ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2170/2008

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată inițial la Tribunalul Gorj și apoi la Tribunalul Brașov, ca urmare a strămutării, reclamanta SC S.C. SRL Târgu Jiu a solicitat obligarea SC A.P. SA Brăila la plata următoarelor sume: 579.239.500 lei contravaloare lucrări efectuate și neachitate, 2.553.600.000 lei penalități de întârziere, conform contractului nr. 37 din 21 martie 2002, 3.107.520.000 lei penalități de întârziere conform contractului nr. 38 din 21 martie 2002. Pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei să îi predea situațiile de lucrări și să îi plătească suma de 206.710 lei cheltuieli de judecată.

Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a admis în parte acțiunea și a obligat-o pe pârâtă să achite suma de 579.239.500 ROL reprezentând lucrări efectuate și neachitate conform facturii nr. 06365323 din 4 mai 2005 emisă de reclamantă, a respins restul pretențiilor, a respins cererea reconvențională, pronunțând sentința nr. 2243 din 20 septembrie 2006. Instanța a reținut următoarele: prin contractul nr. 37/2002 reclamanta în calitate de prestator se obliga să execute lucrările de construcții montaj pentru „consolidare" refuncționalizare Școală cu clasele I - VIII nr. 1 Motru, județul Gorj, valoarea contractului fiind 1.900.000.000 lei. În baza contractului nr. 38 din 21 martie 2002 reclamanta se obliga să execute lucrările de execuție montaj pentru consolidare-refuncționalizare Colegiul Național Spiru Haret Târgu Jiu, județul Gorj, iar pârâta să achite 3.120.000.000 lei.

Prin actul adițional ADENDUM încheiat la data de 23 noiembrie 2003, la contractele nr. 37 și 38 din 21 martie 2002, s-a majorat valoarea acestora cu câte 600.000.000 lei, iar termenul de executare a fost prelungit la 15 decembrie 2002. La data de 24 martie 2003 s-a încheiat procesul verbal de recepție finală pentru lucrările efectuate la Școala nr. 1 Motru, iar la 12 decembrie 2003 s-a încheiat procesul verbal de recepție finală pentru lucrările efectuate la Colegiul Național Spiru Haret, care au fost semnate fără obiecțiuni și acceptate de beneficiar. Reclamanta a emis factura fiscală seria GJ nr. 0636523 din 4 mai 2005 pentru lucrări efectuate și neachitate.

Petitul referitor la plata penalităților a fost respins deoarece penalitățile au fost calculate la contractul nr. 37/2002 pe perioada 24 aprilie 2003 - 7 octombrie 2005, iar la contractul nr. 38/2002 de la data de 12 decembrie 2003 până la data de 7 octombrie 2005, ori penalitățile nu pot curge pentru o perioadă anterioară emiterii facturii. Cu privire la cererea reconvențională, instanța a reținut că la termenul de judecată de la 8 noiembrie 2006, reclamanta pârâtă reconvențională a înmânat pârâtei reclamante reconvenționale situația de lucrări aferentă celor două contracte, iar pentru penalități, din raportul de expertiză rezultă faptul că s-au efectuat lucrări suplimentare decalându-se termenul stabilit prin contract la 24 aprilie 2003 și respectiv 12 decembrie 2003, emițându-se note de comandă suplimentare, note de renunțări, inclusiv schimbări și modificări de soluții, unele lucrări nu se puteau executa decât în vacanțele elevilor.

Împotriva sentinței au declarat apel ambele părți. Reclamanta a solicitat schimbarea în parte a sentinței, în sensul obligării pârâtei la plata următoarelor sume: 427.500.000 lei penalități de întârziere conform contractului nr. 37/2002 și 702.000.000 lei penalități de întârziere conform contractului nr. 38/2002, susținând că instanța de fond trebuia să admită acțiunea pentru perioada 10 mai 2005 (dată la care pârâta a primit factura) - 7 octombrie 2005 (data concilierii) și prezintă un calcul al penalităților. Pârâta a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, respingerea acțiunii și admiterea cererii reconvenționale.

în motivarea apelului se susține că în mod greșit instanța de fond a reținut că prin actul adițional părțile au înțeles să majoreze cu câte 600.000.000 lei valoarea fiecărui contract deoarece referirea la sumele respective privește efectuarea de plăți și nu majorarea valorii contractelor, că nu au fost întocmite procese verbale de recepție finală, factura este emisă la data de 14 mai 2005, grafic de lucrări nu există, procesele verbale de recepție nu sunt semnate de părțile din litigiu, iar termenele menționate în actul adițional nu au fost modificate.

