ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3984/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 168/2009,

pronunțată la data de 29 iunie 2009, Curtea de Apel Galați a respins excepția

inadmisibilității excepției de nelegalitate invocată de O.R.D.A. București, iar

pe fond a respins excepția de nelegalitate invocată de pârâtul C.L.T. ca

nefondată, excepția de nelegalitate vizând decizia O.R.D.A. nr. 365/2006.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut că decizia O.R.D.A. nr. 365/2006 nu excede prin nicio prevedere

dispozițiilor Legii nr. 8/1996, decizia în esență conținând un Protocol

încheiat între U.C.M.R. – A.D.A. și F.I.H.R., în baza art. 131 și 131

1

din Legea nr. 8/1996 procedându-se la negocierea constituirii unei comisii

pentru negocierea Metodologiei privind utilizarea operelor muzicale prin comunicare

publică și drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale, decizia

conținând și Metodologia negociată de comisie.

A statuat instanța de fond

că O.R.D.A. nu stabilește Metodologia, aceasta fiind rezultatul negocierilor

dintre utilizatori, ci doar după adoptarea acesteia, printr-un protocol

încheiat în cadrul comisiei de negociere îndeplinește procedura administrativă

de publicare în M. Of. Partea I a Protocolului și Metodologiei printr-o

decizie, fără a schimba ceva din contextul celor publicate, cum este și cazul

în speță.

Cât privește excepția

inadmisibilității excepției de nelegalitate, pe motiv că lipsește plângerea

prealabilă, instanța de fond a considerat-o neîntemeiată și a respins-o cu

motivarea că astfel cum este redactat textul art. 4 din Legea nr. 554/2004 a

contenciosului administrativ, procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din

același act normativ este exclusă.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs în termenul prevăzut de lege, autoarea excepției, P.M. Tecuci,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că

instanța de rejudecare nu a ținut cont în totalitate de recomandările instanței

supreme, reanalizând fondul cauzei, cu o altă motivare decât cea a primei

instanțe care a judecat fondul, scopul final fiind același.

Recurenta precizează că

excepția de nelegalitate s-a referit la titlul II pct. 1, 2 și tabelul 2 din

metodologia elaborată în baza protocolului dintre O.R.D.A. și F.I.H.R., publicată

în M. Of. și nu au invocat faptul că încalcă prevederile Legii nr. 8/1996, ci

faptul că această decizie nu le este opozabilă, prin titlul II din Metodologie

stabilindu-se obligații în sarcina terților fără să fie aduse la cunoștința

acestora.

Susține recurenta-reclamantă

că nu au calitatea de utilizatori astfel cum această noțiune este definită de Titlul

II pct. 2 din metodologia asupra căreia a invocat excepția de nelegalitate,

pentru a putea face parte din comisia de negociere și deci metodologia nu îi

poate fi opozabilă și ca urmare în calitate de organizator de spectacole în

temeiul art. 130 lit. c) din Legea nr. 8/1996 nu poate efectua o plată nedatorată.

Consideră recurenta că prin

emiterea actului administrativ contestă, decizia nr. 365 + protocol +

metodologie a O.R.D.A., au fost încălcate dispozițiile din Legea nr. 24/2000 și

art. 969 și 973 C. civ.

Solicită admiterea recursului

și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției de nelegalitate

a Deciziei O.R.D.A. nr. 365 cu Protocolul și Metodologia aferente.

Intimatul O.R.D.A. a depus

întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea ca

fiind legală și temeinică a sentinței instanței de fond.

Întâmpinare a depus și

intimata U.C.M.R. – A.D.A. prin care a solicitat respingerea recursului formulat

de P.M. Tecuci, ca nefondat.

Pe cale de excepție intimata

a invocat inadmisibilitatea formulării excepției de nelegalitate ce face obiectul

cauzei, față de dispozițiile art. 5 alin. (2) și respectiv art. 4 alin. (1) din

Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, susținând că nu

pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative

pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede prin lege organică o altă

procedură judiciară, Legea nr. 8/1996 reglementând această procedură specială

privind stabilirea formei metodologice și căile de atac ce pot fi exercitate.

Metodologiile, susține

intimata, nu constituie acte administrative unilaterale cu caracter individual ci

au un caracter general și impersonal, respectiv sunt acte cu caracter normativ,

opozabile tuturor celor care comunică public opere muzicale, tuturor

utilizatorilor din domeniu pentru care s-a negociat și nu doar părților din

comisia de negociere.

Recursul este nefondat și va

fi respins potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare.

Instanța de fond prin

considerentele sentinței a analizat în mod corect aspectele cu care a fost

sesizată, ținând cont de recomandările instanței supreme în rejudecarea cauzei.

Enunțând textele de lege, art.

131 și 131

1

din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și

drepturile conexe, modificată și completată, instanța de fond a reținut că în elaborarea

deciziei contestate a fost respectată procedura legal instituită de normele

juridice în vigoare, procedură finalizată cu publicarea în M. Of. a Decizie O.R.D.A.

nr. 325/2006, conform prevederilor Legii nr. 8/1996.

Conform prevederilor legale

în materie, organismele de gestiune colectivă sunt singurele în măsură să inițieze

procedura de negociere și în calitatea lor de reprezentanți ai titularilor

drepturilor conexe, depun la O.R.D.A. o cerere de negociere însoțită de

metodologiile propuse a fi negociate, metodologii care se negociază în cadrul unei

comisii constituite prin decizie a directorului general O.R.D.A. emisă în

termen de 5 zile de la primirea cererii de inițiere formulată de organismele de

gestiune colectivă.

Protocolul încheiat între

părți este rezultatul celor stabilite de comisia de negociere, urmând a fi

prevăzut în anexa la Decizia O.R.D.A. nr. 365/2006, conform prevederilor Legii nr.

8/1996.

Așa cum în mod corect a

reținut și instanța de fond, O.R.D.A. nu poate interveni asupra formei finale a

Protocolului, în sensul anulării sau modificării acestuia, obligația legală a

acesteia fiind doar aceea de publicare a acestuia în M. Of. în 5 zile de la

depunerea la O.R.D.A.

Susținerea recurentei, cum

că prin actul atacat se stabilesc obligații în sarcina terților fără a fi aduse

la cunoștința acestora nu poate fi primită, deoarece Decizia O.R.D.A. împreună

cu anexa cuprinzând Protocolul și Metodologia, odată publicată în M. Of. devine

opozabilă erga omnes, potrivit art. 131

2

alin. (2) din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată și completată.

P.M. Tecuci nu putea fi

parte la comisia de negociere constituită conform art. 131 alin. 2) din Legea nr.

8/1996 deoarece nu îndeplinește condițiile prevăzute de acest text, dar așa cum

s-a mai precizat, decizia O.R.D.A. îi este opozabilă din momentul în care a

procedat la „comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ (pct. 1, 2

Titlul II) cu obligația de a obține din partea organismului de gestiune colectivă

a drepturilor de autor de opere muzicale, în speță U.C.M.R. – A.D.A., autorizația

prin licență neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale și să plătească

remunerațiile stabilite, conform pct. 3 Titlul II din Metodologie.

Trimiterea pe care recurenta

o face la art. 969 și 972 C. civ., nu are relevanță în cauză, fiind vorba de

prevederi speciale dintr-o lege specială și nu de aplicarea dreptului comun.

Cât privește critica

recurentei în sensul că nu are calitatea de utilizator și nu poate face parte

din comisia de negociere și ca urmare nu poate efectua plăți nedatorate și aceasta

este neîntemeiată.

Titlul II pct. 1 și 2 și

tabelul II din Metodologia anexă la Decizia O.R.D.A. nr. 365/2006 sunt foarte

precise și explicite în privința sensului atribuit noțiunilor de „utilizare” și

„utilizator”, „utilizarea” reprezentând „comunicarea publică a operelor

muzicale în scop lucrativ făcută într-un loc deschis publicului sau în orice

loc în care se adună un număr de persoane care depășesc cercul normal al unei

familii și al cunoștințelor acesteia…”, iar „utilizator” este „orice persoană

juridică sau fizică, autorizată care organizează activități de natura celor enumerate

mai sus”, P.M. Tecuci organizând astfel de activități și procedând la

comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ.

Așa fiind, se constată că recursul

este nefondat, motiv pentru care în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi

respins, iar sentința instanței de fond menținută, ca fiind legală și

temeinică.

Cât privește excepția

inadmisibilității formulării excepției de nelegalitate, invocată de intimata U.C.M.R.

– A.D.A., instanța o consideră neîntemeiată.

Metodologiile criticate sunt

într-adevăr „opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a

negociat” și nu doar părților din comisia de negociere, așa cum corect susține intimata,

și au un caracter general, impersonal, având deci toate elementele componente

ale unui act normativ.

În speță, însă, ceea ce s-a

atacat cu excepția de nelegalitate, este Decizia O.R.D.A. nr. 365/2006, privind

publicarea în M. Of. al României, Partea I a Protocolului având drept obiect

Metodologia privind utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică și

remunerațiile reprezentând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere

muzicale, decizie care incontestabil este un act administrativ și indiferent că

este act unilateral sau normativ, poate fi supus cenzurii instanței de

contencios administrativ, art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ nefăcând distincție după cum acestea au caracter normativ sau

unilateral.

Nu a fost ridicată excepția

de nelegalitate exclusiv pe tema metodologiilor, adoptate după o procedură

specială prevăzută de Legea nr. 8/1996, excepția vizând așa cum s-a precizat Decizia

O.R.D.A., care este adevărat conține protocolul ce are drept obiect Metodologia

respectivă, fapt ce constituie un argument în stabilirea, ca neîntemeiată, a

excepției de inadmisibilitate a formulării excepției de nelegalitate.

Văzând și dispozițiile art. 274

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de P.M.T. împotriva sentinței nr. 168 din 29 iunie 2009 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta la plata sumei

de 1500 lei (prin apreciere) cheltuieli de judecată către intimata U.C.M.R. – A.D.A.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 30 septembrie 2009.