ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3013/2009

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 15 aprilie

2008 reclamanta RA APPS – S.A.I.F.I. București, cheamă în

judecată pe pârâta SC R.I. SRL, București, solicitând instanței

ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună

evacuarea pârâtei din spațiul deținut în imobilul din sector 3,

București.

Prin sentința

comercială nr. 7674 din 19 iunie 2008 Tribunalul București, secția

a VI-a comercială, admite acțiunea reclamantei și dispune

evacuarea pârâtei din imobilul menționat, cu 8,3 lei cheltuieli de

judecată în sarcina pârâtei, reținând că durata contractului de

închiriere dintre părți, astfel cum a fost prelungită prin

actele adiționale, a încetat la 31 iulie 2007, nemaifiind ulterior din nou

prelungită, și că prin notificările din 20 iulie 2007

și 31 ianuarie 2008 pârâta a fost somată să elibereze

spațiul ce formează obiectul locațiunii, fiind astfel incidente

dispozițiile art. 1436 alin. (1) C. proc. civ.

Apelul declarat de apelanta

pârâtă împotriva sentinței primei instanțe este respins ca

nefondat prin decizia comercială nr. 68 din 6 februarie 2009 a Curții

de Apel București, secția a V-a comercială, care reține, în

acest sens, că pârâta a beneficiat de un proces echitabil, contrar a ceea

ce susține prin apelul său, că a fost legal citată la

sediul social al acesteia din sector 6, București, aceasta răspunzând

prin cererea depusă la registratura instanței la 9 mai 2008, ca

dovadă că primise citație pentru termenul din 15 mai 2008

și solicitând la 9 iunie 2008, cu 10 zile înainte de cel de al doilea

termen, consultarea dosarului, primind și copii xerox a unor înscrisuri

din dosar.

Mai reține

instanța că, potrivit art. 93 C. proc. civ., dacă partea

își alege un domiciliu pentru comunicarea actelor de procedură,

fără a arăta și persoana însărcinată cu primirea

acestora, comunicarea se va face la domiciliul părții, așa cum

corect s-a procedat de către prima instanță, față de

alegerea de către pârâtă a unui sediu la o altă adresă

fără a arăta și persoana însărcinată cu primirea

actelor de procedură.

Împotriva deciziei de mai

sus pârâta declară recurs solicitând, cu invocarea dispozițiilor art.

304 pct. 5, 7 și 9 C. proc. civ., admiterea acestuia, admiterea apelului

său și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

În susținerea

recursului său recurenta critică instanța de apel pentru a nu-i

fi încuviințat cererea de probe, încălcându-i astfel dreptul la

apărare și dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care

și sentința primei instanțe fusese pronunțată, de

asemenea cu încălcarea dreptului său la apărare, instanța

necitând-o la domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură,

precum și pentru o motivare contradictorie în condițiile în care,

deși consideră că prima instanță a procedat corect

comunicând actele procedurale la sediul său social întrucât nu indicase

odată cu domiciliul ales și persoana însărcinată cu

primirea actelor, comunică toate actele de procedură din apel la acel

domiciliu ales. Susține, de asemenea, recurenta că, deși

reprezentantul său a studiat dosarul și a primit copii xerox de pe

acte, aceasta nu echivalează cu corecta îndeplinire a procedurii de

citare.

Prin întâmpinarea

depusă la dosar intimata reclamantă solicită respingerea

recursului ca nefondat.

Examinând recursul

recurentei pârâte prin prisma motivelor de nelegalitate invocate se constată

că acesta nu este fondat.

Cât privește critica

recurentei referitoare la încălcarea dreptului său la apărare

prin respingerea de către instanța de apel a cererii sale de probe se

constată că aceasta nu poate fi primită față de faptul

că la termenul din 31 octombrie 2008 instanța a încuviințat

cererea pârâtei de acordare a unui nou termen pentru lipsă de apărare,

iar la termenul din 6 februarie 2009 a pus în discuția intimatei prezente

cererea prin care pârâta apelantă, absentă de la dezbatere, a solicitat

proba cu înscrisuri fără însă a le indica expres, cerere

căreia intimata i s-a opus, instanța respingând cererea de amânare

formulată de apelanta pârâtă pentru a depune înscrisuri având în

vedere că nu a precizat în ce constau înscrisurile și ce dorește

să dovedească utilizându-le, în raport de obiectul cauzei și

dispozițiile art. 7206 C. proc. civ.

Așa cum judicios a

stabilit și instanța de control judiciar, nu sunt fondate nici

criticile recurentei vizând încălcarea dreptului său la apărare

și la un proces echitabil de către instanța de fond. Se

constată în acest sens că pârâta a fost citată legal la sediul

său social din sector 6, București pentru termenul din 15 mai 2008,

aceasta primind citația, întrucât la 9 mai 2008 formulează o cerere

de acordare a unui alt termen de judecată pentru lipsă de

apărare. Chiar dacă nu a fost citată pârâta pentru termenul din

19 iunie 2008 la domiciliul ales la 9 mai 2008 pentru comunicarea actelor de

procedură, aceasta a cunoscut acest al doilea termen întrucât, pe de o

parte, a fost legal citată la sediul său social, sediu nedovedit a fi

fost modificat, iar, pe de altă parte, prin cererea formulată la 10

iunie 2008 de către reprezentantul împuternicit al pârâtei pentru

aprobarea efectuării unei copii xerox a încheierii de

ședință din data de 15 mai 2008, pârâta a cunoscut și

termenul următor stabilit prin acea încheiere pentru 19 iunie 2008, la

care, însă, nu a înțeles să se prezinte.

Este perfect corectă

și constatarea făcută de instanța de apel cu privire la faptul

că pârâta a încălcat dispozițiile art. 93 C. proc. civ.

indicând, la 9 mai 2009, sediul ales pentru comunicarea actelor de

procedură în București, sector 3, fără a arăta și

persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, astfel

că în mod legal instanța de fond a dispus ca citarea pârâtei să

se facă la sediul social al acesteia, pârâta neputând invoca propria sa

culpă în susținerea criticilor avansate.

Constatându-se că

dreptul la apărare și la un proces echitabil al pârâtei recurente a

fost respectat atât de către instanța de apel cât și de

către instanța de fond, precum și că decizia recurată

este legală și temeinică, pronunțată cu corecta

aplicare a legii, motivată coerent și complet, cu aplicarea

dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul declarat de

pârâtă împotriva acesteia urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta SC R.I. SRL București, împotriva deciziei nr. 68 din 6 februarie

2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 19 noiembrie 2009.