1ra-427/13 — 309 1 alin 3 lit c Cod penal

1ra-427/13 — 309 1 alin 3 lit c Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra –427 /13

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

25 iunie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea

componență:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Ion Arhiliuc, Iurie Diaconu, Ghenadie Nicolaev și Elena Covalenco, cu

participarea procurorului Dumitru Graur, interpretului Adriana Condrațcaia, avocaților

Buliga Ion și Vasilisa Zaporojan și a inculpatului Bușovschi Roman a judecat în

ședință publică recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții

de Apel Bălți, Octavian Bodareu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 14 noiembrie 2012, în cauza penală în privința lui

Rotari Sorin Constantin, născut la 04 iulie 1982, originar din s.

Călinești și domiciliat în or. Fălești, str. Ștefan Neaga 14, ap. 9,

cetățean al Republicii Moldova

și

Bușovschi Roman Oleg, născut la 04 august 1985, originar și

locuitor al or. Fălești, str. Ștefan Neaga 24/2, cetățean al

Republicii Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

- Rotari Sorin, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura o anumită activitate

în organele M.A.I. ale R.M. pe un termen de 5 ani;

- Bușovschi Roman, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 5 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura o

anumită activitate în organele M.A.I. ale R.M., pe un termen de 5 ani.

inspector al secției poliției criminale a CPR Fălești, fiind persoană cu funcție de

răspundere, ca urmare a înțelegerii prealabile și împreună cu inculpatul Bușovschi

Roman, care nu era persoană oficială dar care acționa cu titlu oficial și cu acordul tacit

al primului, la 14.08.2010, în jurul orei 22:00-22:30, intenționat, i-au provocat lui

Vatamanu Anatolie, dureri, suferințe puternice fizice și psihice, cu scopul de a-l

pedepsi pentru certurile familiale care acesta le-a comis în ziua nominalizată, fapt

pentru care, membrii familiei acestuia au contactat CPR Fălești, în următoarele

circumstanțe: la ora și data nominalizată, inculpații împreună cu șeful de post din s.

1

Sărata Veche, r-nul Fălești, Potîng Alexandru (în privința căruia urmărirea penală a

fost încetată în lipsa elementelor infracțiunii prin ordonanța din 21.03.2011), la

inițiativa ultimului, din or. Fălești, cu automobilul personal al primului de model

„Mercedes 260,, cu nr./î C IP 888, culoarea albă, s-au deplasat la domiciliul lui

Vatamanu A. din s. Sărata Nouă , r-nul Fălești pentru a verifica înștiințarea primită în

CPR Fălești de la o rudă a acestuia privind purtarea agresivă. Intrînd în casa familiei

Vatamanu, inculpații Rotari S. și Bușovschi R., i-au aplicat mai multe lovituri cu

picioarele în regiunea toracico-abdominală, cauzîndu-i victimei leziuni corporale

medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată. După evenimentele descrise inculpații

Rotari S. și Bușovschi R. i-au răsucit mînile la spate și, numai în albituri, l-au urcat în

portbagaj. Cînd a insistat să i se transmită hainele, inculpatul Bușovschi R., 1-a lovit

cu pumnul în față și a închis ușa portbagajului. În timpul deplasării, automobilul, a

staționat de cîteva ori și inculpatul Bușovschi R., deschidea ușa portbagajului, îi zicea

victimei, să mai tragă aer, îl lovea în față și apoi închidea din nou ușa. În scurt timp

automobilul s-a oprit, inculpații Rotari S. și Bușovschi R., au apucat de mîni și

picioare victima, l-au aruncat la pămînt și asupra i-au aruncat hainele, spunîndu-i să

aștepte acolo pînă vin ei după el. Potîng Alexandru fiind prezent, însă nu a întreprins

nici o acțiune. După aceasta toți ei s-au urcat în automobil și au plecat.

