ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3984/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 168/2009, pronunțată la data de 29 iunie 2009, Curtea de Apel Galați a respins excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate invocată de O.R.D.A. București, iar pe fond a respins excepția de nelegalitate invocată de pârâtul C.L.T. ca nefondată, excepția de nelegalitate vizând decizia O.R.D.A. nr. 365/2006. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că decizia O.R.D.A. nr. 365/2006 nu excede prin nicio prevedere dispozițiilor Legii nr. 8/1996, decizia în esență conținând un Protocol încheiat între U.C.M.R. – A.D.A. și F.I.H.R., în baza art. 131 și 131 1 din Legea nr. 8/1996 procedându-se la negocierea constituirii unei comisii pentru negocierea Metodologiei privind utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică și drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale, decizia conținând și Metodologia negociată de comisie.

A statuat instanța de fond că O.R.D.A. nu stabilește Metodologia, aceasta fiind rezultatul negocierilor dintre utilizatori, ci doar după adoptarea acesteia, printr-un protocol încheiat în cadrul comisiei de negociere îndeplinește procedura administrativă de publicare în M. Of. Partea I a Protocolului și Metodologiei printr-o decizie, fără a schimba ceva din contextul celor publicate, cum este și cazul în speță. Cât privește excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, pe motiv că lipsește plângerea prealabilă, instanța de fond a considerat-o neîntemeiată și a respins-o cu motivarea că astfel cum este redactat textul art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din același act normativ este exclusă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul prevăzut de lege, autoarea excepției, P.M. Tecuci, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că instanța de rejudecare nu a ținut cont în totalitate de recomandările instanței supreme, reanalizând fondul cauzei, cu o altă motivare decât cea a primei instanțe care a judecat fondul, scopul final fiind același. Recurenta precizează că excepția de nelegalitate s-a referit la titlul II pct. 1, 2 și tabelul 2 din metodologia elaborată în baza protocolului dintre O.R.D.A. și F.I.H.R., publicată în M. Of. și nu au invocat faptul că încalcă prevederile Legii nr. 8/1996, ci faptul că această decizie nu le este opozabilă, prin titlul II din Metodologie stabilindu-se obligații în sarcina terților fără să fie aduse la cunoștința acestora.

Susține recurenta-reclamantă că nu au calitatea de utilizatori astfel cum această noțiune este definită de Titlul II pct. 2 din metodologia asupra căreia a invocat excepția de nelegalitate, pentru a putea face parte din comisia de negociere și deci metodologia nu îi poate fi opozabilă și ca urmare în calitate de organizator de spectacole în temeiul art. 130 lit. c) din Legea nr. 8/1996 nu poate efectua o plată nedatorată. Consideră recurenta că prin emiterea actului administrativ contestă, decizia nr. 365 + protocol + metodologie a O.R.D.A., au fost încălcate dispozițiile din Legea nr. 24/2000 și art. 969 și 973 C. civ. Solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției de nelegalitate a Deciziei O.R.D.A.

nr. 365 cu Protocolul și Metodologia aferente. Intimatul O.R.D.A. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea ca fiind legală și temeinică a sentinței instanței de fond. Întâmpinare a depus și intimata U.C.M.R. – A.D.A. prin care a solicitat respingerea recursului formulat de P.M. Tecuci, ca nefondat. Pe cale de excepție intimata a invocat inadmisibilitatea formulării excepției de nelegalitate ce face obiectul cauzei, față de dispozițiile art. 5 alin. (2) și respectiv art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, susținând că nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede prin lege organică o altă procedură judiciară, Legea nr. 8/1996 reglementând această procedură specială privind stabilirea formei metodologice și căile de atac ce pot fi exercitate.

Metodologiile, susține intimata, nu constituie acte administrative unilaterale cu caracter individual ci au un caracter general și impersonal, respectiv sunt acte cu caracter normativ, opozabile tuturor celor care comunică public opere muzicale, tuturor utilizatorilor din domeniu pentru care s-a negociat și nu doar părților din comisia de negociere. Recursul este nefondat și va fi respins potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare. Instanța de fond prin considerentele sentinței a analizat în mod corect aspectele cu care a fost sesizată, ținând cont de recomandările instanței supreme în rejudecarea cauzei. Enunțând textele de lege, art. 131 și 131 1 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată și completată, instanța de fond a reținut că în elaborarea deciziei contestate a fost respectată procedura legal instituită de normele juridice în vigoare, procedură finalizată cu publicarea în M. Of.

