ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 902/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița – Năsăud, reclamanta N.I. a chemat în judecată pe pârâta SC S. SA, solicitând instanței să constate nulitatea absolută a hotărârilor A.G.O.E.A. SC S. SA din data de 17 decembrie 2005. În susbsidiar a solicitat anularea celor două hotărâri ca nelegale precum și menționarea în Registrul Comerțului a hotărârii privind nulitatea sau anularea hotărârilor. Prin sentința comercială nr. 204/cc/3 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița a fost respinsă ca lipsită de interes acțiunea precizată de reclamanta N.I., privind constatarea nulității sau anulării A.G.A.

din 17 decembrie 2005. Prin aceeași hotărâre instanța a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea cererii privind constatarea nulității sau anularea Hotărârii A.G.E.A. din 17 decembrie 2005. În motivarea sentinței, instanța a reținut în esență că prin Hotărârea A.G.A. din 17 decembrie 2005 a SC S. SA a fost reales ca administrator unic, domnul P.C., pentru perioada 23 decembrie 2005 – 23 decembrie 2009, cât și cenzorii. Din procesul verbal de ședință rezultă că au fost prezenți un număr de 7 acționari reprezentând 92,67% din capitalul social, iar dintre aceștia, 5 acționari reprezentând un proces de 77,63% din capitalul social au votat pentru realegerea domnului P.C. în funcția de administrator unic pe perioada menționată.

S-a constatat că nu are drept de vot societatea, care preluase acțiunile de la reclamanta N.I. În această situație, chiar dacă ar fi fost prezentă reclamanta prin împuternicit, nu ar fi putut influența cu votul său raportat la numărul de acțiuni reprezentând 8,37% din capitalul social, realegerea administratorului unic . Instanța a reținut ca prin sentința comercială nr. 387/2006 pronunțată în dosarul nr. 651/112/2006 pârâta SC S. SA a fost obligată să-i restituie reclamantei un număr de 356 de acțiuni reprezentând 8,37% din capitalul social. Rezultă fără echivoc că reclamanta a fost în imposibilitate de a se prevala de calitatea sa de acționar al societății pârâte ca urmare a atitudinii administratorului unic P.C.

care a operat transferul acționarilor reclamantei în favoarea societății, fără să fie perfectat și finalizat contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni, acesta fiind și motivul pentru care reclamanta contestă realegerea administratorului unic. Văzând relația cu administratorul unic, interesul reclamantei în promovarea acțiunii de constatare a nulității absolute a Hotărârii A.G.A. din 17 decembrie 2005 a fost apreciat ca fiind unul particular, iar nu un interes social, în beneficiul societății și al acționarilor ei, care trebuie să caracterizeze orice acțiune în anulare întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 31/1990, republicată. Ca urmare, tribunalul a respins ca lipsită de interes acțiunea promovată de reclamanta N.I..

Împotriva menționatei decizii a declarat apel reclamanta N.I., iar la data de 18 februarie 2009 intimata SC S. SA a formulat cerere de aderare la apel solicitând desființarea încheierii din data de 9 mai 2008 prin care a fost respinsă excepția perimării acțiunii. Prin decizia comercială nr. 2 din 18 martie 2009 a Curții de Apel Cluj Napoca a fost admis apelul declarat de reclamanta N.I., a fost desființată sentința comercială nr. 204/2008 a Tribunalului Bistrița, cauza fiind trimisă pentru rejudecare la aceiași instanță. Cererea de aderare la apel formulată de intimata SC S. SA a fost respinsă. În motivarea deciziei, instanța a reținut în esență că instanța de fond, a respins acțiunea formulată de reclamanta ca fiind lipsită de interes cu încălcarea principiului contradictorialității în condițiile în care excepția lipsei de interes nu a fost pusă în discuția părților fapt ce atrage nulitatea hotărârii.

Cererea de aderare la apel a fost respinsă întrucât aceasta a vizat încheierea din 9 mai 2008 prin care a fost respinsă excepția perimării acțiunii. Intimata SC S. SA a formulat recurs împotriva deciziei nr. 2 din 18 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj prin care a solicitat respingerea apelului formulat de reclamanta N.I. și admiterea cererii de aderare la apel. În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurenta arată că în mod greșit instanța de apel a reținut că excepția lipsei de interes nu a fost pusă în discuția părților în condițiile în care acest aspecte a fost dezbătut inclusiv cu ocazia concluziilor orale. În mod greșit a fost respinsă cererea de aderare la apel întrucât apelul său viza încheierea din 9 mai 2008 prin care a fost respinsă excepția perimării iar aderarea la apel tinde la reformarea hotărârii primei instanțe.

