ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3225/2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3225/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Prahova, secția comercială

și de contencios administrativ, prin sentința nr. 24 din 1 noiembrie 2006, a

respins, ca neîntemeiate, acțiunile întrunite formulate de reclamantul U.G. în

contradictoriu cu pârâta SC I.M. cu sediul în municipiul Ploiești județul

Prahova.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța a reținut că s-a convocat adunarea generală a acționarilor

SC I.M. SA pentru data de 6 iulie 2006, având ca ordine de zi: aprobarea

strategiei de dezvoltare a societății pe semestrul II 2006 și semestrul I 2007,

alegerea unui cenzor și alte probleme diverse, în cadrul ședinței acționarul M.M.

solicitând includerea pe ordinea de zi și a propunerii privind dezbaterea

antrenării răspunderii civile delictuale a administratorului U.G., propunere

aprobată, așa cum rezultă din procesul verbal al ședinței, aflat la dosar fond.

Prima instanță a considerat

că sunt nefondate susținerile reclamantului privind nelegalitatea hotărârii ca

urmare a neindicării acestei probleme în ordinea de zi din convocatorul ședinței,

deoarece potrivit art. 155 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată,

hotărârea privind pornirea unei acțiuni în răspunderea administratorilor se

poate lua chiar dacă problema răspunderii acestora nu figurează în ordinea de

zi, acest text de lege derogând de la dispozițiile comune din materia

convocării acționarilor.

A mai stabilit Tribunalul

Prahova, că art. 125 alin. (5) menționat de petiționar ca temei al acțiunii

sale în anulare, nu este aplicabil deoarece, privește reprezentarea

convențională a acționarilor, pe baza unei procuri speciale, însă în cauză

acționarul B.N. a votat hotărârea A.G.A. din 6 iulie 2006 în calitate de

reprezentant legal pentru acționarul persoană juridică Asociația P.A.S. a SC I.M.

SA, în temeiul art. 125 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată.

S-a considerat că nu sunt

relevante aspectele invocate de reclamantă privind inexistența acțiunilor de

concurență neloială, deoarece acestea urmează să facă obiectul eventualei

acțiuni în răspundere și să fie verificate de instanța competentă în acest

sens.

Curtea de Apel Ploiești,

secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 57

din 4 aprilie 2007, a respins excepția de decădere invocată de intimata pârâtă

și a admis apelul formulat de reclamantul U.G. împotriva sentinței nr. 24 din 1

noiembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios

administrativ.

În fundamentarea acestei

hotărâri, instanța de apel a stabilit că apelantul reclamant, la termenul de

judecată din 14 martie 2007 și-a completat motivele de apel, invocând

nerespectarea unor dispoziții legale imperative la adoptarea A.G.A. din 6 iulie

2006 de către intimat, instanța procedând la comunicarea acestora către

intimată, care solicitase amânarea judecării cauzei, apărătorul său fiind

plecat la o instanță din altă localitate. S-a apreciat că în speță nu sunt

aplicabile prevederile art. 103 alin. (1) C. proc. civ., invocate de intimată

în susținerea excepției de decădere, deoarece acestea privesc neexercitarea

căii de atac, ceea ce în cauză s-a făcut cu respectarea termenului prevăzut de art.

284 alin. (1) din același cod.

Nerespectarea dispozițiilor

imperative ale art. 130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată reprezintă

un motiv de ordine publică, care poate fi invocat și după prima zi de

înfățișare.

Potrivit dispozițiilor

imperative ale art. 130 alin. (2) din Legea societăților comerciale, oricare ar

fi prevederile actului constitutiv, votul secret este obligatoriu pentru

alegerea și revocarea administratorilor, cenzorilor și luarea măsurilor

referitoare la răspunderea administratorilor.

Împotriva deciziei nr. 57

din 4 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială de contencios

administrativ și fiscal, a promovat recurs pârâta SC I.M.P. SA care a criticat

această hotărâre pentru nelegalitate, solicitând ca în temeiul art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., să fie admis recursul, modificată în tot decizia recurată, în

sensul admiterii excepției de decădere, cu privire la motivul de apel

suplimentar și respingerea ca nefondat a apelului exercitat de reclamant.

Intimatul reclamant U.G. a

depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea

de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca

nefondat, recursul pârâtei pentru următoarele considerente.

Reclamantul U.G. a declarat

apel împotriva hotărârii instanței de fond, la data de 21 decembrie 2006,

respectând termenul de apel de 15 zile de la comunicarea sentinței, în

condițiile art. 284 alin. (1) C. proc. civ. Conform încheierii din ședința

publică de la 21 februarie 2007 reclamantul apelant a depus motivele de apel,

care au fost comunicate reprezentantului intimatei.

Ulterior, la 14 martie 2007

apelantul reclamant U.G. a completat motivele de apel, invocând dispozițiile art.

130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 care prevăd că votul secret este obligatoriu

pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru

revocarea lor și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea

administratorilor.

Nu poate fi primită teza

acreditată de recurentă conform căreia completarea motivelor de apel, cu un

motiv de ordine publică, constituie o neîndeplinire a actului de procedură înăuntrul

termenului stabilit de lege și care atrage automat decăderea în condițiile art.

103 alin. (1) C. proc. civ.

Așa cum chiar în motivele de

recurs se susține că procesul verbal al ședinței adunării generale care a

adoptat hotărârea atacată cu acțiune în nulitate nu conține prevederi exprese

privind felul votului exprimat pentru punctul ordinei de zi privind atragerea

răspunderii administratorului U.G., reiese că în condițiile art. 1169 C. civ.,

sarcina probațiunii a fost realizată. Procesul verbal în speță era imperios

necesar să consemneze felul votului exprimat, respectiv votul secret.

Pentru aceste rațiuni

urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC I.M.P. SA

împotriva deciziei nr. 57 din 4 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel

Ploiești, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, nefiind

îndeplinită nici una dintre cerințele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat

recursul declarat de pârâta SC I.M.P. SA împotriva deciziei nr. 57 din 4

aprilie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 18 octombrie 2007.