 alin. (4) cod de procedură penală.
Astfel, din materialele cauzei penale, rezultă că nici la terminarea urmăririi
penale, nici în instanța de fond, nici în apelurile înaintate de inculpații Rotari Sorin și
Bușovschi Roman și apărătorii săi, nu a fost invocată ilegalitatea ordonanței primului-
adjunct al Procurorului General Pîntea A. din 22.11.2010, și nici faptul că prin aceasta
li s-au încălcat careva drepturi, acestea pledînd nevinoveți și solicitînd o hotărîre de
achitare. Doar, după emiterea deciziei Colegiului penal al CSJ din 08 mai 2012, prin
care s-a dispus rejudecarea cauzei, inculpații și apărătorul acestora și-au modificat
cerințele, solicitînd încetarea procesului penal.
Verificînd argumentele recursului ordinar declarat de procuror în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admis, din
următoarele motive.
9.1. Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul
cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, - temei care își găsește
reflectare în decizia contestată.
Reieșind din prevederile art. 414 CPP, instanța de apel, judecînd apelul, verifică
legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,
conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau
6
cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se
pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de
apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.
În corespundere cu pct.14 din Hotărîrea Plenului CSJ din 12.12.2005 “Cu
privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, chestiunile de drept
pe care le poate soluționa instanța de apel sînt: dacă fapta întrunește elementele
infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual,
penal au fost corect aplicate, dacă pedeapsa corect a fost individualizată.
Potrivit pct.7 al Hotărîrii Plenului CSJ a RM din 26.12.2000, nr.27 “Cu privire
la practica de examinare a cauzelor penale în ordine de recurs”, este specificat, că
instanța de recurs controlează, dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate
de către prima instanță și instanța de apel, dacă faptele au fost constatate, respectîndu-
se normele de drept material sau procesual.
9.2. Din conținutul deciziei instanței de apel, se evidențiază că, aceste
prevederi legale nu au fost îndeplinite, astfel, hotărîrea adoptată nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția de încetare a procesului penal, totodată instanța de apel
nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile părții apărării referitor la
nevinovăția inculpaților.
În acest context, se relevă că instanța de apel, casînd total sentința Judecătoriei
Fălești din 07.10.2011 și, pronunțînd o nouă hotărîre potrivit căreia, în baza art. 391
alin. (1) pct. 5), 6), Cod de procedură penală, a fost încetat procesul penal în privința
inculpaților Rotari Sorin și Bușovschi Roman, învinuiți de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit.c) Cod penal, și-a motivat soluția reieșind din faptul
că, -
a). Ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General din 22.11.2010, privind
anularea ordonanței din 17.11.2010 și dispunerea reluării urmăririi penale, în baza art.
52 alin. (1) pct.2), 6), 7), alin. (2) pct. 2), alin. (4), art. 255, 259 și 287 Cod de
procedură penală, este una ilegală, deoarece nu cuprinde nici un temei prevăzut de
legislație, care exhaustiv, ar fi un suport pentru adoptarea unei astfel de hotărîri, fiind
justificată doar prin faptul „efectuării superficiale și unilaterale a urmăririi penale”;
b). În conformitate cu Hotărîrea nr.26 din 23.XI.2010 a Curții Constituționale a
Republicii Moldova, asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor alin. (6)
art.63 din Codul de procedură penală, reluarea urmăririi penale se admite numai dacă
„fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii
precedente sînt de natură să afecteze hotărîrea pronunțată”, însă din dispozitivul
ordonanței din 22.11.2010, a fost dispusă anularea parțială a ordonanței din
17.11.2010, adică doar în latura încetării urmăririi penale;
c). Potrivit prevederilor art. 65 alin. (4) CPP, persoana nu poate avea calitatea
de învinuit din momentul cînd în privința ei a fost încetat procesul penal sau a fost
scoasă de sub urmărirea penală, astfel, odată ce Rotari Sorin a fost scos de sub
urmărirea penală, organul de urmărire penală era în imposibilitate legală de a-1 pune
pe Bușovschi Roman sub învinuire;
7
d). La 12.11.2010 Bușovschi Roman a fost audiat în calitate de martor, însă
ulterior contrar prevederilor art. 63 alin. (7), acestuia i-a fost atribuită calitatea de
bănuit și învinuit.
