Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.04.2011
admis

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2112/2011

HOTĂRÂRE
08.04.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2112/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura primei instanțe Reclamanta P.S. a chemat în judecată C.N.A.T.D.C.U. – C.S. din cadrul acestuia și M.E.C.I., solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâții să dispună anularea Deciziei din 6 martie 2009, dată de Comisia de Specialitate din cadrul C.N.A.T., D.C.U., referitoare la dosarul nr. 70169 din 8 ianuarie 2009 depus la M.E.C.I. – C.N.R.E.D. prin care s-a propus neechivalarea titlului științific de doctor în drept, titlu obținut și eliberat de C.N.A.A. din Republica Moldova. Urmare a anulării deciziei sus-menționate reclamanta a solicitat obligarea M.E.C.I. să emită Ordinul de recunoaștere a titlului de doctor în drept, precum și obligarea pârâtului la daune morale în valoare de 25.000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a solicitat recunoașterea titlului de Doctor în Drept potrivit normelor Acordului încheiat între G.R. și G.R.M., privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, ratificat fără rezerve de către P.R. prin Legea nr. 39/1999. Comisia de Specialitate din cadrul C.N.A.T.D.C.U. a propus nerecunoașterea titlului de doctor, procedând la o reevaluare a lucrărilor științifice, iar Ministerul a emis Ordinul, încălcând prevederile Acordului încheiat între Guvernele celor două țări. S-a mai susținut de către reclamantă că refuzul pârâților de a-i recunoaște un drept legal a avut un impact nefavorabil asupra imaginii sale profesionale și morale, fiind pusă într-o situație critică față de colegi, cadre didactice, studenți și alți juriști care o cunosc.

La data de 3 februarie 2010, pârâtul M.E.C.I. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a C.N.R.E.D. precum și excepția de inadmisibilitate pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile. 2. Hotărârea Curții de apel Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1094 din 2 martie 2010, a respins excepțiile lipsei procedurii din 2 martie 2010, a respins excepțiile lipsei procedurii prealabile și a lipsei calității procesuale pasive și a admis acțiunea reclamantei, astfel cum a fost precizată, dispunând anularea Ordinului nr. 4663/2009, parțial în ceea ce o privește pe reclamantă și anularea deciziilor din data de 6 martie 2009 și din 10 august 2009 emise de C.N.A.T.D.C.U.

Totodată, a obligat pârâtul M.E.C.I. să emită un ordin prin care să-i recunoască reclamantei titlul de doctor în drept obținut potrivit diplomei de doctor Seria DR nr. 0647 din 20 decembrie 2007, eliberat de C.N.A.A. din Republica Moldova. De asemenea, a obligat pârâții să-i plătească reclamantei suma de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a decide astfel, instanța a reținut următoarele: Referitor la excepția de inadmisibilitate a cererii pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile, s-a reținut că în raport de prevederile art. 17 din Ordinul M.E.C. nr. 3904/2006, termenul de 10 zile prevăzut de aceste dispoziții nu a fost respectat, însă acest lucru nu poate conduce la sancționarea reclamantei pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, întrucât actul care produce efecte juridice de drept administrativ este Ordinul M.E.C.I.

nr. 4662/2009, Comisiile de specialitate ale C.N.A.T.D.C.U. formulând propuneri, care sunt acte premergătoare. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a C.N.R.E.D. s-a reținut că deși nu are personalitate juridică acest organism are capacitate de drept administrativ astfel că, fiind emitent al deciziilor comunicate reclamantei, are calitate procesuală pasivă. Pe fondul cauzei, s-a apreciat că acțiunea reclamantei este întemeiată întrucât avem de-a face cu un refuz nejustificat al pârâților de a recunoaște reclamantei titlu de doctor în drept obținut și confirmat prin Diploma de doctor seria DR nr. 0647 eliberată de C.N.A.A. din Republica Moldova. În ce privește daunele morale, s-a reținut că cererea reclamantei este întemeiată, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.

3. Recursul formulat în cauză Împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs M.E.C.T.S., invocând prevederile art. 304 pct. 7și 9 C. proc. civ. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentința recurată cuprinde motive contradictorii în privința soluționării excepției lipsei plângerii prealabile și a obligării ministerului să emită un ordin prin care să-i recunoască reclamantei titlul de doctor în drept obținută potrivit diplomei de doctor în drept seria DR nr. 0647 din 20 decembrie 2007 emisă de C.N.A.A. al Republicii Moldova, deși motivele pe care se bazează sunt cele de recunoaștere reciprocă a diplomelor și titlurilor științifice de doctor în ramurile de știință acordate în fiecare dintre cele două state.