Sorin și Bușovschi Roman și inculpatul Rotari Sorin, au contestat cu apel sentința

nominalizată, prin care:

3.1. Avocatul Culcițchi Ghenadie a solicitat casarea sentinței instanței de fond,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit căreia Rotari Sorin și

Bușovschi Roman să fie achitați.

În susținerea cerințelor sale, apelantul a invocat că, instanța de fond nu a ținut

cont de persoana victimei Vatamanu A., care se caracterizează negativ. În cadrul

audierilor în calitate de parte vătămată, depunînd jurămîntul și fiind prevenit despre

răspunderea penală pentru declarații false, acesta a indicat că, fiind în stare de

ebrietate și dorind să bea apă, s-a poticnit, a căzut jos lîngă fîntînă, simțind durere în

cutia toracică pe dreapta. Anterior acesta a depus alte declarații precum că, datorită

relațiilor ostile și dorința de a se răzbuna pe Rotari S. și Bușovschi R., a declarat că a

fost maltratat de ei, fapt confirmat de martorii Vatamanu V., Hărbălău E. și Vatamanu

N. - rude apropiate a acestuia, iar martorii Cosovan V. , Celan L., Eftimiță O., Cheptea

I. și Ilinițchi I. despre cele întîmplate au aflat de la partea vătămată.

Totodată, apelantul a susținut că, partea vătămată, acționînd în interes material,

la 17.11.2010, a primit de la Rotari S., suma de 2.000 dolari SUA, primul invoca-se

că poate influența procurorii, în legătură cu care fapt a fost reținut, ulterior condamnat

în baza art. 326 alin. (l) Cod penal, astfel, avocatul a pledat întru nevinovăția

inculpaților.

3.2 Avocatul Pralea Grigore a solicitat casarea sentinței instanței de fond,

rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri prin care Rotari S. și Bușovschi R. să

fie achitați.

3.3. Inculpatul Rotari Sorin a solicitat rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub

învinuirea pentru comiterea infracțiunii încriminate.

2

În motivarea apelului, inculpatul a susținut că, nu a săvîrșit nici o acțiune de

tortură în privința victimei Vatamanu A., argumentîndu-și versiunea sa prin faptul că,

a existat un interes al procurorilor, care cu executarea presiunilor asupra părții

vătămate, au organizat cauza penală, iar ulterior a fost condamnat ilegal.

Apelantul a invocat că, în cursul urmăririi penale, cît și în cadrul judecării

cauzei, procurorii și instanța de fond au încălcat prevederile art. 52, 274, 275, 384 și

385 CPP, menționînd că, la 23.08.2010 a fost scos de sub urmărire penală, iar la

17.11.2010 a fost încetată urmărirea penală pe aceiași faptă, în ambele cazuri

ordonanțele emise fiind anulate ilegal. Mai mult, procurorii nu aveau nici un temei

pentru anularea acestor ordonanțe, deoarece partea vătămată Vatamanu A. a depus o

cerere de încetare a urmăririi penală, că nu a fost torturat, a făcut cu bună știință un

denunț fals.

Mai mult, inculpatul a invocat în apel, că la judecarea cauzei instanța de fond nu

a ținut cont de aceste circumstanțe și contrar prevederilor art. 90 Cod de procedură

penală, a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile martorilor Vatamanu N.,

Vatamanu V., Vatamanu N., Hîrbălău E. și Eftimiță O., rude apropiate ale părții

vătămate, cît și raportul de expertiză medico-legală, ce prezintă îndoieli.

au fost admise apelurile, casată total sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru instanță, potrivit căreia, s-a încetat procesul

penal privind învinuirea inculpaților Rotari Sorin și Bușovschi Roman de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal în temeiul art. 391 alin. (1)

pct. 5) Cod de procedură penală.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, organul de urmărire

penală și instanța de fond nu au ținut cont de prevederile art. 22 CPP care stipulează

că nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau pedepsit de

instanța de judecată de mai multe ori pentru aceeași faptă.