Colegiul penal lărgit, analizînd presupusele încălcări a legii procesuale penale
enunțate supra, conchide că instanța de apel formal a aplicat prevederile pct. 5), 6)
alin. (1) art.391 CPP, indicînd că, - „există o hotărîre a organului de urmărire penală,
privind scoaterea inculpaților de sub urmărire penală pentru aceleași fapte; există
alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea
la răspundere penală”.
Colegiul penal lărgit menționează că, circumstanțele care exclud urmărirea
penală sunt prevăzute la art.275 Cod de procedură penală, iar la etapa judecării cauzei
în instanța de judecată, procedura de încetare a procesului penal este reglementată de
prevederile art.332 Cod de procedură penală.
În Codul de procedură penală, TITLUL II, Capitolul III, Secțiunea a 4-a
„Deliberarea și adoptarea sentinței”, la art. 384 legiuitorul a stipulat că instanța de
judecată hotărînd asupra învinuirii înaintate inculpatului, poate adopta una din trei
tipuri de sentință, - de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal.
La art.391 CPP, sunt specificate cazurile în care se adoptă sentința de încetare a
procesului penal, astfel legiuitorul a reglementat concret cazurile de încetare a
procesului penal și numai în pct. 6) se face trimitere la o normă de blanchetă - „există
alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și
tragerea la răspundere penală”.
Or, pct. 6) repetă conținutul pct. 9) al art. 275 CPP, - circumstanțele care exclud
urmărirea penala, însă cu o importanță de concretizare, și anume că acele circumstanțe
care exclud sau condiționează desfășurarea urmăririi penale, trebuie să fie „prevăzute
de lege”. Astfel de situații de drept pot exista atunci cînd instanța de judecată v-a
constata că persoana pusă sub învinuire de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.
165 alin. (4) Cod penal sau art. 206 alin. (4) Cod penal, - este victima traficului de
ființe umane, ori infracțiunea este săvîrșită de reprezentanții corpului diplomatic ai
statelor străine sau de alte persoane care, potrivit art. 11 alin. (4) Cod penal, nu se
supun jurisdicției penale a Republicii Moldova.
Prin existența altor circumstanțe, care exclud sau condiționează pornirea
urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, pot fi reținute și cazurile prevăzute
de art. 57-58, art. 217 alin. (5), art. 325 alin. (4) Cod penal, care prevăd expres
liberarea persoanei de răspundere penală în cazul prezenței anumitor circumstanțe.
Așa fiind, noțiunea de “alte circumstanțe”, prevăzută la pct. 6) alin. (1) art.391
CPP, urmează a fi interpretată numai în sensul “circumstanțelor prevăzute de lege”, a
se vedea textul legal, pct. 5) art. 275 CPP, - „... există alte circumstanțe prevăzute de
lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală”.
Prin urmare, presupusele încălcări a legii procesuale penale constatate de
instanța de apel, enunțate supra, nu cad sub incidența „ altor circumstanțe prevăzute
de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală”,
prevăzute de art.391 alin.(1) pct.6) CPP.
9.3. La fel, conform alin.(4) al art.251 Cod de procedură penală, încălcarea
oricărei altei prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului
dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - cînd partea este prezentă, sau la
8
terminarea urmăririi penale - cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în
instanța de judecată cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale,
precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.
Din actele cauzei rezultă că, la terminarea urmăririi penale, cînd inculpații Rotari
Sorin și Bușovschi Roman au luat cunoștință de materialele dosarului în prezența
apărătorilor, aceștia n-au invocat despre nulitatea actelor procedurale efectuate pe
parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea acestor
acte procedurale.
Totodată, Colegiul penal lărgit, menționează că procesul penal include mai
multe faze și potrivit art.64, 65, 66 CPP bănuitul, învinuitul, inculpatul la fiecare fază
a urmăririi penale ori a judecării cauzei dispune de un șir de drepturi și obligații.
Astfel, conform art.64 alin.(2) pct.19) CPP bănuiții ( la caz Rotari Sorin și Bușovschi
Roman ) au avut dreptul să atace, în modul prevăzut de lege, - art.313 CPP, acțiunile și
hotărîrile organului de urmărire penală. Acest drept, conform pct.27 alin.(2) art.66
CPP, li s-au păstrat și dispuneau de el și atunci cînd au avut calitatea de învinuiți apoi
și de inculpați. Nici la una din aceste faze a procesului penal Rotari Sorin și Bușovschi
Roman și nici apărătorii acestora, nu au atacat cu plîngeri în modul stabilit de lege,
actele procedurale, privitor la calitatea de bănuit, învinuit.
