ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3967/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în fața Curții de a pel Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 17 iulie 2009, reclamanta T.(S.)I.C.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, anularea Ordinului nr. 4371 din 17 iunie 2009 și implicit a Ordinului nr. 3609 din 03 aprilie 2009, în vederea recunoașterii îndeplinirii criteriilor prevăzute de lege pentru acordarea titlului științific de conferențiar universitar.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin Ordinul Ministrului Educației Cercetării și Inovării nr. 4371 din 17 iunie 2009, a fost soluționată contestația sa formulată împotriva rezoluției comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, în sensul neacordării titlului didactic de conferențiar universitar, ordin pe care îl consideră nelegal pentru că a lăsat nesoluționate motivele contestației, invocând într-un mod lapidar neîndeplinirea criteriilor 2 și 3 de evaluare. Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a invocat excepția inadmisibilității acțiunii în anulare a Ordinelor Ministrului Educației, Cercetării și Inovării nr. 4371/2009, respectiv nr. 3609/2009, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.

2. Hotărârea Curții de Apel Prin sentința civilă nr. 424 din 6 noiembrie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele: În privința excepției inadmisibilității acțiunii, constată că aceasta nu poate fi reținută. Astfel, ordinele contestate de reclamantă constituie acte administrative în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ și prin urmare pot face obiectul acțiunii judiciare în sensul art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Totodată, instanța nu se poate substitui comisiilor de specialitate pentru a face o evaluare a activității științifice și didactice a reclamantei, însă este chemată să analizeze și să se pronunțe asupra legalității actelor administrative considerate vătămătoare prin prisma îndeplinirii condițiilor legale de formă și de fond la întocmirea acestora, inclusiv asupra legalității și temeiniciei operațiunilor administrative efectuate anterior și în vederea elaborării actului administrativ contestat, astfel că acțiunea promovată nu poate fi reținută, așa cum se susține prin întâmpinare, de plano, ca fiind inadmisibilă.

Pe fondul cauzei, instanța a constatat că la data de 04 martie 2009 Comisia de cibernetică și statistică, informatică economică din cadrul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor Diplomelor și Certificatelor Universitare a analizat dosarul de concurs și lucrările reprezentative transmise de Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu Jiu privind pe reclamantă și a propus să nu se confirme titlul didactic de conferențiar universitar pentru aceasta.

În motivarea propunerii făcute Consiliului, Comisia a arătat că dosarul de concurs și lucrările reprezentative transmise nu îndeplinesc criteriile 2 și 3 de evaluare, respectiv: Referitor la criteriul 2: nu are granturi câștigate prin competiție națională, are numai cu mediul de afaceri, cu valori mici, care nu corespund Ordinului ministrului (10.000 Euro); Referitor la criteriul 3: are trei articole în reviste recunoscute național (C.N.C.S.I.S.) și raportează 5 articole - toate în 2008 - în baze de date fără recunoaștere, mai ales că 4 articole sunt în limba română.

Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a adoptat rezoluția de a propune Ministrului Educației Cercetării și Inovării neacordarea titlului didactic de conferențiar universitar reclamantei cu o motivare similară, în ședința din 12 martie 2009 și drept urmare, Ministrul Educației Cercetării și Inovării a emis Ordinul nr. 3609 din 03 aprilie 2009, atacat în cauză prin care nu a acordat titlul de conferențiar universitar reclamantei.

Ulterior, reclamanta a contestat rezoluția Consiliului, iar Comisia de analiză a contestației, prin referatul din 20 mai 2009 reținând de asemenea că dosarul de concurs și lucrările însoțitoare transmise Comisiei și privind pe reclamantă nu îndeplinesc criteriile 2 și 3 de evaluare, respectiv, nu are nici un grant de cercetare câștigat prin competiție și nu sunt îndeplinite nici criteriile de echivalare și numărul de articole în baze de date sau în reviste recunoscute național este insuficient și incorect raportat, articolele postate pe site-ul MPRA nefiind publicate în reviste și nu au trecut printr-un proces de selecție, a menținut rezoluția Consiliului de neconfirmare a titlului didactic al reclamantei.

Așa fiind, Ministrul Educației Cercetării și Inovării a emis Ordinul nr. 4371 din 17 iunie 2009, de asemenea atacat în cauză, prin care nu a acordat titlul de conferențiar universitar reclamantei. Instanța a reținut că prin Ordinul nr. 5099/2005 al Ministrului Educației și Cercetării, completat prin Ordinul nr. 3548/2006 s-a stabilit Sistemul de evaluare privind conferirea titlului de conferențiar universitar. Ordinul inițial așa cum a fost completat stabilește prin anexa la acesta patru criterii de evaluare referitoare la: activitatea didactică, activitatea de cercetare, contribuția științifică și prestigiul profesional stabilind și standardele minime pentru îndeplinirea fiecărui criteriu, iar pentru a se putea acorda titlul didactic de conferențiar universitar cele patru criterii de evaluare trebuie îndeplinite cumulativ.