De asemenea instanța de apel a menționat că, scoaterea de sub urmărirea penală

sau încetarea urmăririi penale împiedică punerea repetată sub învinuire a aceleiași

persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazurilor cînd fapte noi ori recent

descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii au afectat hotărîrea

respectivă, explicînd și faptul că pe parcursul urmăririi penale cauza penală a fost

încetată cu scoaterea lui Rotari Sorin de sub urmărirea penală, apoi aceasta reluată în

baza ordonanței Prim-adjunctului Procurorului General din 22 noiembrie 2010,

acestea fiind temei de încetarea a procesului penal.

contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu

menținerea în vigoare a sentinței instanței de fond.

În susținerea cerințelor sale, procurorul recurent a invocat că nu este de acord cu

soluția instanței de apel, că reluarea urmăririi penale nicidecum n-a presupus

urmărirea repetată a aceiași persoane, deoarece sunt în prezența uneia și aceleiași

urmăriri penale, desfășurate în cadrul aceluiași proces penal, care, de fapt, nu a fost

pornită din nou, repetat, ci doar reluată, mai mult, procedura reluată nu este altceva

decît continuarea primei proceduri, iar o astfel de situație nu contravine principiului

„non bis in idem”.

3

Un alt argument invocat în recurs se referă la ordonanța emisă de Prim-

adjunctul Procurorului General, Pîntea A., din 22 noiembrie 2010, care în opinia

recurentului, a fost adoptată și motivată în baza art. 287 alin. (1) CPP, unde în partea

descriptivă a acesteia s-a indicat expres motivul anulării și anume că nu a existat în

fapt cauza care a determinat luarea deciziei de încetare a urmăririi penale, temei

prevăzut nemijlocit la alin. (1) al art. 287 Cod de procedură penală.

2012, a fost admis recursul declarat de procuror, casată total decizia instanței de apel

și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță într-un alt complet de judecată.

6.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a conchis că, din partea

descriptivă a deciziei instanței de apel a rezultat că temeiul de casare a sentinței

instanței de fond cu pronunțarea unei noi soluții de încetare a procesului penal, constă

în faptul că pe parcursul urmăririi penale cauza penală a fost încetată cu scoaterea lui

Rotari S. de sub urmărirea penală, apoi aceasta reluată în baza ordonanței Prim-

adjunctului Procurorului General din 22 noiembrie 2010.

În sprijinul acestei concluzii s-a făcut referință la actele procedurale, adoptate

de procurori, cum au urmat:

- ordonanțele de refuz în pornirea urmăririi penale din 23.08.2010 și de anulare

a acesteia cu obligarea efectuării controlului suplimentar din 28.09.2010;

- ordonanța procurorului de pornire a urmăririi penale pe faptul maltratării lui

Vatamanu A., în baza art. 328 alin.(2) lit. a) Cod penal;

- ordonanța procurorului din 17.11.2010 privind încetarea urmăririi penale și

scoaterea lui Rotari Sorin de sub urmărirea penală;

- ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General din 22.11.2010 privind

anularea ordonanței din 17.11.2010 și dispunerea reluării urmăririi penale.

6.2. Totodată Colegiul penal lărgit, verificînd procesul verbal al ședinței

instanței de fond, a statuat că, actele procedurale, nominalizate, nu au fost obiect de

administrare în ședință. Nici una din părțile procesului penal, inclusiv partea apărării,

nu au solicitat instanței ca careva din acestea să fie cercetate în ordinea prevăzută de

art. 373 CPP, precum nu s-a pus în atenția părților chestiunea de a se discuta în ședință

documentele respective, nici din inițiativa instanței de judecată, iar partea apărării nu a

invocat în ședința primei instanțe careva motive referitor la reluarea urmăririi penale

în aspectul că aceasta sa efectuat ilegal, astfel că asupra problemei în cauză, instanța

de fond nu a tras careva concluzii, care să fi dat temeiuri de-a fi atacate în ordine de

apel.