În acest context, se observă că, instanța de apel, a trecut cu vederea și faptul că,
inculpații Rotari Sorin și Bușovschi Roman n-au atacat ordonanța Prim-adjunctului
Procurorului General din 22.11.2010, privind anularea ordonanței din 17.11.2010 cu
dispunerea reluării urmăririi penale, - la Procurorul General și, ulterior în ordinea
art.313 CPP la judecătorul de instrucție.
9.4. Cu referire la Hotărîrea Curții Constituționale nr. 26 “Privind declararea
neconstituțională a aliniatului (6) al art.63 Cod de procedură penală”, instanța de
recurs menționează că această hotărîre a fost adoptată la 23.XI.2010, adică după
emiterea ordonanței Prim-adjunctului Procurorului General din 22.11.2010. Potrivit
prevederilor art. 28 alin. (2) al Legii cu privire la Curtea Constituțională, - „Actele
normative sau unele părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule și nu se
aplica din momentul adoptării hotărîrii respective a Curții Constituționale". Adică,
efectele recunoașterii ne constituționalității unor acte normative, se răsfrâng asupra
situațiilor de fapt, nu de la momentul stabilirii circumstanțelor de drept, ci din
momentul adoptării textului legal pus în discuție. În acest context, de rînd cu normele
enunțate, este relevantă și practica Curții Supreme de Justiție în cauza penală nr. 4-lre-
70/2011.
Această stare de lucruri, pentru instanța de apel era evidentă, astfel că dacă
considera că s-au comis careva încălcări a drepturilor inculpaților, urma să verifice
care a fost motivul că aceștia nu s-au folosit de dreptul de a ataca în instanța de
judecată acțiunile ori actele organului de urmărire penală la etapa corespunzătoare, ca
după caz să fie reparate.
În asemenea situații este rezonabil de a se ține seamă și de prevederile art.230
CPP cu privire la noțiunea de termene procedurale și consecințele nerespectării lor, -
în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit
termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea
actului efectuat peste termen.
9
Pe cale de consecință, se consideră ca fiind greșită și concluzia instanței de
apel, precum că – „... probele care au fost administrate și examinate în instanța de
fond, urmează a fi considerate ca lovite de nulitate și nu pot fi puse la baza sentinței
de condamnare.”
9.5. Se constată ca fiind greșită și soluția instanței de apel, adoptată prin prisma
pct.5) art.391 CPP, precum că –
“Potrivit prevederilor art. 65 alin. (4) CPP persoana nu poate avea
calitatea de învinuit din momentul cînd în privința ei a fost încetat
procesul penal sau a fost scoasă de sub urmărirea penală, astfel, odată ce
Rotari Sorin a fost scos de sub urmărirea penală, organul de urmărire
penală era în imposibilitate legală de a-1 pune pe Bușovschi Roman sub
învinuire”.
În acest context, Colegiul penal lărgit, menționează că prin ordonanța Prim-
adjunctului Procurorului General din 22.11.2010, a fost anulată total ordonanța
procurorului ierarhic inferior privind încetarea urmăririi penale și scoaterea lui Rotari
Sorin de sub urmărirea penală din 17.11.2010 cu dispunerea reluării urmăririi penale,
iar ulterior prin ordonanța procurorului din 17.12.2010 Rotari Sorin a fost pus sub
învinuire, incriminîndu-i-se săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.309/1 alin.(3) lit.c)
Cod penal.
În consecință, Colegiul penal lărgit, consideră că eroarea comisă în speță
referitor la interpretarea cazurilor prescrise de pct. 5) și 6) alin. (1) art. 391 Cod de
procedură penală, se cuprinde în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,
este temei de recurs și, deoarece nu poate fi corectată de instanța de recurs, astfel se
impune soluția de casare a deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare, unde instanța de
apel, are obligația să verifice motivele apelurilor declarate, în care se contestă
vinovăția inculpaților (vol.III, f.d. 135-137; 138-142; 151, - apelurile avocaților și
inculpaților), și cu respectarea prevederilor art. 414 - 417 Cod de procedură penală va
pronunța o hotărîre care să fie legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434 și 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții
de Apel Bălți, Octavian Bodareu, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 14 noiembrie 2012, în cauza penală în privința lui Rotari Sorin Constantin
și Bușovschi Roman Oleg și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de
apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Pronunțată integral la 09 iulie 2013.
Președinte Petru Ursache
Judecători Ion Arhiliuc
Iurie Diaconu
Ghenadie Nicolaev
Elena Covalenco
10