Astfel, în privința Criteriului 2 - activitatea de cercetare, Ordinul nr. 5099/2005 prevede ca standard minim: un grant/contract de cercetare obținut în ultimii 5 ani, pe bază de competiție, ca director de proiect. Contractele de cercetare-dezvoltare-inovare cu operatori economici sau instituții din țară ori străinătate, cu valoare mai mare de 10.000 Euro, sunt asimilate granturilor de cercetare obținute prin competiție. Potrivit anexei 2 la Ordinul nr. 3548/2006 pentru domeniul științe economice un grant/contract de cercetare la nivel național, obținut prin competiție, în calitate de director de proiect se echivalează cu patru participări în echipa de cercetare.

Deci, în dovedirea îndeplinirii acestui criteriu trebuia prezentat un grant/contract de cercetare, obținut prin competiție, în sensul dispozițiilor ordinului analizat sau un contract de cercetare-dezvoltare-inovare cu operatori economici sau instituții din țară ori străinătate, cu valoare mai mare de 10.000 Euro, în care reclamanta să aibă calitatea de director de proiect ori, patru granturi/contracte de cercetare, obținut prin competiție, sau un contract de cercetare-dezvoltare-inovare cu operatori economici sau instituții din țară ori străinătate, cu valoare mai mare de 10.000 Euro în care reclamanta să fie participant în echipa de cercetare. S-au depus un număr de șapte contracte de prestări servicii/cercetare încheiate cu operatori economici și instituții din țară din care în unul dintre contracte reclamanta are calitatea de responsabil de contract iar în celelalte face parte din echipa de cercetare, în dovedirea îndeplinirii acestui criteriu.

Însă, niciunul dintre aceste contracte nu pot fi asimilate contractului de cercetare obținut prin competiție în țară în sensul paragrafului 1 subsumat criteriului analizat din anexa la Ordinul nr. 5099/2005, deoarece acest paragraf vizează contractele la nivel național, așa cum de altfel rezultă din paragraful 2 și se explicitează prin anexa 2 a Ordinului nr. 3548/2006, astfel că urmează să fie analizate prin prisma paragrafului 2 din anexa la Ordinul nr. 5099/2005, respectiv ca și contracte de cercetare încheiate cu operatori economici sau instituții din țară. Din acest punct de vedere, instanța a considerat că niciunul dintre contractele depuse în vederea dovedirii îndeplinirii de către reclamantă a criteriului privind activitatea de cercetare nu îndeplinesc condiția valorică impusă de acest paragraf, respectiv o valoare mai mare de 10.000 Euro.

Așa fiind, în mod legal s-a reținut de către comisia de specialitate și ulterior de comisia de soluționare a contestației reclamantei că nu este îndeplinit criteriul privind activitatea de cercetare impus pentru acordarea titlului didactic de conferențiar universitar, astfel că atât rezoluția Consiliului de neconfirmare a titlului didactic al reclamantei cât și ordinele ministrului adoptate în baza acestei rezoluții sunt legale. Concluzionând, instanța a constatat că în cauză nu este îndeplinit criteriul privind activitatea de cercetare, caz în care apare ca inutilă analizarea îndeplinirii criteriului 3 privind contribuția științifică. 3. Recursul declarat de T.C.E.

î mpotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta T.(S.)I.C.E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și susținând, în esență, prin motivele de recurs formulate că prima instanță a făcut o interpretare eronată a dispozițiilor Ordinului nr. 5099/2005 completat cu Ordinul nr. 5897/2008 plecând de la confuzia dintre ceea ce presupune contractul de cercetare și respectiv cel de grant și că nu a analizat contractele de cercetare și celelalte criterii științifice pe care comisia de specialitatea nu le-a găsit îndeplinite. Se susține că instanța de fond a analizat cauza sub aspectul îndeplinirii criteriului de evaluare 2, concluzionând contrar documentației de la dosar, că un astfel de criteriu nu este îndeplinit fără a mai analiza și îndeplinirea criteriului 3 privind contribuția științifică, nefăcând referire la toate motivele contestației, astfel că sub acest aspect hotărârea recurată nu este motivată.