Astfel, Colegiul penal lărgit a conchis că, instanța de apel a încălcat dreptul

procurorului, ca parte a procesului penal, de a se expune asupra legalității

ordonanțelor de pornire, de încetare și de reluare a urmăririi penale în privința

inculpatului Rotari Sorin, fapt prin care a comis o eroare de drept procedural,

reglementată de prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și

anume, motivele prin care instanța de apel și-a întemeiat soluția, nu au rezultat din

materialele dosarului.

au fost admise apelurile declarate de avocații Culcițchi Ghenadie, Pralea Roman în

numele inculpaților Rotari Sorin și Bușovschi Roman și de inculpatul Rotari Sorin,

casată total sentința instanței de fond și pronunțată o nouă hotărîre potrivit căreia, în

4

baza art. 391 alin. (1) pct. 5), 6), CPP, a fost încetat procesul penal în privința

inculpaților Rotari Sorin și Bușovschi Roman, învinuiți de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal.

7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în privința

inculpaților există o hotărîre a organului de urmărire penală, privind scoaterea de sub

urmărire penală pentru aceleași fapte.

Astfel, prin prisma prevederilor art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală,

instanța de apel a conchis că, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei, s-a

constatat vreun temei prevăzut de art. 275 pct. 5)- 9), 285 alin. (1) p. 1), 2), 4), 5)

CPP, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

7.2. Totodată, instanța de apel, a analizat următoarele acte procedurale:

ordonanțele de refuz în pornirea urmăririi penale din 23.08.2010 și de anulare a

acesteia cu obligarea efectuării controlului suplimentar din 28.09.2010; ordonanța

procurorului de pornire a urmăririi penale pe faptul maltratării lui Vatamanu Anatolie

în baza art. 328 alin.(2) lit. a) Cod penal; ordonanța procurorului din 17.11.2010

privind încetarea urmăririi penale și scoaterea lui Rotari Sorin de sub urmărirea

penală; ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General din 22.11.2010 privind

anularea ordonanței din 17.11.2010 și dispunerea reluării urmăririi penale, - statuînd

că, acestea au fost adoptate cu un șir de încălcări și derogări de la cadrul legal, asupra

cărora instanța de fond nici nu s-a expus.

În acest sens, instanța de apel, indică că ordonanța Prim-adjunctului

Procurorului General din 22.11.2010, privind anularea ordonanței din 17.11.2010 de

încetare a urmăririi penale și dispunerea reluării urmăririi penale, în baza art. 52 alin.

(1) pct.2) , 6), 7), alin.(2) pct.2), alin. (4), art. 255, 259 și 287 CPP, nu conține vreun

temei prevăzut de legislație, care exhaustiv, ar fi un suport pentru adoptarea unei astfel

de hotărîri, care a fost justificată doar prin faptul „efectuării superficiale și unilaterale

a urmăririi penale”.

Astfel, instanța de apel, a conchis că în conformitate cu Hotărîrea nr.26 din

23.XI.2010 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, asupra excepției de

neconstituționalitate a prevederilor alin. (6) art.63 din Codul de procedură penală,

reluarea urmăririi penale se admite numai dacă „fapte noi ori recent descoperite sau

un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sînt de natură să afecteze

hotărîrea pronunțată”, însă din dispozitivul ordonanței din 22.11.2010, a fost dispusă

anularea parțială a ordonanței din 17.11.2010, adică doar în latura încetării urmăririi

penale.

Mai mult, instanța de apel a reținut, că potrivit prevederilor art. 65 alin. (4) CPP

persoana nu poate avea calitatea de învinuit din momentul cînd în privința ei a fost

încetat procesul penal sau a fost scoasă de sub urmărirea penală, astfel, odată ce Rotari

Sorin a fost scos de sub urmărirea penală, organul de urmărire penală era în

imposibilitate legală de a-1pune pe Bușovschi Roman sub învinuire.