Un alt motiv de recurs vizează aplicarea greșită a legii în privința respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a C.N.R.E.D. care nu are personalitate juridică, nu este o instituție/unitate/structură ci este o direcție a M.E.C.T.S. conform H.G. nr. 81/2010 privind organizarea și funcționarea M.E.C.T.S., cu modificările ulterioare, prin care ministerul stabilește modalitățile de recunoaștere și de echivalare a diplomelor, a certificatelor și a titlurilor științifice, eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne. Recurentul-pârât susține că a fost obligat la recunoașterea și echivalarea diplomei de doctor în drept, fără să țină cont de faptul că acesta respectă dispozițiile legale în cauză și anume, Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5820/2006 Regulamentul de organizare și funcționare a C.N.R.E.D.

Recunoașterea titlului de doctor nu se face automat, cum în mod eronat a reținut instanța de fond, prin Acordul dintre G.R. și R.M. privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, acordate de instituții de învățământ acreditate din România și Republica Moldova", semnat la Chișinău, la 19 mai 1992. Acordul stipulează recunoașterea reciprocă a titlului științific de doctor de către ministerele de resort din cele două țări, însă aceasta se realizează pe baza competențelor acestora și în conformitate cu prevederile legale din fiecare țară. î n această situație, în lipsa unei dispoziții derogatorii a actului internațional, se aplică legea română, respectiv Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare care, la art. 140 alin. (3) stipulează: „pentru confirmarea titlurilor, diplomelor și certificatelor universitare, M.E.C.

constituie C.N.A.T.D.C.U., care funcționează potrivit unui regulament propriu aprobat prin ordin al ministrului” (Ordinul M.E.C.T. nr. 3904/2006). Acordul (Legea nr. 39/1999) precizează la art. 14 că este încheiat pentru o perioadă de 5 ani, iar acțiunea lui se va prelungi automat pe perioade de câte un an, dacă nici una dintre părți nu va notifica, cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea termenului respectiv, despre intenția sa de a-l denunța. î n conformitate cu standardele de asigurare a calității în sistemul de învățământ românesc, titlurile de doctor obținute în România sau în străinătate sunt atestate de către C.N.A.T.D.C.U.

care este constituit din profesori universitari, personalități de prestigiu științific, cultural și moral, recunoscute pe plan național sau internațional, selectați pe baza propunerilor senatelor universitare și funcționează potrivit unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educației și cercetării [(art. 140 alin. (3) din Legea învățământului nr. 84/1995)]. Așadar, diploma de doctor și dosarul cu documentele însoțitoare se înregistrează la M.E.C.T. pentru evaluare și decizie, iar după verificarea conținutului acestora în raport cu prevederile legale în vigoare și avizate pentru legalitate se programează pentru comisia de specialitate, art. 11 din O.M.E.C.T. nr. 3904/2006 privind organizarea și funcționarea C.N.A.T.D.C.U.

Conform acestui act administrativ cu caracter normativ ce guvernează activitatea de confirmare/recunoaștere/echivalare a titlurilor, diplomelor, certificatelor, comisiile de specialitate pentru atestarea titlurilor didactice și științifice sunt constituite pe domenii sau grupe de domenii de studii universitare, din personalități din domeniu, academicieni. profesori universitari titulari și cercetători științifici grd. I, care analizează conținutul dosarelor și lucrărilor anexate și propun rezoluții motivate strict în raport cu sistemele de evaluare în vigoare pe care le prezintă în ședințele de lucru ale C.N.A.T.D.C.U. care analizează și decide asupra propunerilor comisiilor și le înaintează pentru a fi promovate prin ordin al ministrului.

Cu privire la solicitarea de plată a daunelor morale, recurentul arată că cererea de obligare a M.E.C.T.S. la plata daunelor morale este neîntemeiată și nu este probată,daunele morale se cuvin numai cu titlu de excepție, dacă există o dispoziție legală ori o stipulație contractuală expresă, care în cauză nu a fost invocate sau dacă s-ar fi dovedit prejudiciul moral suferit de reclamantă prin neconfirmarea titlului de doctor de către Consiliu. 4. Apărarea intimatei Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata P.M.S.

a solicitat respingerea recursului, ca nefundat, și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate, atât în privința criticilor ce vizează modul de soluționare al excepțiilor cât și a celor legate de fondul cererii cu care a învestit instanța de contencios administrativ privind recunoașterea diplomei de doctor în drept obținută în condiții de perfectă legalitate așa cum este prevăzut în acordul bilateral al celor două state,acord care nu prevede reanalizarea conținutului lucrării sau al examenelor promovate la Universitatea emitentă. În recurs s-a depus ca act nou, conform art. 305 C. proc. civ., atestatul emis de M.E.C.I. nr. 51933 din 10 martie 2011, diploma de doctor eliberată de C.N.A.A.