Intimata reclamantă a depus la dosar note scrise prin care solicită în esență respingerea recursului ca nefondat. Examinând decizia recurată în raport de criticile formulate și temeiul de drept invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Noțiunea de proces echitabil presupune respectarea și aplicarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare, iar judecătorul are, potrivit art. 129 alin. (1) C. proc. civ., îndatorirea să facă respectat și să respecte el însuși principiul contradictorialității și celelalte principii ale procesului civil. Pentru a asigura contradictorialitatea în procesul civil, instanța are obligația de a pune în discuția părților toate aspectele de fapt și drept pe baza cărora va soluționa litigiul.

În speța de față, intimata pârâtă, prin întâmpinarea formulată la data de 10 februarie 2006 a invocat excepția lipsei calității procesual active a reclamantei N.I. cu motivarea că aceasta nu mai are calitatea de acționar al societății pârâte. La data de 24 februarie 2006, cauza a fost suspendată în temeiul art. 244, alin. (1) C. proc. civ. până la soluționarea dosarului nr. 651/211/2006, acțiune prin care reclamanta N.I. a solicitat să se constate calitatea sa de acționar la societatea pârâtă. Prin sentința comercială nr. 387 din 21 aprilie 2006, menținută prin decizia civilă nr. 2434 din 19 iunie 2007 a Înalta Curte de Casație și Justiție a fost tranșată calitatea de acționar a reclamantei N.I.

la SC S. SA iar prin încheierea din 20 martie 2008 cauza a fost repusă pe rol. În ședința din 19 septembrie 2008 instanța a rămas în pronunțare pe fondul cauzei, fără să pună în discuție părților excepția lipsei de interes reținută din oficiu în condițiile în care din nici un act existent la dosarul cauzei nu rezultă că excepția lipsei de interes a fost pusă în discuția părților pentru a da eficiență dispozițiilor art. 129 pct. 4 C. proc. civ. Dreptul la un proces echitabil presupune respectarea și aplicarea principiului contradictorialității, instanța fiind obligată să pună în discuția părților toate aspectele de fapt și drept pe baza căreia va soluționa litigiu. Astfel instanța de apel în mod corect a reținut încălcarea dispozițiilor art. 129 pct. 4 C. proc.

civ. cu consecința desființării hotărârii apelate, motivul de recurs pe acest aspect fiind neîntemeiată. Nici motivul de recurs vizând respingerea cererii de aderare la apel nu este întemeiat. Este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 293 alin. (1) C. proc. civ. intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnică printr-o cerere proprie, care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe dar cererea de aderare la apel vizează încheierea din 9 mai 2008 prin care a fost respinsă excepția perimării invocate de SC S. SA. Intimata SC S. SA avea posibilitatea legală în raport de dispozițiile art. 253 alin. (1) C. proc. civ. să formuleze apel împotriva încheierii prin care a fost respinsă excepția perimării, în termenul de apel prevăzut de art. 284 alin. (1) C. proc.

civ. Prin aderarea la apelul principal se tinde conform dispozițiilor art. 293 alin. (1) la reformarea hotărârii ce a fost atacată cu apel și nu repunere în termenul de apel pentru o hotărâre împotriva căruia nu a fost exercitată calea de atac în termenul procesual. Ca urmare, instanța de apel în mod corect a reținut că cererea de aderare la apel vizează încheierea din 9 mai 2008 care putea fi atacată cu apel propriu-zis în termenul prevăzut de art. 284 alin. (1) C. proc. civ. având în vedere și dispozițiile art. 253 alin. (1) C. proc. civ. Pentru considerentele exprese, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a, Înalta Curte, va respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă SC S. SA, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâta SC S. SA Bistrița împotriva deciziei civile nr. 2 din 18 martie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială contencios administrativ și fiscal. Obligă recurenta SC S. SA Bistrița la plata sumei de 1.200 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei N.I. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 martie 2010.