La fel, instanța de apel, a mai menționat și faptul că, la 12.11.2010 Bușovschi

Roman a fost audiat în calitate de martor, însă ulterior contrar prevederilor art. 63 alin.

(7), acestuia i-a fost atribuită calitatea de bănuit și învinuit.

ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu menținerea sentinței

instanței de fond fără modificări.

5

8.1. În motivarea recursului, acuzatorul de stat a invocat că, instanța de apel și-a

motivat soluția prin faptul că în privința inculpaților, există o hotărîre a organului de

urmărire penală, privind scoaterea de sub urmărire penală pentru aceleași fapte și,

referindu-se la art. 332 alin.(1) CPP, a conchis că, în cazul în care pe parcursul

judecării cauzei s-a constatat vreun temei prevăzut de art. 275 pct. 5) - 9), 285 alin. (1)

pct. 1), 2), 4), 5) CPP, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în

cauza respectivă, - prevederi care, prin Legea nr.66 din 05.04.2012, în vigoare din

27.10.2012, au fost excluse.

Totodată, recurentul a invocat că instanța de apel, neîntemeiat a indicat că au

fost încălcate prevederile art. 22 Cod de procedură penală și art. 4 din Protocolul nr. 7

a Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului.

În opinia recurentului, procedura reluată nu este altceva decît continuarea

primei proceduri și o astfel de situație nu contravine principiului „non bis in idem”

conform practicii CEDO, susținînd în continuare că ordonanța Prim-adjunctului

Procurorului General din 22.11.2010, privind anularea ordonanței din 17.11.2010 și

dispunerea reluării urmăririi penale a fost adoptată și motivată conform prevederilor

art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală.

Sub acest aspect, acuzatorul de stat a mai invocat, precum că dispozițiile alin.

(4) al art. 287 CPP, sunt aplicabile situațiilor cînd ordonanțele de încetare a urmăririi

penale sunt adoptate legal, în cazul dat în motivarea ordonanței din 22.11.2010,

caracterul legal fiind exclus.

8.2. Un alt argument invocat în recurs se referă la faptul că instanța de apel, nu a

ținut cont de prevederile art. 52 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, ce oferă

dreptul procurorului ierarhic superior de a anula actele ilegale ale procurorului ierarhic

inferior. Totodată, a opiniat că, instanța de apel, a ignorat totalmente prevederile art.

251 alin. (4) cod de procedură penală.

Astfel, din materialele cauzei penale, rezultă că nici la terminarea urmăririi

penale, nici în instanța de fond, nici în apelurile înaintate de inculpații Rotari Sorin și

Bușovschi Roman și apărătorii săi, nu a fost invocată ilegalitatea ordonanței primului-

adjunct al Procurorului General Pîntea A. din 22.11.2010, și nici faptul că prin aceasta

li s-au încălcat careva drepturi, acestea pledînd nevinoveți și solicitînd o hotărîre de

achitare. Doar, după emiterea deciziei Colegiului penal al CSJ din 08 mai 2012, prin

care s-a dispus rejudecarea cauzei, inculpații și apărătorul acestora și-au modificat

cerințele, solicitînd încetarea procesului penal.

materialele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admis, din

următoarele motive.

9.1. Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul

cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, - temei care își găsește

reflectare în decizia contestată.

Reieșind din prevederile art. 414 CPP, instanța de apel, judecînd apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau

6

cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

În corespundere cu pct.14 din Hotărîrea Plenului CSJ din 12.12.2005 “Cu

privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, chestiunile de drept

pe care le poate soluționa instanța de apel sînt: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual,

penal au fost corect aplicate, dacă pedeapsa corect a fost individualizată.