4. Apărarea intimatului-pârât Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Prin întâmpinarea depusă la data de 23 august 2010, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 424 din 6 noiembrie 2009, ca temeinică și legală, motivând că aspectele invocate de recurenta privind analiza contractelor de cercetare și a celorlalte criterii științifice, nu pot fi reținute în condițiile în care instanța de judecată nu are rolul de a analiza actul administrativ din punct de vedere științific, ci doar legalitatea lui. II.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului 1. Argumente de fapt și de drept relevante Recurenta-reclamantă a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ, Ordinul nr. 4371 din 17 iunie 2009 și implicit Ordinul nr. 3609 din 3 aprilie 2009 în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și recunoașterea dreptului său constând în îndeplinirea criteriilor cuprinse în sistemul de evaluare privind conferirea titlului științific de conferențiar universitar. Prima instanță, pentru argumentele expuse la pct. 1.2, a considerat că cererea reclamantei este nefondată. Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor cuprinse în întâmpinare, cât și sub toate aspectele în baza art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că este legală pentru motivele care succed. Contextul factual al cauzei de față nu este contestat. Reclamanta a participat la concursul organizat de Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu pentru ocuparea postului de conferențiar universitar, iar după desfășurarea acestui concurs dosarul său, împreună cu raportul comisiei și cu documentele însoțitoare a fost înaintat Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, care este un organism consultativ, fără personalitate juridică al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, fiind constituit din profesori universitari, personalități de prestigiu științific, cultural și moral, recunoscute pe plan național sau internațional, selectați pe baza propunerilor senatelor universitare și funcționează potrivit unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Comisia de specialitate a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, în ședința sa din 4 martie 2009, a analizat dosarul de concurs și lucrările anexate și a propus neconfirmarea titlului didactic de conferențiar universitar, apreciind că reclamanta nu a îndeplinit criteriile 2 și 3 din anexa la Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5099 din 3 octombrie 2005 prin care a fost aprobat sistemul de evaluare pentru conferirea titlului de conferențiar universitar, neavând granturi câștigate prin competiție națională și nici numărul suficient de articole în reviste recunoscute național.

Contestația formulată de reclamantă împotriva Ordinului nr. 3609 din 3 aprilie 2009 emis de ministerul educației, cercetării și tineretului, prin care reclamantei nu i s-a acordat titlul didactic de conferențiar universitar, a fost soluționată nefavorabil cu menținerea concluziilor anterioare referitoare la neîndeplinirea criteriilor 2 și 3 de evaluare (s-a reținut că recurenta nu a prezentat nici un grant de cercetare câștigat prin competiție și nu sunt îndeplinite nici criteriile de echivalare, iar numărul de articole în baze de date sau în reviste recunoscute național este insuficient și incorect raportat, articolele postate pe site-ul MPRA nu sunt publicate în reviste și nu au trecut printr-un proces de selecție).

Ordinul nr. 4371 din 17 iunie 2009 privind neacordarea titlurilor didactice de profesor universitar și conferențiar universitar, a fost emis de ministrul educației, cercetării și inovării în urma propunerii Comisiei de analiză a contestațiilor. Potrivit art. 61 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, în cazul concursurilor organizate pentru ocuparea posturilor de conferențiar universitar sau de profesor universitar, dosarul de concurs, împreună cu raportul comisiei și cu documentele însoțitoare, se înaintează Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, care, pe baza analizei acestora, se pronunță, prin vot nominal deschis, în termen de cel mult 90 de zile.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (7) din același act normativ, în urma ordinului emis de ministrul învățământului, numirea pe postul de conferențiar universitar, respectiv de profesor universitar, se va face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a semestrului următor celui în care a avut loc validarea concursului în senatul universitar. Rezultă așadar, din reglementările legale mai sus menționate, că analiza activității didactice exprimată în lucrările științifice anexă la dosarul de concurs, prin raportare la sistemele de evaluare în vigoare, cade în competența comisiilor specializate pe domeniul în care candidatul, în speță reclamanta a susținut concursul.

Aprecierea asupra valorii științifice a lucrărilor prezentate de candidat ca dovezi pentru îndeplinirea criteriilor de evaluare reprezintă, pe cale de consecință, atributul exclusiv al comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, iar un asemenea atribut, datorită naturii sale specifice, nu poate fi supus cenzurii instanței de judecată. Acest sistem de evaluare este strict de competența comisiei de specialitate și instanța de judecată nu se poate institui acestei comisii, făcând propriile aprecieri asupra dosarului de concurs, care pentru a fi admis trebuie să îndeplinească condiții minime de promovare, unele cu trimitere la activitatea științifică desfășurată de candidat.

Astfel că sub acest aspect nu prezintă relevanță faptul că prima instanță a analizat cauza sub aspectul îndeplinirii criteriului 2 de evaluare, apreciind în mod corect că nu se mai impune în context și verificarea criteriului 3 privind contribuția științifică, aceste criterii de evaluare stabilite prin ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5099/2006 completat cu ordinul nr. 3548 respectiv nr. 356/2006, sunt minime și trebuie îndeplinite cumulativ.

Or, dacă recurenta-reclamantă nu a primit avizul favorabil din partea C.N.A.T.D.C.U., în baza propunerilor comisiilor de specialitate, a referatelor comisiilor de analiză a contestațiilor, deoarece comisiile de specialitate au constatat că nu sunt îndeplinite criteriile științifice necesare pentru confirmarea titlului didactic de conferențiar universitar, intimatul-pârât Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului nu putea să emită un Ordin prin care să confirme titlul didactic de conferențiar universitar recurentei-reclamante. Așadar, întrucât nu s-au constatat încălcări ale legii în ceea ce privește procedura de urmat în vederea obținerii titlului de conferențiar universitar de către reclamantă ordinul emis de neconfirmare a titlului didactic solicitat este legal și urmează a fi menținut.

2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la pct. II.1, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ. și al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 se va respinge recursul de față, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de T.(S.)I.C.E. împotriva sentinței nr. 424 din 6 noiembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 septembrie 2010.