ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3447/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3447/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut
următoarele:
Hotărârea
instanței de apel
Prin decizia civilă nr.
48 din 10 februarie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, a respins
ca nefondat apelul declarat de reclamantul B.I.G. împotriva sentinței civile nr.
793 din 6 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Alba.
Pentru a decide
astfel, instanța de apel a reținut că apelul contestatorului vizează doar
respingerea solicitării sale de acordare a unui teren disponibil pe care l-a
identificat și indicat instanței de apel.
Terenul preluat pe
care a fost construită aleea betonată și un bloc de locuințe a fost preluat
anterior anului 1988 pentru construirea unor blocuri de locuințe.
Contestatorul a
devenit proprietar asupra imobilului în anul 2000, cu titlu de cumpărare, ca
bun propriu. Deci, contestatorul a preluat imobilul în anul 2000 în starea și
cu întinderea pe care o avea la acea dată. La momentul la care a achiziționat
terenul, statul deja preluase o porțiune din acest teren.
În aceste condiții,
proprietarul imobilului de la data preluării avea calitatea de a solicita fie
restituirea în natură, fie măsuri reparatorii pentru acest teren.
Deși susține că a
fost proprietar pe teren tatăl său, contestatorul nu a făcut dovada și nici
măcar nu a invocat faptul că solicită măsuri reparatorii pentru imobilul în
litigiu în calitate de succesor al tatălui său. În acest condiții,
contestatorul nu are calitatea de persoană îndreptățită.
Recursul
2.1. Motive
Contestatorul a
declarat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., prin care au fost formulate următoarele critici:
În încheierea de
ședință de la termenul din 3 februarie 2011 nu au fost consemnate concluziile
contestatorului asupra fondului cauzei, ci doar cele cu privire la calitatea sa
de persoană îndreptățită la restituire, deși cauza a fost dezbătută sub toate
aspectele ei. Se impune casarea cu trimitere întrucât instanța nu a pus în
discuție excepția lipsei de calitate procesuală activă.
Față de mențiunile
din cartea funciară, contestatorul are, cel puțin aparent, calitatea de
proprietar al imobilului. Preluarea unei părți la stat nu a fost operată în
cartea funciară.
2.2. Analiza
recursului
Recursul nu este
întemeiat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Prin cererea de
chemare în judecată a fost contestată Dispoziția nr. 175/2008 prin care a fost
respinsă cererea de restituire în natură a suprafeței de 227 m.p. teren înscris în CF Blaj - casă și curte intravilan.
Reclamantul a
cumpărat imobilul în litigiu prin contractul de vânzare - cumpărare
autentificat.
În condițiile art. 3 alin.
(1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, s
unt îndreptățite, în înțelesul prezentei
legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz,
prin echivalent,
persoanele
fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora.
Or, fapt necontestat,
terenul pentru care contestatorul solicită măsuri reparatorii, a fost preluat
în anul 1988 - așa cum precizează chiar el în notificare -, ceea ce înseamnă că
nu a fost preluat din patrimoniul său.
În aceste condiții, în
care contestatorul a acționat în calitate de fost proprietar, instanțele de
fond au făcut aplicarea corectă a textului menționat, criticile formulate
neîntrunind cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Nu este întemeiată
nici critica legată de nepunerea în discuție a excepției lipsei calității
procesuale active, întrucât soluția în apel nu a fost pronunțată în urma
admiterii unei excepții procesuale, ci al analizării unui motiv de apel.
În acest context, nu
este justificată nici critica legată de nesocotirea dreptului la apărare,
consecință a limitării contradictorialității în închiderea dezbaterilor. Așadar,
nici critica întemeiată pe art. 304 pct. 5 C. proc. civ. nu este întemeiată.
Având în vedere cele
mai sus arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi
respins ca nefondat, cu consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefundat recursul
declarat de
reclamantul B.I.G. împotriva deciziei nr. 48 din 10 februarie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 17 mai 2012.