Potrivit pct.7 al Hotărîrii Plenului CSJ a RM din 26.12.2000, nr.27 “Cu privire

la practica de examinare a cauzelor penale în ordine de recurs”, este specificat, că

instanța de recurs controlează, dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate

de către prima instanță și instanța de apel, dacă faptele au fost constatate, respectîndu-

se normele de drept material sau procesual.

9.2. Din conținutul deciziei instanței de apel, se evidențiază că, aceste

prevederi legale nu au fost îndeplinite, astfel, hotărîrea adoptată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția de încetare a procesului penal, totodată instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile părții apărării referitor la

nevinovăția inculpaților.

În acest context, se relevă că instanța de apel, casînd total sentința Judecătoriei

Fălești din 07.10.2011 și, pronunțînd o nouă hotărîre potrivit căreia, în baza art. 391

alin. (1) pct. 5), 6), Cod de procedură penală, a fost încetat procesul penal în privința

inculpaților Rotari Sorin și Bușovschi Roman, învinuiți de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit.c) Cod penal, și-a motivat soluția reieșind din faptul

că, -

a). Ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General din 22.11.2010, privind

anularea ordonanței din 17.11.2010 și dispunerea reluării urmăririi penale, în baza art.

52 alin. (1) pct.2), 6), 7), alin. (2) pct. 2), alin. (4), art. 255, 259 și 287 Cod de

procedură penală, este una ilegală, deoarece nu cuprinde nici un temei prevăzut de

legislație, care exhaustiv, ar fi un suport pentru adoptarea unei astfel de hotărîri, fiind

justificată doar prin faptul „efectuării superficiale și unilaterale a urmăririi penale”;

b). În conformitate cu Hotărîrea nr.26 din 23.XI.2010 a Curții Constituționale a

Republicii Moldova, asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor alin. (6)

art.63 din Codul de procedură penală, reluarea urmăririi penale se admite numai dacă

„fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente sînt de natură să afecteze hotărîrea pronunțată”, însă din dispozitivul

ordonanței din 22.11.2010, a fost dispusă anularea parțială a ordonanței din

17.11.2010, adică doar în latura încetării urmăririi penale;

c). Potrivit prevederilor art. 65 alin. (4) CPP, persoana nu poate avea calitatea

de învinuit din momentul cînd în privința ei a fost încetat procesul penal sau a fost

scoasă de sub urmărirea penală, astfel, odată ce Rotari Sorin a fost scos de sub

urmărirea penală, organul de urmărire penală era în imposibilitate legală de a-1 pune

pe Bușovschi Roman sub învinuire;

7

d). La 12.11.2010 Bușovschi Roman a fost audiat în calitate de martor, însă

ulterior contrar prevederilor art. 63 alin. (7), acestuia i-a fost atribuită calitatea de

bănuit și învinuit.

Colegiul penal lărgit, analizînd presupusele încălcări a legii procesuale penale

enunțate supra, conchide că instanța de apel formal a aplicat prevederile pct. 5), 6)

alin. (1) art.391 CPP, indicînd că, - „există o hotărîre a organului de urmărire penală,

privind scoaterea inculpaților de sub urmărire penală pentru aceleași fapte; există

alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea

la răspundere penală”.

Colegiul penal lărgit menționează că, circumstanțele care exclud urmărirea

penală sunt prevăzute la art.275 Cod de procedură penală, iar la etapa judecării cauzei

în instanța de judecată, procedura de încetare a procesului penal este reglementată de

prevederile art.332 Cod de procedură penală.

În Codul de procedură penală, TITLUL II, Capitolul III, Secțiunea a 4-a

„Deliberarea și adoptarea sentinței”, la art. 384 legiuitorul a stipulat că instanța de

judecată hotărînd asupra învinuirii înaintate inculpatului, poate adopta una din trei

tipuri de sentință, - de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal.

La art.391 CPP, sunt specificate cazurile în care se adoptă sentința de încetare a

procesului penal, astfel legiuitorul a reglementat concret cazurile de încetare a

procesului penal și numai în pct. 6) se face trimitere la o normă de blanchetă - „există

alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală”.

