ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2203/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2203/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului penal de
față,
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 41/PI/2010 Curtea
de Apel Oradea, în baza art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a
respins ca nefondată plângerea petentului L.A.F. împotriva rezoluției
de neîncepere a urmării penale nr. 482/P/2009 din 2 noiembrie 2009 a
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, pe care a menținut-o.
Pentru a hotărî astfel,
instanța fondului a reținut că petentul, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a făcut o plângere pentru infracțiunile
de insultă și calomnie împotriva avocaților P.V. și P.A.
din cadrul Baroului Bihor.
În plângerea penală împotriva
avocaților petentul a motivat că aceștia au susținut,
fără temei, într-o cauză aflată pe rolul Judecătoriei
Oradea că el ar redacta acte juridice pentru alte persoane, ceea ce ar
contraveni legii de organizare a profesiei de avocat și statutului de
magistrat al petentului. A mai arătat că cei doi intimați susțin
despre el că este o persoană conflictuală.
Instanța fondului, în
esență, reține că în rezoluția de neurmărire
penală dată de procuror, în mod corect s-a motivat că în
cauză lipsește latura subiectivă a infracțiunii de
insultă, întrucât intimații nu au făcut altceva decât
să-și formuleze apărări la întâmpinarea depusă de
pârâtul L.A. într-un dosar civil.
Împotriva sentinței a declarat
recurs petentul L.A.F. care nu l-a motivat și care nu s-a prezentat în
instanță pentru a-l susține.
Examinând din oficiu hotărârea
atacată sub toate aspectele, Curtea constată că aceasta este
legală și temeinică. Nu există nici un motiv pentru a
proceda potrivit art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen. la
desființarea rezoluției de neurmărire penală și
trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale.
De altfel, art. 205-207 au fost
abrogate expres prin art. 1 pct. 56 din Legea nr. 278/2006.
Este adevărat că prin
Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007 Curtea Constituțională a decis
că dispozițiile de abrogare sunt neconstituționale.
Înalta Curte apreciază
însă că prin această decizie Curtea Constituțională nu
poate deveni legislator pozitiv, iar dispozițiile abrogate de legiuitor nu
reintră automat în vigoare odată cu adoptarea deciziei.
Pentru ca dispozițiile legale
referitoare la infracțiunile de insultă și calomnie să
reintre în vigoare este nevoie de acțiunea legiuitorului, singurul care
poate stabili ce fapte intră în sfera penalului și devin
infracțiuni.
Așa fiind, Curtea va respinge
ca nefondat recursul petentului pe care-l va obliga la cheltuieli judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de petiționarul L.A.F. împotriva
sentinței penale nr. 41/PI din 17 martie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă
recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 4 iunie 2010.