ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.11.2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2997/2009

HOTĂRÂRE
19.11.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2997/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea introductivă

de instanță, reclamanta SC E. SA București a solicitat anularea hotărârii A.G.A.

E.S.C. SA și repunerea părților în situația anterioară, prin anularea aporturilor

la capitalul social.

Prin sentința nr. 34 din 20

mai 2008, Tribunalul Timiș, secția comercială și de contencios administrativ, a

respins acțiunea reclamantei, reținând că procedura convocării a fost legal

îndeplinită de pârâtă, cu respectarea termenului de 30 de zile, prin convocarea

cu scrisoare recomandată cu aviz de primire conform art. 13.4 din Actul

Constitutiv al pârâtei. A mai reținut instanța că ordinea de zi a fost

respectată, iar interesele acționarilor nu au fost vătămate.

Sentința instanței de fond a

fost apelată de către reclamantă, iar prin decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2009,

Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, a respins, ca nefondat, apelul.

În argumentarea soluției

pronunțate, instanța a reținut că pentru adunarea generală cu ocazia căreia s-a

adoptat hotărârea a cărei anulare se solicită, convocarea s-a expediat la data

de 25 mai 2007, cu respectarea termenului prevăzut de art. 117 alin. (4) din

Legea nr. 31/1990.

În ceea ce privește lipsa

dovezii certe de primire a convocării, instanța a reținut că de vreme ce nici

dispozițiile legale și nici cele ale actului constitutiv nu cer o asemenea

dovadă, condiția scrisorii cu confirmare de primire a fost îndeplinită, mai

mult decât atât, reclamanta nu poate invoca nicio vătămare a intereselor sale,

atâta timp cât a participat la ședință, având cunoștință de data, locul și

ordinea de zi a acesteia.

A mai constatat instanța că,

ordinea de zi cuprinde aprobarea participării societății la constituirea unei

societăți de servicii comune, astfel încât nu se poate reține încălcarea

dispozițiilor art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990. Totodată, s-a reținut

că față de cvorumul de participare de 100 % al acționarilor și cel al

majorității voturilor cu care s-a adoptat hotărârea, nu s-a încălcat nicio

dispoziție legală, referitoare la atribuțiile adunării generale ordinare,

respectiv extraordinare a acționarilor.

Împotriva deciziei sus-menționate,

a declarat recurs reclamanta, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de

dispozițiile art. 304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ.

În argumentarea motivului

prevăzut de pct. 5 al art. 304 C. proc. civ., recurenta a susținut că prin

decizia pronunțată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub

sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere

dispozițiile art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora cererea

se judecă în camera de consiliu.

În ceea ce privește motivul

prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susținut, în esență că,

adoptarea hotărârii nr. 9 din 25 iunie 2007, s-a făcut cu încălcarea

dispozițiilor art. 12.2 (IX) și (XII) din Actul Constitutiv al pârâtei,

deoarece competența de a decide cu privire la constituirea unei noi societăți,

aparține adunării generale ordinare și nu extraordinare.

În susținerea motivului

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a susținut că nu s-a făcut

dovada confirmării de primire a convocatorului și nici dovada existenței unui

mandat conferit de E.D. Banat, societății de avocatură „M.A.”. A mai susținut

recurenta că nu toate problemele care au făcut obiectul dezbaterilor în cadrul

A.G.E.A., au fost menționate în mod explicit, în sensul că nu s-ar fi arătat o

estimare procentuală a ponderii pe care activitățile ce se doresc a fi

transferate către E.S., o au în raport cu activitățile E. Banat, valoarea

capitalului social și tipul aporturilor aduse la formarea acestuia.

Recursul este nefondat

pentru considerentele ce urmează:

Motivul prevăzut de art. 304

pct. 5 C. proc. civ., vizează nelegalitatea unei hotărâri atunci când „instanța

a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin.

(2) C. proc. civ.”.

Din perspectiva cerințelor

textului legal sus-menționat, se constată că motivul invocat de recurentă nu se

încadrează în niciuna din ipotezele art. 105 alin. (2) C. proc. civ. Potrivit art.

132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990, cererea de anulare a hotărârii A.G.A. se

judecă în camera de consiliu, însă dispozițiile legale sus-citate vizează judecata

în fond a cererii, nefiind aplicabile căilor de atac. Așa fiind, nu poate fi

reținută această critică, decizia recurată fiind pronunțată cu respectarea

dispozițiilor legale.