Prin decizia nr. 224 din 13 decembrie 2007, Curtea de Apel Brașov, secția comercială, a admis apelul reclamantei, a admis în parte apelul pârâtei, a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei și sumele de 42.750 lei, penalități de întârziere conform contractului nr. 37/2002 și 70.200 lei penalități de întârziere în decontare conform contractului nr. 38/2002 pe perioada 10 mai 2005 - 7 octombrie 2005, a admis în parte cererea reconvențională și a obligat pe pârâta reconvențională să plătească 206.710 lei penalități de întârziere în executare și a menținut restul dispozițiilor instanței.

Instanța a reținut că în baza clauzei stipulate la art. 9.1 din contractele nr. 37 și 38, partea în culpă se obligă să achite penalități de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, că procesele verbale de recepție semnate de antreprenor și beneficiar dovedesc îndeplinirea de către reclamant a obligațiilor contractuale, în expertiza efectuată la Tribunalul Gorj data facturii a fost trecută din greșeală 14 mai 2005 în loc de 4 mai 2005, dar nu influențează obligația de plată a pârâtei. S-a mai reținut că între situația de lucrări înmânată de reclamantă pârâtei, la termenul de judecată din 8 noiembrie 2006 și expertizele efectuate în cauză nu sunt discordanțe, iar față de termenul de finalizare a lucrărilor, 15 decembrie 2002, cererea reconvențională este întemeiată în parte, pentru penalități de întârziere.

Ambele părți au declarat recurs împotriva deciziei nr. 224 din 13 decembrie 2007 a Curții de Apel Brașov, secția comercială. Reclamanta SC S.C.SRL Târgu Jiu a susținut că instanța a reținut greșit că termenele de execuție a lucrărilor nu au fost prelungite după 15 decembrie 2002, acestea fiind prelungite tacit, astfel cum rezultă din procesul verbal nr. 8543 din 13 august 2003, procesul verbal încheiat la 24 aprilie 2003, nota cu probleme de rezolvat la data de 17 aprilie 2003, și că în această situație, recurenta pârâtă reconvențională nu poate fi obligată la plata penalităților de întârziere de 206.710 lei. Pârâta SC A.P. SA Brăila a declarat recurs, susținând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. că instanța de apel nu a aplicat corect legea, prin neaplicarea dispozițiilor legale privind compensarea de drept a datoriilor reciproce de bani și anume, obligarea reclamantei la plata sumei de 148.786 lei (206.710 lei - 57924 lei = 148.786 lei). Recursurile sunt nefondate. În ceea ce privește recursul reclamantei pârâte reconvenționale SC S.C. SRL Târgu Jiu se constată că din corespondența purtată de părți nu rezultă prelungirea de comun acord a termenelor după data de 15 decembrie 2002. Reclamanta reconvențională SC A.P. SRL a atenționat-o pe pârâta reconvențională de nerespectarea termenului de finalizare a lucrărilor, 15 decembrie 2002, menționând că va acționa potrivit prevederilor contractuale și adendumului.

Pârâta reconvențională SC S.C. SRL avea obligația de a executa lucrările la cele două obiective până la data de 15 decembrie 2002, iar nerespectarea acestui termen atrage aplicarea clauzei penale și anume plata penalităților de întârziere de 0,15% pe zi, începând cu data de 15 decembrie 2002, până la predarea efectivă a lucrărilor, 20 aprilie 2003 și respectiv 12 decembrie 2003. Se constată că nu sunt incidente motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., recursul declarat de reclamanta SC S.C. SRL Târgu Jiu este nefondat și urmează a fi respins. Referitor la recursul declarat de pârâta SC A.P. SA Brăila, se constată că părțile nu au solicitat compensarea datoriilor reciproce, care nu sunt certe, lichide și exigibile până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești și, de altfel, în recurs nu se pot formula cereri noi.

Instanța de apel a aplicat corect legea considerând că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1091 și art. 1143 C. civ. Criticile formulate de SC A.P. SA Brăila, nu pot fi reținute, recursul este nefondat și urmează a fi respins. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanta SC S.C. SRL Târgu Jiu și pârâta SC A.P. SA Brăila împotriva deciziei nr. 224 din 13 decembrie 2007 a Curții de Apel Brașov, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2008.