a Decizie O.R.D.A. nr. 325/2006, conform prevederilor Legii nr. 8/1996. Conform prevederilor legale în materie, organismele de gestiune colectivă sunt singurele în măsură să inițieze procedura de negociere și în calitatea lor de reprezentanți ai titularilor drepturilor conexe, depun la O.R.D.A. o cerere de negociere însoțită de metodologiile propuse a fi negociate, metodologii care se negociază în cadrul unei comisii constituite prin decizie a directorului general O.R.D.A. emisă în termen de 5 zile de la primirea cererii de inițiere formulată de organismele de gestiune colectivă. Protocolul încheiat între părți este rezultatul celor stabilite de comisia de negociere, urmând a fi prevăzut în anexa la Decizia O.R.D.A.

nr. 365/2006, conform prevederilor Legii nr. 8/1996. Așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, O.R.D.A. nu poate interveni asupra formei finale a Protocolului, în sensul anulării sau modificării acestuia, obligația legală a acesteia fiind doar aceea de publicare a acestuia în M. Of. în 5 zile de la depunerea la O.R.D.A. Susținerea recurentei, cum că prin actul atacat se stabilesc obligații în sarcina terților fără a fi aduse la cunoștința acestora nu poate fi primită, deoarece Decizia O.R.D.A. împreună cu anexa cuprinzând Protocolul și Metodologia, odată publicată în M. Of. devine opozabilă erga omnes, potrivit art. 131 2 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată și completată.

P.M. Tecuci nu putea fi parte la comisia de negociere constituită conform art. 131 alin. 2) din Legea nr. 8/1996 deoarece nu îndeplinește condițiile prevăzute de acest text, dar așa cum s-a mai precizat, decizia O.R.D.A. îi este opozabilă din momentul în care a procedat la „comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ (pct. 1, 2 Titlul II) cu obligația de a obține din partea organismului de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale, în speță U.C.M.R. – A.D.A., autorizația prin licență neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale și să plătească remunerațiile stabilite, conform pct. 3 Titlul II din Metodologie. Trimiterea pe care recurenta o face la art. 969 și 972 C. civ., nu are relevanță în cauză, fiind vorba de prevederi speciale dintr-o lege specială și nu de aplicarea dreptului comun.

Cât privește critica recurentei în sensul că nu are calitatea de utilizator și nu poate face parte din comisia de negociere și ca urmare nu poate efectua plăți nedatorate și aceasta este neîntemeiată. Titlul II pct. 1 și 2 și tabelul II din Metodologia anexă la Decizia O.R.D.A. nr. 365/2006 sunt foarte precise și explicite în privința sensului atribuit noțiunilor de „utilizare” și „utilizator”, „utilizarea” reprezentând „comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depășesc cercul normal al unei familii și al cunoștințelor acesteia…”, iar „utilizator” este „orice persoană juridică sau fizică, autorizată care organizează activități de natura celor enumerate mai sus”, P.M.

Tecuci organizând astfel de activități și procedând la comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ. Așa fiind, se constată că recursul este nefondat, motiv pentru care în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins, iar sentința instanței de fond menținută, ca fiind legală și temeinică. Cât privește excepția inadmisibilității formulării excepției de nelegalitate, invocată de intimata U.C.M.R. – A.D.A., instanța o consideră neîntemeiată. Metodologiile criticate sunt într-adevăr „opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat” și nu doar părților din comisia de negociere, așa cum corect susține intimata, și au un caracter general, impersonal, având deci toate elementele componente ale unui act normativ.

În speță, însă, ceea ce s-a atacat cu excepția de nelegalitate, este Decizia O.R.D.A. nr. 365/2006, privind publicarea în M. Of. al României, Partea I a Protocolului având drept obiect Metodologia privind utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică și remunerațiile reprezentând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale, decizie care incontestabil este un act administrativ și indiferent că este act unilateral sau normativ, poate fi supus cenzurii instanței de contencios administrativ, art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ nefăcând distincție după cum acestea au caracter normativ sau unilateral.

Nu a fost ridicată excepția de nelegalitate exclusiv pe tema metodologiilor, adoptate după o procedură specială prevăzută de Legea nr. 8/1996, excepția vizând așa cum s-a precizat Decizia O.R.D.A., care este adevărat conține protocolul ce are drept obiect Metodologia respectivă, fapt ce constituie un argument în stabilirea, ca neîntemeiată, a excepției de inadmisibilitate a formulării excepției de nelegalitate. Văzând și dispozițiile art. 274 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de P.M.T. împotriva sentinței nr. 168 din 29 iunie 2009 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă recurenta la plata sumei de 1500 lei (prin apreciere) cheltuieli de judecată către intimata U.C.M.R. – A.D.A. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2009.