Motivul prevăzut de art. 304

pct. 8 C. proc. civ., vizează schimbarea înțelesului lămurit și vădit

neîndoielnic al actului juridic dedus judecății prin interpretarea greșită a

acestuia. În argumentarea acestui motiv, s-a susținut că cea care avea

competența să decidă asupra constituirii unei noi societăți, era adunarea

generală ordinară și nu extraordinară, potrivit art. 12.2 (IX) și (XII) din

Actul Constitutiv al pârâtei.

Sub acest aspect, din

perspectiva dispozițiilor Legii nr. 31/1990, legiuitorul a stabilit competența

decizională a adunării generale ordinare și extraordinare, fiind statuate

cerințe superioare atât de cvorum, cât și de majoritate pentru adunarea

generală extraordinară. Așa fiind, în mod corect a reținut instanța de control

judiciar că în speță este aplicabil principiul „qui potest majust potest

minus”, iar față de cvorumul de participare de 100 % al acționarilor și cel al

majorității voturilor, nu s-a încălcat nicio dispoziție legală cu privire la

acest aspect. De altfel, pe lângă faptul că nu s-a demonstrat în cadrul acestei

critici, care sunt termenii care prin interpretare au lezat conținutul actului,

din analiza hotărârii criticate, comparativ cu art. 12.2 (IX) și (XII), se

constată că nu s-a produs nicio schimbare a înțelesului lămurit și vădit

neîndoielnic al actului juridic, astfel că motivul invocat se bazează pe

interpretarea proprie a recurentei, fără suport în dispozițiile legale și ale

actului constitutiv.

Pentru examinarea motivului

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care vizează aplicarea greșită a

legii, se vor analiza dispozițiile art. 117 alin. (4) și alin. (6) din Legea nr.

31/1990, pretins a fi încălcate sau aplicate greșit.

Raportat la dispozițiile art.

117 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, se constată că recurenta a fost convocată

în mod legal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, expediată la

data de 25 mai 2007, cu respectarea termenului de 30 de zile prevăzut de textul

legal sus-menționat.

Referitor la critica

formulată privind lipsa de pe ordinea de zi a mențiunilor explicite a

problemelor puse în discuție în cadrul A.G.A., se constată de asemenea a fi

nefondată, având în vedere că odată cu transmiterea convocării, s-a comunicat

și o notă de fundamentare referitoare la pct. 1 al ordinii de zi (constituirea SC

E.S.), ce cuprinde în mod detaliat datele necesare informării acționarilor.

Așadar, nu poate fi reținută nici această critică, constatându-se că recurenta

a fost înștiințată în mod explicit despre problemele aflate pe ordinea de zi,

de altfel, reprezentantul acesteia, prezent în cadrul ședinței, a votat, fără a

solicita vreo lămurire sau a formula vreo obiecțiune privind problemele puse în

discuție.

În ceea ce privește critica

referitoare la lipsa mandatului avocațial, se dovedește de asemenea, a fi

nefondată, având în vedere că semnatarul convocării este P.C.A. și nu

societatea de avocatură, care de altfel, nu ar fi avut nicio interdicție legală

în transmiterea și îndeplinirea procedurii convocării A.G.A.

Pe cale de consecință, față

de cele ce preced, potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul reclamantei va fi

respins.

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC E. SA București, împotriva deciziei nr. 5 din 15 ianuarie

2009, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 noiembrie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-06-10
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2055/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 2002/30/2007 reclamanta SC R.S. SRL Timișoara, în contradictoriu cu pârâtă SC I. SRL Timișo
ÎCCJ 2009-10-02
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2250/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul C.E. a chemat în judecată societatea T. SA Timișoara și a solicitat ca prin sentința care se va pronunța să se constate nulitatea absolută a H
ÎCCJ 2008-10-07
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2740/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 57 din 15 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș s-a respins acțiunea formulată de reclamantul D.M.P. împotriva pârâților G.C.S.
ÎCCJ 2009-06-16
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1896/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Timiș prin sentința civilă nr. 15/CC din 4 martie 2008 respingând excepțiile lipsei calității procesuale active și cea a lipsei interesului leg
ÎCCJ 2009-11-03
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2681/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 2953 din 29 februarie 2008, Tribunalul București, secția a VI a comercială, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul
Sursă