din Republica Moldova pentru intimata-reclamantă, precum și adresa nr. 70169/2 din 4 martie 2011 a C.N.R.E.D. prin care este încunoștiințată, intimata - reclamantă că diploma obținută în Republica Moldova a fost echivalată prin Ordinul Ministerului nr. 3764/2011. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma criticilor formulate și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., ținând seama și de înscrisurile noi administrate în recurs, conform art. 305 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat și urmează a fi admis în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Intimata - reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu cererea având ca obiect obligarea M.E.C.I.

să emită ordinul de recunoaștere a diplomei de doctor în drept obținută în Republica Moldova. la data de 20 decembrie 2007, potrivit normelor Acordului încheiat între G.R. și G.R.M., privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice acordate de instituții de învățământ acreditate în România și Republica Moldova, semnat la Chișinău la 09 mai 1998 și ratificat prin Legea nr. 39/1999. Înalta Curte constată că prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 3764/2011, diploma obținută de intimata-reclamantă în Republica Moldova a fost echivalată și sub nr. 51933 din 10 martie 2011 s-a atestat diploma de doctor eliberată de C.N.A.A. din Republica Moldova pe numele P.M.S.

și s-a echivalat diploma de doctor în domeniul drept, cu toate drepturile conferite absolvenților instituțiilor sau unităților de învățământ similare acreditate din România, situație în care nu se mai justifică în parte interesul actual pentru analizarea motivelor ce vizează atât modul de soluționare al excepțiilor invocate chiar de recurentul-pârât cât și cele privind fondul cauzei. Prima instanță a analizat cererea prin prisma prevederilor art. 2 lit. i) cu referire la art. 7 din Legea contenciosului administrativ, motiv pentru care a apreciat că aceasta vizează un refuz nejustificat de recunoaștere a titlului de doctor în drept, situație în care nu este necesară procedura prealabilă, privitor la o condiție de admisibilitate a acțiunii conform Legii nr. 554/2001.

Este adevărat că după aderarea României la U.E., a cordul dintre G.R. și R.M., neputând fi prioritar legislației comunitare, nu a fost prelungit automat și că în lipsa unei dispoziții derogatorii a actului internațional, se aplică legea română, respectiv Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În aceste condiții nu mai poate fi primită solicitarea recunoașterii și echivalării automate a titlului de doctor în drept fiind nevoie pentru aceasta de parcurgerea unei proceduri stabilite de C.N.R.E.D. și în cadrul căreia numai comisiei de specialitate astfel cum este prevăzută de art. 11 din Ordinul M.E.C.T. nr. 3904/2006, îi revine competența exclusivă de a analiza conținutul dosarelor și de a propune rezoluții motivate care sunt apoi înaintate la C.N.A.T.D.C.U.

Așa fiind, titlurile științifice de doctor obținute în Republica Moldova nu mai pot fi recunoscute în mod automat și necondiționat, ci numai după parcurgerea procedurii interne de evaluare și atestare realizată de C.N.A.T.D.C.U. și C.N.R.E.D., conform prevederilor art. 140 alin. (3) din Legea învățământului nr. 84/1995 și ale Ordinului M.E.C. nr. 3904/2006. În raport de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că refuzul recurentei-pârâte la data formulării solicitării de recunoaștere a titlului de doctor în drept, în urma parcurgerii procedurilor prevăzute de legislația internă, nu era nejustificat, astfel că în cauză nu sunt întrunite nici condițiile pentru atragerea răspunderii și plata daunelor morale solicitate.

Mai mult, emiterea ordinului și recunoașterea diplomei obținute de intimata-reclamantă în Republica Moldova îi conferă drepturile absolvenților instituțiilor sau unităților de învățământ similare, acreditate din România, inclusiv cele ce vizează statutul cadrelor universitare. 2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Prin urmare, Înalta Curte va admite recursul pârâtului și în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va modifica sentința atacată în parte prin respingerea capătului de cerere privind plata daunelor morale, menținând celelalte dispoziții, pentru motivele arătate la pct. II.1 din decizie.

D E C I D E Admite recursul declarat de M.E.C.T.S. împotriva sentinței civile nr. 1094 din 2 martie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte sentința atacată, în sensul că respinge cererea de acordare a daunelor morale, ca nefondată. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-04-05
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2008/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată și precizată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul S.P.V., în contradictoriu
ÎCCJ 2008-11-18
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4140/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, reclamantul P.D. a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se anuleze decizia din data
ÎCCJ 2016-04-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1199/2016
invocată de pârât B. și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C., precum și acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții B. - C., D. și E. Pentru a hotărî astfel asupra excepțiilor invocate, ins
ÎCCJ 2011-06-03
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3265/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond. Prin cererea adresată Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.R. a solicitat: - a
ÎCCJ 2010-02-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 847/2010
a titlului științific de doctor în drept. Instanța de fond a considerat în mod eronat că are competența realizării unei analize științifice de specialitate a tezei de doctorat întocmită de intimatul-reclamant, deși această atribuție aparțin
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă