ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3265/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond. Prin cererea adresată Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.R.

a solicitat: - anularea Ordinului nr. 4662 din 30 iulie 2009 privind nerecunoașterea titlului științific de doctor în drept emis de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, referitor la dosarul înregistrat cu nr. 74664 din 20 aprilie 2006; - să se constate că pârâții refuză nejustificat să rezolve cererea de recunoaștere a titlului științific de doctor în drept conform diplomei de doctor în drept eliberată de Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare din Republica Moldova potrivit acordului încheiat între cele două state; - obligarea Ministerul Educației, Cercetării și Inovării să emită ordinul privind recunoașterea titlului științific de doctor, titlu obținut și confirmat prin diploma de doctor în drept seria DR nr. 0191 eliberată de Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare din Republica Moldova, înregistrată cu nr. 7 din 22 decembrie 2005; - obligarea pârâtului (M.E.C.I.) la repararea pagubei ce i-a fost cauzată, respectiv suma de 30.000 lei reprezentând sporul de 15 % neîncasat pe perioada 10 noiembrie 2006 - 03 noiembrie 2009, perioadă în care am îndeplinit funcția de magistrat și 30.000 lei daune morale și - obligarea pârâtului să plătească cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii se arată că a depus la Ministerul Educației, Cercetării și Inovării dosarul înregistrat cu nr. 74664 din 20 aprilie 2006, prin care solicita recunoașterea titlului de doctor în drept potrivit Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor certificatelor și titlurilor științifice acordate de către instituțiile științifice acreditate în România si Republica Moldova, Acord ratificat fără rezerve de către Parlamentul României prin Legea nr. 39/1999, conținând actele solicitate, respectiv: cerere tip, nr. înregistrare, curriculum vitae, diplomă de doctor (copie), teza de doctor, rezumatul tezei de doctorat, planul individualizat cuprinzând activitățile științifice în cadrul programului de doctorat (cursuri urmate, examene, referate susținute s.a.).

două referate privind conținutul tezei de doctor (doi profesori români), diploma de bacalaureat (copie), diploma de studii postuniversitare (copie), diploma de licență în drept (copie), certificate de naștere și căsătorie (copie), certificat naștere și căsătorie (copie), buletin identitate (copie), chitanță în valoare de 600.000 lei ROL reprezentând taxă eliberare atestat. A depus la dosarul cauzei referate întocmite de trei profesori universitari din România, respectiv prof. univ. dr. S.E.. prof. univ. dr. B.V. și prof. univ. dr. M.E. precum și referatul întocmit de conf. prof. univ. dr. V.N., referate în cuprinsul cărora sunt făcute aprecieri la tema lucrării, care de altfel reprezintă aprecieri asupra tezei de doctorat a subsemnatului.

A precizat că toate cadrele universitare menționate sunt specialiști de mare prestigiu profesional, moral și științific în domeniul dreptului, abilitați să aprecieze valoarea și nivelul științific al tezei susținute și anume „Metodica investigării accidentelor de muncă și avariilor în domeniul minier”. De altfel, Consiliul Științific specializat al Universității Libere Internaționale din Moldova, constatând caracterul științific al lucrării, contribuția proprie a autorului și conținutul tezei, a recomandat publicarea tezei într-o editură recunoscută. Capitole din teză au fost publicate în reviste ce specialitate din România și Republica Moldova.

Prin adresele înregistrate cu nr. 74666 din 10 noiembrie 2006, 19768 din 13 iulie 2007, 76664/3 din 11 octombrie 2007, 74664 din 04 martie 2008, 74664 din 10 august 2009 și 17990 din 07 octombrie 2009 a fost înștiințat de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării - Centru Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor că cererea de recunoaștere/echivalare a titlului științific de doctor a fost respinsă. 2. Soluția instanței de fond. Prin Sentința nr. 374 din 16 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă acțiunea reclamantului M.R. În motivarea soluției, instanța de fond a reținut că prin sentința nr. 306 din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, irevocabilă prin Decizia nr. 3518 din 24 iunie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă acțiunea reclamantului M.R.

în contradictoriu cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului care avea ca obiect, între altele, anularea propunerii CNDATCU de nerecunoaștere a titlului științific de doctor în drept și obligarea pârâtului să emită ordinul privind echivalarea diplomei de doctor în drept și că, deși nu se poate reține existența autorității de lucru judecat, funcționează principiul autorității de lucru judecat. Pe de altă parte, conform Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, recunoașterea diplomelor și a titlurilor științifice de doctor obținute în unul dintre cele două state se face pe teritoriul celuilalt stat, deci potrivit Legii învățământului nr. 84/1995, dar nu este vorba de o recunoaștere automată a acestor titluri ci de verificarea lucrărilor pentru care s-a acordat titlu științific.

3. Calea de atac exercitată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul M.R. pentru că o consideră nelegală și netemeinică, deoarece instanța de fond a pronunțat o hotărâre făcând o interpretare greșită a probelor administrate și a legislației specifice în vigoare.

Atât instanța de fond cât și M.E.C.T., respectiv Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, s-au aflat într-o gravă eroare sau într-o confuzie totală deoarece prin cerere s-a solicitat recunoașterea și echivalarea diplomei de doctor în drept și nu confirmarea (validarea) titlului științific de doctor, deoarece „recunoașterea” reprezintă acceptarea unei diplome sau act de studii ca autentice și evaluarea ei, funcție de numărul de ani, specializare și profil, iar „echivalarea” este evaluarea curriculei parcurse până la eliberarea respectivei diplome sau act de studii și compatibilitatea ei cu sistemul românesc, echivalarea este urmată de eliberarea unui atestat care conferă aceleași drepturi posesorilor lui, ca și celor care au urmat studiile în România.

Titlul științific de doctor a fost confirmat de către Consiliul Național pentru Acreditare din Republica Moldova odată cu emiterea diplomei. - instanța de fond a făcut referiri la dispozițiile Regulamentului de organizare și funcționare a C.N.A.T.D.C.U. aprobat prin Ordinul nr. 3904 din 10 mai 2006, deși la data formulării cererii recurentului era în vigoare Ordinul nr. 4821 din 30 septembrie 2004 și care nu produce efecte retroactive. - deși a invocat faptul că România și Republica Moldova au ratificat Convenția de la Lisabona cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestor susțineri.

În cauză, nu a fost făcută dovada unor diferențe substanțiale între cerințele din țara în care a fost obținută diploma și țara în care se solicită recunoașterea, iar dovada acestui fapt este eliberarea unui număr de 43 de atestate prin care diplomele de doctor obținute în Republica Moldova au fost echivalate în România. Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, înființat tocmai pentru executarea obligațiilor asumate prin ratificarea Convenției de la Lisabona nu poate cenzura o diplomă obținută într-un alt stat semnatar al Convenției de la Lisabona. - pentru că s-a solicitat recunoașterea/ echivalarea unei diplome, analiza dosarului și respectiv evaluarea diplomei, trebuia să fie făcută în conformitate cu prevederile art. 7 din Regulamentul privind C.N.R.E.D.

S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea acțiunii formulate. M.E.C.T.S. a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. 4. Soluția instanței de recurs. După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente: În prezenta cauză obiectul îl reprezintă anularea Ordinului nr. 3660 din 30 iulie 2009 emis de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării privind nerecunoașterea titlului științific de doctor în drept, referitor la dosarul nr. 74664 din 20 aprilie 2006, dar și alte capete de cerere subsecvente. Din probele administrate rezultă că reclamantul a înregistrat la data de 20 aprilie 2006 cererea prin care solicita recunoașterea titlului de doctor în drept potrivit Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova.

Inițial, M.E.C.I. – Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor i-a comunicat reclamantului că cererea sa de recunoaștere/echivalare a titlului științific de doctor a fost respinsă. Reclamantul a solicitat anularea Hotărârii din 11 octombrie 2007 emisă de Comisia de Contestații din cadrul C.N.A.T.D.C.U. prin care i s-a respins contestația, anularea propunerii C.N.A.T.D.C.U. de nerecunoaștere a titlului științific de doctor în drept și obligarea M.E.C.T. să emită ordin privind echivalarea diplomei de doctor în drept și să-i elibereze atestatul de echivalare a diplomei. Această cerere a format obiectul dosarului nr. 755/54/2008 aflat pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, soluționat prin Sentința nr. 306 din 13 noiembrie 2008, irevocabilă prin Decizia nr. 3518 din 24 iunie 2009 a Înaltei Curți, secția contencios administrativ și fiscal, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamantului.

