ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2082/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Comercial Cluj, prin sentința comercială nr. 598/C din 18 martie 2008, a admis excepția inadmisibilității acțiunii și a respins acțiunea formulată de reclamanta SC E.G. SRL Cluj Napoca în contradictoriu cu pârâta SC T.A. SRL Cluj Napoca cu motivarea că acțiunea este evaluabilă în bani iar reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii instituite de dispozițiile art. 7201 C. proc. civ. Curtea de Apel Cluj. secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 152 din 9 septembrie 2008 a admis apelul reclamantei SC E.G. SRL Cluj Napoca împotriva sentinței comerciale nr. 598/C din 18 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj pe care a desființat-o și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, având în vedere că obiectul litigiului este neevaluabil în bani, astfel că excepția inadmisibilității apare ca nefondată.

Prin sentința comercială nr. 3929/C din 18 noiembrie 2008 Tribunalul Comercial Cluj a respins acțiunea formulată de reclamanta SC E.G. SRL în contradictoriu cu pârâta SC T.A. SRL și a obligat reclamanta să plătească pârâtei suma de 2.500 lei cheltuieli de judecată. În fundamentarea acestei soluții s-a reținut, în principal, că cererea de chemare în judecată a reclamantei vizează suma de 15.138 ron, cu titlu de TVA colectat inclus în contravaloarea facturilor fiscale din 25 iulie 2006 și din 29 august 2006, facturi emise de către pârâtă pentru prețul datorat în urma înstrăinării imobilului reprezentând un teren.

Potrivit raportului de inspecție fiscală întocmit la 8 august 2007 s-a constatat că nu se justifică restituirea către reclamantă cu titlu de TVA a sumei menționate, deoarece cele două facturi emise de către pârâtă nu au înscrisă mențiunea „taxare inversă” și nu au fost aplicate măsurile de simplificare impuse de art. 1601 alin. (3) și (5) din Legea nr. 571/2003, modificată. Față de aceste prevederi s-a apreciat că reclamanta este ea însăși în culpă pentru neîndeplinirea obligației de corectare a facturilor, respectiv pentru neaplicarea măsurilor legale de simplificare în ceea ce privește TVA. Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 43 din 16 martie 2009 a admis apelul reclamantei SC E.G.

SRL împotriva sentinței comerciale nr. 3929/C din 18 noiembrie 2008 pe care a schimbat-o în parte în privința cheltuielilor de judecată în sensul că a obligat-o pe reclamantă să plătească pârâtei SC T.A. SRL numai suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată, în limita dovedirii lor efective. Împotriva deciziei civile nr. 43 din 16 martie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs reclamanta SC E.G. SRL care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei atacate, cu consecința admiterii acțiunii așa cum a fost depusă. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat împrejurarea că instanțele au interpretat eronat și rigid cadrul legal aplicabil în speță, mai ales că pe facturi era înscris greșit de către pârâtă și TVA, completarea facturilor fiind o culpă a acesteia.

Intimata – pârâtă SC T.A. SRL a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse de reclamanta recurentă prin cererea de recurs, urmează a respinge ca nefondat recursul acesteia, pentru următoarele considerente: Este de necontestat că între reclamanta SC E.G. SRL în calitatea de vânzătoare și pârâta SC T.A. SRL au fost încheiate contractele de vânzare – cumpărare autentificate de la 23 iulie 2006 și din 29 august 2006 la BNP C.C.C. având ca obiect terenul în suprafață de 4.000 m.p. înscris în C.F., precizându-se că prețul convenit de părți, cuprinde și TVA. Din conținutul Raportului de inspecție fiscală pentru rambursarea TVA întocmit la data de 8 august 2007 de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Cluj Napoca s-a stabilit că detalierea sumei negative a TVA nu se justifică a fi rambursată.

Astfel, în luna iulie și august 2006 societatea reclamantă verificată a achiziționat terenuri de la societatea pârâtă SC T.A. SRL cu două facturi pe care nu era înscrisă mențiunea „taxare inversă”, SC E.G. SRL neaplicând măsurile de simplificare prevăzute de dispozițiile art. 1601 alin. (3) și (5) din Legea nr. 345/2003 și H.G. nr. 84/2005, în sensul că a dedus TVA înscris în facturi, pe care a evidențiat-o în jurnalul de cumpărări și în decontul TVA aferent trimestrului III din anul 2006, fără însă a înscrie suma TVA în jurnalul de vânzări și decontul de TVA ca și TVA colectată. Din această perspectivă, corect a fost reținută de instanțele judecătorești anterioare culpa reclamantei, care a încălcat dispozițiile cuprinse în art. 160 alin. (3), (4) și (5) din Codul fiscal și Normele de aplicare ale acestuia.

Pentru aceste rațiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul reclamantei SC E.G. SRL împotriva deciziei criticate, nefiind îndeplinită nici o cerință din cele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC E.G. SRL Cluj - Napoca împotriva deciziei nr. 43/2009 din 16 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă recurenta la plata sumei de 469 lei cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 iunie 2010.