ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 497/2007

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 11 dată în Camera de Consiliu la 10 martie 2006 de Tribunalul Prahova, secția comercială, a fost admisă acțiunea reclamantei B.I.L. Nicosia și s-a constatat nulitatea absolută a hotărârii A.G.E.A. din SC U. SA Ploiești luată la 19 decembrie 2005. Prin aceeași sentință a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâta SC U. SA și s-a dispus totodată efectuarea cuvenitelor mențiuni în legătură cu hotărârea luată în Registrul Comerțului Prahova. În esență, s-a reținut că au fost încălcate dispozițiile art. 138 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004 precum și dispozițiile art. 238 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, dispoziții derogatorii de la Normele Legii nr. 31/1990.

Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 203 din 4 octombrie 2006 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și contencios administrativ fiscal. Instanța de apel a reținut că însăși apelanta a recunoscut în motivele de apel că nu a efectuat convocarea cu respectarea dispozițiilor art. 140 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004, respectiv că nu a publicat convocatorul cu cel puțin 25 de zile înaintea ședinței A.G.E.A. și că nu a anunțat toate problemele ce urmau a fi discutate în ședință, fiind astfel încălcat dreptul de informare al acționarilor. De asemenea, s-a înlăturat susținerea apelantei în sensul că dispozițiile Regulamentului C.N.V.M.

și ale Legii nr. 297/2004 nu sunt obligatorii, aceste norme speciale fiind derogatorii de la dreptul comun, respectiv Legea nr. 31/1990, ale cărei norme apelanta le-a respectat. Cât privește majorarea capitalului social al unei societăți SC I. SRL al cărei asociat unic este apelanta, instanța de apel a reținut că această majorare trebuia aprobată în primul rând de către A.G.A. a SC I. SRL și după aceea organul colectiv de conducere al apelantei trebuia să efectueze respectiva majorare. Nemulțumită de această decizie pârâta a declarat recurs, solicitând modificarea ei pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În dezvoltarea criticilor recurenta apreciază că în mod greșit s-a reținut că ea ar fi recunoscut în motivele de apel încălcarea dispozițiilor art. 140 din Regulamentul C.N.V.M.

nr. 13/2004 deoarece nu rezultă o astfel de recunoaștere din apelul scris aflat în dosar. Cât privește majorarea de capital în societatea SC I. SRL, recurenta consideră că hotărârea instanței de apel este nelegală deoarece pierde din vedere că ea este unicul asociat în această societate și că, pentru a putea contribui la respectiva majorare trebuia ca SC U. SA să mandateze pe cineva să voteze în acest sens, așa încât majorarea trebuia discutată în A.G.A. din SC U. SA înainte și apoi urma să se dea curs majorării. Menționează recurenta că anterior, respectând aceeași procedură, a mai decis alte 5 majorări de capital al SC I. SRL, majorări validate de judecătorul delegat la Registrul Comerțului care au înscris respectivele majorări la O.R.C., aceasta fiind singura majorare invalidată de către instanță.

În consecință, solicită menținerea hotărârii A.G.E.A. din 19 decembrie 2005 ca fiind luată cu respectarea dispozițiilor legale. Prin întâmpinare, intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Recursul va fi admis pentru considerentele ce se vor arăta: Reclamanta a invocat nulitatea absolută a hotărârii A.G.E.A. din 19 decembrie 2006 a SC U. SA pe motiv că s-au încălcat normele imperative ale art. 140 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004. Potrivit acestor dispoziții „convocatorul trebuie publicat cu cel puțin 25 zile anterior datei de întrunire pentru prima dată a adunării generale, precum și cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990”. În speță, convocatorul a fost publicat în M. Of.

nr. 3834 din 30 noiembrie 2005, partea a IV-a, rezultând din cuprinsul acestui convocator că ordinea de zi a cuprins două puncte, respectiv aprobarea majorării capitalului social al SC I. SRL și diverse, făcându-se mențiunea că informațiile suplimentare se pot obține la sediul societății sau la numărul de telefon indicat expres în convocator. Din hotărârea luată la 19 decembrie 2005 rezultă că în respectiva adunare s-a discutat doar majorarea capitalului social, așa cum se arătase în convocator, respectiv cu suma de 6.000.000 lei prin mărirea numărului de părți sociale cu 600.000 lei a 10 lei fiecare și că s-a împuternicit de către acționari consilierul juridic să îndeplinească toate operațiunile necesare punerii în practică a respectivei hotărâri.

Instanțele au apreciat în mod greșit că nerespectarea termenului menționat în art. 140 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004 atrage nulitatea absolută a hotărârii deoarece însăși acest text face trimitere și la respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990, dispoziții respectate de către recurentă. Termenul de 25 de zile anterior datei de întrunire este un termen de recomandare iar reclamanta, care a avut la dispoziție 19 zile pentru a-și exercita drepturile nu a probat că ar fi suferit vreo vătămare prin nerespectarea acestui termen. Întrucât în adunarea generală respectivă nu s-a discutat altceva decât cele menționate în convocator cu privire la majorarea capitalului social în SC I. SRL, nu se poate reține că s-ar fi încălcat dispozițiile art. 209 din Legea nr. 297/2004 privitoare la dreptul de informare al acționarilor, cu atât mai mult cu cât în convocator s-a menționat locul de unde pot fi obținute informații suplimentare de către cei interesați.

În consecință, Curtea apreciază ca întemeiate criticile recurentei, motiv pentru care, în temeiul art. 312 C. proc. civ., coroborat cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va admite recursul pârâtei și va modifica decizia recurată în sensul admiterii apelului aceleeași părți și schimbării în totalitate a sentinței nr. 11/2006 a Tribunalului Prahova, în sensul că acțiunea reclamantei urmează a fi respinsă ca nefondată. Câtă vreme societatea recurentă este unicul asociat a SC I. SRL, Curtea apreciază că majorarea contribuției la capitalul acestei societăți nu putea fi decis decât în A.G.A. din SC U. SA, așa cum în fapt s-a și derulat operațiunea de majorare a capitalului social pentru că dacă nu s-ar fi hotărât de către SC U. SA o asemenea majorare, nu s-ar fi putut da mandat reprezentanților săi să îndeplinească această majorare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC U. SA Ploiești, împotriva deciziei nr. 203 din 4 octombrie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, ecția comercială, de contencios administrativ fiscal. Modifică decizia recurată în sensul că admite apelul aceleiași părți împotriva sentinței nr. 11 din 10 martie 2006 a Tribunalului Prahova, pe care o schimbă în totalitate în sensul că respinge acțiunea reclamantei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 februarie 2007.