În motivarea acestei soluții s-a stabilit că refuzul de confirmare a titlului științific de doctor în drept obținut de reclamant în Republica Moldova nu este unul nejustificat. În baza reglementărilor în vigoare, în conformitate cu standardele de asigurare a calității în sistemul de învățământ românesc, titlurile de doctor obținute în România sau în străinătate sunt atestate de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) potrivit unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educației și cercetării. C.N.A.T.D.C.U. analizează și decide asupra propunerilor comisiilor și le înaintează pentru a fi promovate prin ordin al ministrului.

În raport cu primul litigiu prin care reclamantul a solicitat anularea Hotărârea din 11 octombrie 2007 a C.N.A.T.D.C.U. de nerecunoaștere a titlului științific de doctor în drept obținut în Republica Moldova, ulterior reclamantul a solicitat reanalizarea dosarului său dar Comisia de specialitate din cadrul C.N.A.T.D.C.U., la 16 iulie 2009, menține aprecierile anterioare, respectiv „nerecunoașterea titlului științific de doctor în drept. Lucrarea nu are caracter descriptiv, valoarea științifică și originalitatea sunt nesemnificative”, „Lucrarea este lipsită de valoare științifică limitându-se la simpla reproducere a textelor legale. Bibliografia este insuficientă, iar aportul personal este nesemnificativ”.

S-a emis astfel Ordinul nr. 4662 din 30 iulie 2009, în baza hotărârii C.N.A.T.D.C.U., de către Ministrul Educației, Cercetării și Inovării privind nerecunoașterea titlului științific de doctor în drept referitor la dosarul înregistrat sub nr. 74664 din 20 aprilie 2006, ordin a cărui anulare se solicită în prezenta cauză. Instanța de fond a făcut referiri la litigiul anterior soluționat prin Sentința civilă nr. 306 din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Craiova și la principiul autorității de lucru judecat, aspecte care nu au fost criticate în motivele de recurs invocate de recurent. În schimb, analizând motivele de recurs se constată că se referă la aceleași apărări făcute de reclamant în precedentul litigiu, respectiv, se invocă atribuțiile C.N.A.T.D.C.U.

în recunoașterea titlului științific de doctor obținut în Republica Moldova, despre Convenția de la Lisabona. Prin urmare, Ordinul nr. 4662 din 30 iulie 2009 al M.E.C.T. a fost emis în baza Hotărârii C.N.A.T.D.C.U. prin care nu s-a recunoscut titlul științific de doctor în drept obținut de reclamant în Republica Moldova, iar această hotărâre a fost supusă controlului judecătorești, iar acțiunea în anulare a fost respinsă ca neîntemeiată. În prezenta cauză se impune a se analiza în ce măsură o altă instanță va putea să nesocotească faptul că refuzul C.N.A.T.D.C.U. de confirmare a titlului științific de doctor în drept nu este nejustificat, așa cum s-a stabilit printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Chiar dacă formal nu sunt întrunite toate elementele autorității de lucru judecat (cauzele nu au același obiect) funcționează prezumția de lucru judecat care presupune că ceea ce s-a rezolvat pe cale judecătorească într-un prim litigiu va putea fi opus într-un proces ulterior, care are legătură cu problema de drept sau cu raportul juridic soluționat deja, fără posibilitatea de a face dovada contrară. Această prezumție de lucru judecat reprezintă manifestarea pozitivă a autorității de lucru judecat pentru că ceea ce s-a stabilit irevocabil printr-o hotărâre judecătorească nu mai poate fi combătut într-un alt litigiu pentru că s-ar ajunge la nerespectarea unei hotărâri judecătorești și, deci, la încălcarea principiului securității raporturilor juridice.

Pentru că toate problemele invocate în motivele recurs au fost tranșate în cadrul primului, acestea nu mai pot fi analizate în prezenta cauză fără a se încălca puterea de lucru judecat a primei hotărâri, mai ales că la baza emiterii ordinului atacat în prezenta cauză a stat chiar hotărârea C.N.A.T.D.C.U. contestată în primul litigiu. Referitor la susținerile reclamantului privind recunoașterea unor asemenea titluri obținute în Republica Moldova de către Ministerul Educației și Cercetării se constată că acestea sunt nefondate deoarece, mai întâi pentru că situația prezentată viza anul 2006, anterior integrării României în U.E. iar, în al doilea rând, au existat situații identice cu cea a reclamantului ceea ce dovedește că atunci când nu s-au respectat prevederile legale și când hotărârile C.N.A.T.D.C.U.

au fost cu propuneri de nerecunoaștere a acestor titluri s-a respins cererea de recunoaștere formulată. Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.R. împotriva sentinței nr. 374 din 16 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 iunie 2011.