ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2105/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2105/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea comercială
înregistrată la Tribunalul Prahova, reclamantul S.A. a solicitat în
contradictoriu cu pârâta SC T.H.R. PRAHOVA ca prin sentința ce se va pronunța
să se constate nulitatea absolută a Hotărârii A.G.A. a pârâtei din 15 noiembrie
2007, urmând ca aceasta să-i plătească cheltuielile de judecată ocazionate de
proces.
În motivarea acțiunii reclamantul a
arătat că este acționar al pârâtei, deținând 880.834 acțiuni, iar hotărârea
atacată s-a adoptat cu încălcarea prevederilor art. 117 alin. (6) teza a II-a
din Legea nr. 31/1990 modificată și republicată, convocatorul ședinței nu a
cuprins mențiunea „lista cuprinzând informații cu privire la numele,
localitatea de domiciliu și calificarea profesională a persoanelor propuse
pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, putând fi
consultată și completată de aceștia”, text obligatoriu introdus prin
modificarea Legii nr. 31/1990 prin Legea nr. 441/2006, la data de 1 decembrie
Reclamantul a motivat că absența mențiunii echivalează cu încălcarea unei
dispoziții imperative a legii, situație de natură să atragă nulitatea absolută
a hotărârii A.G.A. adoptată în aceste condiții.
Tribunalul Prahova prin sentința nr.
7 din 17 martie 2008 a respins acțiunea ca neîntemeiată cu motivarea în esență
că dispozițiile art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 are caracter supletiv
nu imperativ și nu sunt de natură să atragă nulitatea hotărârii A.G.A. iar
listele cu propunerile pentru funcția de administrator au fost afișate pe
site-ul societății cu 5 zile înaintea ședinței, fiind deci respectat dreptul la
informare al acționarilor prevăzut de art. 117
2
alin. (2) din legea
societăților comerciale.
Împotriva sentinței reclamantul a
formulat apel criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în
mod greșit prima instanță a apreciat că prevederile art. 117 alin. (6) teza a
II-a din Legea nr. 31/1990 au caracter supletiv și nu imperativ,
reglementându-se o obligație în sarcina societății de a întocmi lista cu
informațiile privind datele personale ale celor propuși pentru funcția de
administrator și nu o opțiune, astfel că nu ar exista posibilitatea interpretării
caracterului acestui text.
Prin decizia nr. 196 din 15
octombrie 2008 Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ
și fiscal, a respins ca nefondat apelul reclamantului S.A.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
apel a reținut în esență că dispozițiile art. 117 alin. (6) teza a II-a din
Legea nr. 31/1990 reglementează o normă supletivă și nu imperativă iar dispozițiile
art. 137
1
alin. (2) din aceeași lege nu au fost încălcate întrucât
reclamantul în calitate de acționar a avut posibilitatea să nominalizeze
candidații pentru postul de administrator.
Cu petiția înregistrată la data de
10 noiembrie 2008, reclamantul S.A. în termen legal a declarat recurs întemeiat
în drept pe dispozițiile pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.
Prin motivele de recurs invocate,
reclamantul a arătat că instanța de apel a pronunțat o hotărâre lipsită de
temei legal aplicând în mod eronat textele legale incidente, în sensul că
dispozițiile art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 ar avea un caracter
supletiv.
Recurentul a arătat că absența unei
mențiuni imperative ale legii din cuprinsul convocatorului are semnificația
încălcării unei norme de ordine publică, situație de natură să atragă nulitatea
absolută a hotărârii adunării generale adoptată în asemenea condiții.
A mai arătat că instanța de apel a
aplicat eronat dispozițiile legale considerând că hotărârea A.G.O.A. din data
de 15 noiembrie 2007 nu este contrară art. 137
1
alin. (2) și art. 117
1
alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
Astfel potrivit normelor anterior
menționate propunerile pentru consiliul de administrație nu pot fi efectuate
decât de către membrii consiliului de administratori sau de către acționari iar
termenul în care se efectuează aceste propuneri este de 15 zile de la data
publicării convocării. Depășirea acestui termen decade persoanele îndreptățite
din dreptul de a mai formula propuneri pentru funcția de membru al consiliului
de administrație.
Recurentul, pentru motivele de
recurs invocate, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei iar pe
fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și constatarea nulității
absolute a hotărârii nr.4 a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor SC T.H.R.
PRAHOVA din data de 15 noiembrie 2007.
Recursul declarat de reclamant nu
este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente.
Din analiza hotărârii atacate prin
prisma actelor și înscrisurilor dosarului cât și în raport de motivele de
recurs invocate rezultă că hotărârea pronunțată de instanța de apel este
legală, instanța a interpretat corect normele legale aplicabile cauzei, a
reținut că sunt norme supletive întrucât nu s-a făcut dovada unui interes
general și de asemeni nu i s-a produs recurentului nici o vătămare.
Potrivit prevederilor art. 304 pct. 9
C. proc. civ., invocate de recurent în motivarea recursului, modificarea
hotărârii recurate se poate cere pentru motive de nelegalitate, când hotărârea
respectivă este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau
aplicarea greșită a legii.
Critica recurentului vizând
aplicarea greșită a dispozițiilor art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990
modificată și republicată a constituit și motiv de apel, soluționat corect de
Curtea de Apel Ploiești.
În acest context este de subliniat
că în motivarea hotărârii din apel
s-a reținut că prin textul de lege de mai sus legiuitorul
a prevăzut mențiuni obligatorii a fi conținute în convocatorul adunării
generale a unei societăți comerciale, stipulând că în cazul în care pe ordinea
de zi sunt propuneri de modificare a actului constitutiv, acest convocator
trebuie să includă textul integral al propunerilor.
Din conținutul procesului verbal al
Adunării Generale Ordinare a Asociaților din 15 noiembrie 2007, rezultă că
lista cu propunerile pentru funcția de administrator a fost afișată pe site-ul
societății cu 5 zile înainte de ținerea adunării, astfel că a fost respectat
dreptul de informare al reclamantului cu privire la acest punct al ordinii de
zi, conform dispozițiilor art. 117
2
alin. (2) din Legea nr. 31/1990.
Rezultă așadar că acest motiv de
recurs este nefondat și se va respinge ca atare.
Este de asemenea nefondată și
critica din recurs potrivit cu care instanța de apel nu a aplicat corect
prevederile art. 137
1
alin. (2) și ale art. 117
1
alin. (2)
din legea societăților comerciale.
În hotărârea sa instanța de apel a
soluționat și acest aspect, apreciind corect că din analiza conținutului
aceluiași proces-verbal de ședință din 15 noiembrie 2007 rezultă împrejurarea
că propunerile pentru funcția de administrator au fost făcute de intimata SIF
Transilvania SA, ca acționar majoritar, deținător a 89,49% din capitalul
social, cu 5 zile înaintea ședinței.
În motivarea hotărârii din apel s-a
mai reținut că din același proces-verbal rezultă, că persoanele propuse pentru
funcția de administrator, se află în continuarea unui mandat, întrucât au
exercitat această funcție și anterior. A concluzionat în mod just instanța de
apel că în atare situație nu se poate vorbi de o vătămare a drepturilor
reclamantului prin modalitatea în care s-au făcut și aprobat propunerile pentru
funcțiile de administrator în ședința A.G.A. din 15 noiembrie 2007 a societății pârâte.
În concluzie, hotărârea recurată
fiind legală, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul
reclamantului va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul
S.A. împotriva deciziei comerciale nr. 196 din 15 octombrie 2008 pronunțată de
Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,
ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința publică, astăzi 1
iulie 2009.