Or, pct. 6) repetă conținutul pct. 9) al art. 275 CPP, - circumstanțele care exclud

urmărirea penala, însă cu o importanță de concretizare, și anume că acele circumstanțe

care exclud sau condiționează desfășurarea urmăririi penale, trebuie să fie „prevăzute

de lege”. Astfel de situații de drept pot exista atunci cînd instanța de judecată v-a

constata că persoana pusă sub învinuire de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.

165 alin. (4) Cod penal sau art. 206 alin. (4) Cod penal, - este victima traficului de

ființe umane, ori infracțiunea este săvîrșită de reprezentanții corpului diplomatic ai

statelor străine sau de alte persoane care, potrivit art. 11 alin. (4) Cod penal, nu se

supun jurisdicției penale a Republicii Moldova.

Prin existența altor circumstanțe, care exclud sau condiționează pornirea

urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, pot fi reținute și cazurile prevăzute

de art. 57-58, art. 217 alin. (5), art. 325 alin. (4) Cod penal, care prevăd expres

liberarea persoanei de răspundere penală în cazul prezenței anumitor circumstanțe.

Așa fiind, noțiunea de “alte circumstanțe”, prevăzută la pct. 6) alin. (1) art.391

CPP, urmează a fi interpretată numai în sensul “circumstanțelor prevăzute de lege”, a

se vedea textul legal, pct. 5) art. 275 CPP, - „... există alte circumstanțe prevăzute de

lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală”.

Prin urmare, presupusele încălcări a legii procesuale penale constatate de

instanța de apel, enunțate supra, nu cad sub incidența „ altor circumstanțe prevăzute

de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală”,

prevăzute de art.391 alin.(1) pct.6) CPP.

9.3. La fel, conform alin.(4) al art.251 Cod de procedură penală, încălcarea

oricărei altei prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului

dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - cînd partea este prezentă, sau la

8

terminarea urmăririi penale - cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în

instanța de judecată cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale,

precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Din actele cauzei rezultă că, la terminarea urmăririi penale, cînd inculpații Rotari

Sorin și Bușovschi Roman au luat cunoștință de materialele dosarului în prezența

apărătorilor, aceștia n-au invocat despre nulitatea actelor procedurale efectuate pe

parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea acestor

acte procedurale.

Totodată, Colegiul penal lărgit, menționează că procesul penal include mai

multe faze și potrivit art.64, 65, 66 CPP bănuitul, învinuitul, inculpatul la fiecare fază

a urmăririi penale ori a judecării cauzei dispune de un șir de drepturi și obligații.

Astfel, conform art.64 alin.(2) pct.19) CPP bănuiții ( la caz Rotari Sorin și Bușovschi

Roman ) au avut dreptul să atace, în modul prevăzut de lege, - art.313 CPP, acțiunile și

hotărîrile organului de urmărire penală. Acest drept, conform pct.27 alin.(2) art.66

CPP, li s-au păstrat și dispuneau de el și atunci cînd au avut calitatea de învinuiți apoi

și de inculpați. Nici la una din aceste faze a procesului penal Rotari Sorin și Bușovschi

Roman și nici apărătorii acestora, nu au atacat cu plîngeri în modul stabilit de lege,

actele procedurale, privitor la calitatea de bănuit, învinuit.

În acest context, se observă că, instanța de apel, a trecut cu vederea și faptul că,

inculpații Rotari Sorin și Bușovschi Roman n-au atacat ordonanța Prim-adjunctului

Procurorului General din 22.11.2010, privind anularea ordonanței din 17.11.2010 cu

dispunerea reluării urmăririi penale, - la Procurorul General și, ulterior în ordinea

art.313 CPP la judecătorul de instrucție.

