ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3096/2009

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 277 din 16 iunie 2008, Tribunalul Dolj a dispus condamnarea inculpatului R.N. la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a), b) C. pen., iar în baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe durata unui termen de 2 ani. În baza art. 61 C. pen.

s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 211 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 363/2006 a Judecătoriei Calafat și s-a dispus contopirea acestui rest cu pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare. Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1758,51 lei către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, luându-se act că partea vătămată G.S. nu s-a constituit parte civilă. S-a reținut, în fapt, că la data de 11 octombrie 2007, partea vătămată G.S. s-a întâlnit pe raza comunei Unirea, în apropierea magazinului AF B. cu inculpatul R.N., aflat în stare de ebrietate și care purta la vedere cuțitul cu care era înarmat.

Deoarece inculpatul lăsase căruța cu care se deplasa pe partea carosabilă, îngreunând circulația, partea vătămată i-a solicitat acestuia să plece acasă. Inculpatul a refuzat și, pe fondul acestor discuții contradictorii, G.S. a luat o furcă din căruța inculpatului și l-a lovit pe acesta ușor peste picior, cu intenția de a-l determina să plece la domiciliul său. Apoi, partea vătămată a pus furca în căruța inculpatului și a vrut să plece, moment în care, inculpatul, fiind în căruța, l-a lovit cu cuțitul pe care-l avea asupra sa. A coborât din căruță și a continuat să-l lovească pe G.S. cu cuțitul.

Partea vătămată a fost transportată la Spitalul Plenița de martorul G.L.M., iar inculpatul a fugit de la locul faptei, fiind găsit de organele de poliție la data de 12 octombrie 2007. Conform raportului de constatare medico-legală emis de IML Craiova, partea vătămată a prezentat multiple plăgi la nivelul feței posterioare a toracelui, plagă epigastrică lungă de 10 cm cu traiect oblic de sus în jos, dinspre dreapta spre stânga, penetrantă, leziuni ce au necesitat 25-30 zile îngrijiri medicale și care au pus în pericol viața victimei. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul R.N. care a solicitat, în principal, achitarea în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen., întrucât s-a aflat în legitimă apărare.

În subsidiar a solicitat reținerea scuzei provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. și, de asemenea, reducerea pedepsei aplicate, pe care o consideră prea aspră. Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 140 din 23 iunie 2009, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat că inculpatul nu se afla în stare de legitimă apărare întrucât probatoriul nu confirmă că acesta a săvârșit fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa. Apărarea inculpatului că anterior lovirii victimei aceasta l-ar fi lovit cu o furcă în cap nu este susținută de probe, astfel că nici scuza provocării nu poate fi reținută în cauză.

Referitor la cuantumul pedepsei, s-a apreciat că aceasta a fost corect individualizată. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul R.N., care a reiterat criticile formulate în apel și, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 18 și 14, a solicitat, în principal, achitarea în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen. și, în subsidiar, reținerea stării de provocare prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen. și reducerea pedepsei, pe care o consideră prea severă. Recursul este neîntemeiat. Înalta Curte, analizând decizia recurată în raport de motivele de recurs formulate de inculpat, precum și în conformitate cu prevederile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică.

Motivul principal de recurs susținut de inculpat în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen. se referă la solicitarea acestuia de achitare în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen. întrucât fapta ar fi fost săvârșită în stare de legitimă apărare, în condițiile în care partea vătămată l-ar fi lovit cu o furcă în cap. Din probele administrate în cauză această apărare nu se confirmă ci se desprinde o altă situație de fapt. Astfel, chiar prin rechizitoriu se reține că inculpatul, aflat sub influența alcoolului și purtând un cuțit la vedere, a lăsat căruța pe partea carosabilă, îngreunând circulația. Partea vătămată i-a solicitat să plece acasă, inculpatul a refuzat și atunci, pe fondul acestei discuții, contradictorii, partea vătămată a luat o furcă din căruța inculpatului și l-a lovit pe aceste ușor peste picior, pentru a-l determina să plece la domiciliul său.

Afirmația inculpatului că a fost lovit în cap cu furca de partea vătămată nu e probată în cauză, martorii prezenți la fața locului M.L. și B.M. nu relatează acest aspect, iar inculpatul nu a produs nici un act medical care să susțină existența acestor lovituri. De altfel, martorii prezenți nu au sesizat nici lovitura ușoară, aplicată de partea vătămată peste picior inculpatului, acest aspect rezultând doar din declarația părții vătămate. Pentru a se putea reține starea de legitimă apărare, conform art. 44 C. pen., este necesară existența unui atac material direct, imediat și injust, care să pună în pericol grav persoana celui atacat, iar lovirea ușoară a inculpatului cu furca peste picior, fără să lase vreo urmă, nu întrunește aceste condiții.

Înalta Curte apreciază că nici apărarea subsidiară a inculpatului, de reținerea scuzei provocării prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen., nu este întemeiată având în vedere că inculpatul este cel ce a generat conflictul, lăsând căruța pe partea carosabilă, îngreunând astfel circulația, în timp ce se afla sub influența alcoolului și purta amenințător un cuțit la vedere, cu care a și lovit-o pe partea vătămată. Mai mult, lovirea părții vătămate s-a produs după ce aceasta încerca să plece, mai întâi aplicându-i o lovitură din căruță și apoi, coborând și continuând să lovească partea vătămată cu cuțitul, în zone vitale (torace), producându-i leziuni (plagă penetrantă) ce au pus acestuia viața în pericol.

Nici motivul de recurs ce vizează individualizarea pedepsei (caz de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen.) nu este fondat. Inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă minimă, iar reducerea acesteia ar presupune reținerea unor circumstanțe atenuante care în cauză nu se regăsesc, de vreme ce inculpatul a comis fapta în stare de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., făcându-se aplicarea art. 61 C. pen. privind revocarea beneficiului liberării condiționate dintr-o pedeapsă anterioară. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat. Conform art. 385 16 , art. 381 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., se va deduce prevenția la zi pentru inculpat.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare statului, onorariul avocatului din oficiu urmând a fi avansat din fondul M.J.L.C.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.N. împotriva Deciziei penale nr. 140 din 23 iunie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și a arestării preventive de la 12 octombrie 2007, la 2 octombrie 2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 octombrie 2009.