ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2238/2010

Asupra cererii de revizuire de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin decizia nr. 105 din 15 ianuarie 2010

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de Ministerul

Educației, Cercetării și Inovării împotriva sentinței

civile nr. 191 din 10 iunie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția

de contencios administrativ și fiscal, a modificat sentința

atacată în sensul că a respins acțiunea reclamantului M.T. ca

prematur formulată.

Pentru a pronunța această

soluție instanța a reținut în esență următoarele:

- Prin cererea dedusă

judecății intimatul-reclamant a solicitat obligarea pârâtului la

recunoașterea și echivalarea diplomei de doctor în drept seria DR nr.

0040/2004 conferită de Consiliul Național pentru Acreditare și

Atestare al Republicii Moldova și la plata de daune morale.

- În speță, intimatul-reclamant

a contestat propunerile Comisiei de specialitate din cadrul C.N.A.T.D.C.U. materializate

în rezoluția din data de 10 octombrie 2006, iar comisia de

soluționare a contestației a respins contestația intimatului-reclamant

cu motivarea că teza acestuia de doctorat nu îndeplinește condițiile

de fond și de formă care sunt necesare pentru a constitui o

contribuție importantă în cercetarea subiectului tezei.

Instanța a mai reținut faptul

că procedura administrativă nu a fost finalizată, deoarece nu a

fost emis ordinul Ministerului Educației, Cercetării și

Inovării care să decidă asupra rezultatului contestației,

situație în care acțiunea intimatului în contencios administrativ

apare ca fiind prematur formulată.

Înalta Curte a mai apreciat că

intimatul-reclamant ar fi avut posibilitatea să solicite instanței de

contencios administrativ să constate nesoluționarea în termenul legal

a cererii sale conform art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004

modificată, iar soluția prematurității acțiunii în

contencios administrativ nu antamează fondul dreptului aflat în litigiu,

ceea ce presupune faptul că intimatul-reclamant are deschisă calea la

instanța competentă pentru a solicita, după momentul emiterii

ordinului ministrului, anularea acestuia, în situația în care conține

o măsură nefavorabilă.

Împotriva acestei decizii

intimatul-reclamant M.T., în temeiul dispozițiilor art. 322 C. proc. civ.,

a formulat cerere de revizuire.

S-a criticat Decizia, invocându-se de

fapt motivele de recurs, și apreciindu-se că procedura

prealabilă s-a realizat ,dovadă fiind confirmarea de primire la

recomandata adresată ministrului învățământului din data de

23 februarie 2009 cu confirmare de primire 26 februarie 2009, ora 12

00

.

Se arată în revizuire că

există la dosar înscrisuri originale doveditoare, care pot infirma

prematuritatea acțiunii sale și pe care la 15 ianuarie 2010 nu le-a

putut prezenta la fond, pentru că nici recurenta și nici instanța

supremă nu a invocat această împrejurare, soluționând cauza

fără o verificare a acestei situații.

Revizuirea este inadmisibilă și

va fi respinsă.

Art. 322 C. proc. civ. dispune că

revizuirea unei hotărâri definitive în instanța de apel sau prin

neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o

instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate face în

mai multe cazuri arătate expres de Codul de procedură civilă.

Revizuentul și-a fondat cererea pe

dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. care dispune că aceasta

trebuie să descopere înscrisuri doveditoare, reținute de partea

potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o

împrejurare mai presus de voința părților.

Prin Decizia nr. 105/2010 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, odată cu admiterea recursului declarat de

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării s-a modificat

sentința nr. 191/2009 a Curții de Apel Timișoara și pe fond

s-a respins acțiunea revizuentului ca fiind prematură introdusă.

S-a motivat de Înalta Curte de

Casație și Justiție că soluția

prematurității acțiunii nu antamează fondul dreptului aflat

în litigiu, ceea ce presupune faptul că intimatul-reclmant-revizuentul din

cauză are deschisă calea la instanța competentă pentru a

solicita după momentul emiterii ordinului ministrului, anularea acestuia.

În speță, procedura

administrativă nu a fost finalizată pentru că nu s-a emis Ordin

de Ministrul Educației, care să decidă asupra rezultatului

contestației formulate de revizuent la propunerile Comisiei de

Specialitate din cadrul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor,

Diplomelor și Certificatelor Universitare materializate în rezoluția

din 10 octombrie 2006.

Acestea au fost motivele pentru care

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia a

cărei revizuire se solicită și nicidecum faptul că în

speță nu s-au avut în vedere actele noi care ar fi putut conduce

instanța supremă la o altă soluție .

Prin urmare revizuirea de față

nu se încadrează în prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., motive

pentru care se va respinge ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire

formulată de M.T. împotriva deciziei nr. 105 din 15 ianuarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 29 aprilie 2010.