9.4. Cu referire la Hotărîrea Curții Constituționale nr. 26 “Privind declararea

neconstituțională a aliniatului (6) al art.63 Cod de procedură penală”, instanța de

recurs menționează că această hotărîre a fost adoptată la 23.XI.2010, adică după

emiterea ordonanței Prim-adjunctului Procurorului General din 22.11.2010. Potrivit

prevederilor art. 28 alin. (2) al Legii cu privire la Curtea Constituțională, - „Actele

normative sau unele părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule și nu se

aplica din momentul adoptării hotărîrii respective a Curții Constituționale". Adică,

efectele recunoașterii ne constituționalității unor acte normative, se răsfrâng asupra

situațiilor de fapt, nu de la momentul stabilirii circumstanțelor de drept, ci din

momentul adoptării textului legal pus în discuție. În acest context, de rînd cu normele

enunțate, este relevantă și practica Curții Supreme de Justiție în cauza penală nr. 4-lre-

70/2011.

Această stare de lucruri, pentru instanța de apel era evidentă, astfel că dacă

considera că s-au comis careva încălcări a drepturilor inculpaților, urma să verifice

care a fost motivul că aceștia nu s-au folosit de dreptul de a ataca în instanța de

judecată acțiunile ori actele organului de urmărire penală la etapa corespunzătoare, ca

după caz să fie reparate.

În asemenea situații este rezonabil de a se ține seamă și de prevederile art.230

CPP cu privire la noțiunea de termene procedurale și consecințele nerespectării lor, -

în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen.

9

Pe cale de consecință, se consideră ca fiind greșită și concluzia instanței de

apel, precum că – „... probele care au fost administrate și examinate în instanța de

fond, urmează a fi considerate ca lovite de nulitate și nu pot fi puse la baza sentinței

de condamnare.”

9.5. Se constată ca fiind greșită și soluția instanței de apel, adoptată prin prisma

pct.5) art.391 CPP, precum că –

“Potrivit prevederilor art. 65 alin. (4) CPP persoana nu poate avea

calitatea de învinuit din momentul cînd în privința ei a fost încetat

procesul penal sau a fost scoasă de sub urmărirea penală, astfel, odată ce

Rotari Sorin a fost scos de sub urmărirea penală, organul de urmărire

penală era în imposibilitate legală de a-1 pune pe Bușovschi Roman sub

învinuire”.

În acest context, Colegiul penal lărgit, menționează că prin ordonanța Prim-

adjunctului Procurorului General din 22.11.2010, a fost anulată total ordonanța

procurorului ierarhic inferior privind încetarea urmăririi penale și scoaterea lui Rotari

Sorin de sub urmărirea penală din 17.11.2010 cu dispunerea reluării urmăririi penale,

iar ulterior prin ordonanța procurorului din 17.12.2010 Rotari Sorin a fost pus sub

învinuire, incriminîndu-i-se săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.309/1 alin.(3) lit.c)

Cod penal.

În consecință, Colegiul penal lărgit, consideră că eroarea comisă în speță

referitor la interpretarea cazurilor prescrise de pct. 5) și 6) alin. (1) art. 391 Cod de

procedură penală, se cuprinde în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

este temei de recurs și, deoarece nu poate fi corectată de instanța de recurs, astfel se

impune soluția de casare a deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare, unde instanța de

apel, are obligația să verifice motivele apelurilor declarate, în care se contestă

vinovăția inculpaților (vol.III, f.d. 135-137; 138-142; 151, - apelurile avocaților și

inculpaților), și cu respectarea prevederilor art. 414 - 417 Cod de procedură penală va

pronunța o hotărîre care să fie legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții

de Apel Bălți, Octavian Bodareu, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 14 noiembrie 2012, în cauza penală în privința lui Rotari Sorin Constantin

și Bușovschi Roman Oleg și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la 09 iulie 2013.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ion Arhiliuc

Iurie Diaconu

Ghenadie Nicolaev

Elena Covalenco

10