ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3598/2009

Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele: 1.Curtea de Apel Constanța, secția penală, prin sentința penală nr. 67/P din 19 mai 2009, a respins ca nefondată plângerea în baza art. 278 1 C. proc. pen. formulată de petentul I.D., menținând rezoluția procurorului din 9 martie 2009 dată în dosar nr. 690/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, confirmată în procedura administrativă prevăzută de art. 278 C. proc. pen. prin rezoluția nr. 111/II/2/2009 din 23 aprilie 2009 a procurorului general al organului judiciar sus-menționat – prin care a fost dispusă neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc.

pen. („fapta nu există”) față de intimatul R.A. avocat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 215, art. 290 și art. 291 C. pen. Hotărând astfel, Curtea a reținut că petentul I.D. reiterând motivele arătate în plângerea penală a solicitat desființarea rezoluției de netrimitere în judecată nr. 690/P/2008 din 9 martie 2009 în condițiile art. 278 1 alin. (1) și (8) lit. b) C. proc. pen. Din verificările efectuate Curtea a constatat că soluția de neîncepere a urmăririi penale pentru inexistența faptelor sesizate este legală și temeinică, având în vedere următoarele considerente: - la data de 19 noiembrie numitul I.D. în calitate de persoană vătămată a formulat plângere penală solicitând efectuarea de cercetări împotriva avocatului A.R.

sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art. 215 C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 209 C. pen., uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., ce s-a pretins a fi fost comise prin aceea că la termenul de judecată din data de 22 septembrie 2008 în dosarul nr. 6791/212/2008 aflat pe rolul Tribunalului Constanța, având ca obiect deschiderea procedurii de insolvență a SC M.S. & T. SRL, acesta a depus o cerere de renunțare la judecată ca fiind semnată de H.K.G. – administratorul societății (în realitate – a susținut persoana vătămată în plângere - cererea amintită este un fals, întrucât a fost semnată de administratorul societății ci probabil chiar de avocat sau altă persoană și în acest mod a indus în eroare instanța pe care a determinat-o să pronunțe o hotărâre de insolvență a societății M.S.

& T. SRL, cu consecința vătămării persoanei vătămate în interesele sale patrimoniale deoarece deține 98% din părțile sociale, ale societății sus-menționate); în dovedirea învinuirilor făcute, alăturat plângerii penale, petentul a depus și un raport de expertiză criminalistică efectuată extrajudiciar, din care rezulta că semnătura din cererea depusă la instanță nu aparține administratorului societății; - din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că începând cu anul 2006 R.A. a fost solicitat de către V.A. și J.K.G. – reprezentanți ai SC M.S. & T. SRL, să le acorde asistență juridică. Totodată, același avocat a acordat asistență și societății P.C.D., în care în calitate de asociat se afla și numitul I.D.

La un moment dat, între cele două societăți, relațiile s-au deteriorat în cele din urmă recurgându-se la clarificarea divergențelor de către instanța de judecată. La data de 22 septembrie 2008, administratorul J.K.G. i-a trimis avocatului R.A. o declarație din care rezulta că se renunță la judecata contestației de deschidere a procedurii insolvenței din dosarul 6791/212/2008. În aceste împrejurări avocatul R.A. a depus cererea de renunțare la judecată, așa cum fusese stabilit de către cel care îl angajase, cererea a fost semnată chiar de către avocat și s-a aplicat ștampila societății pe care acesta o deținea încă de la data la care a acceptat să acorde asistență juridică. Deținerea acestei ștampile era de notorietate și a fost folosită de către avocat în toate împrejurările în care acesta a încheiat acte în numele și pentru cele două societăți.

Este de menționat și faptul că, încă din iulie 2007, J.K.G. prin intermediul lui V.A. l-a împuternicit pe avocatul R.A. printr-o procuror specială să-l reprezinte în fața oricărei instanțe judecătorești, această împuternicire fiind și o măsură de prevedere, în scopul preîntâmpinării înstrăinării bunurilor din societate de către petent. Cu toate acestea I.D. a vândut o parte dintr-un imobil al societății M.S. & T. SRL, ceea ce l-a determinat pe avocat să facă o notificare notarială în numele lui J.K.G. Calitatea de reprezentant al SC M.S. & T. SRL precum și cea de împuternicit al lui J.K.G. în ceea ce-l privește pe avocatul R.A. a fost consemnată și prin sentința civilă 167/2007 a Tribunalului Constanța.

În baza constatărilor în fapt amintite procurorul a considerat pe deplin stabilit în cauză, cu consecința rezolvării plângerii prin neînceperea urmăririi penale potrivit art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. soluție menținută la controlul administrativ ierarhic - că avocatul R.A. a făcut demersul la Tribunalul Constanța în dosarul 6791/212/2008, în numele și pentru administratorul societății M.S. & T. SRL – fiind împuternicit de către acesta – așa încât în cauză, nu există infracțiunile reclamate. De altfel, cu ocazia audierii de către procuror, R.A. a depus originalul cererii prin care J.K.G. solicita instanței deschiderea procedurii insolvenței iar judecata să se facă în lipsă; această cerere este semnată chiar de către administratorul J.K.G., care a solicitat și judecata în lipsă, iar din conținutul său fiind datată 20 septembrie 2008, anterior termenului de judecată rezultă voința administratorului J.K.G.

de a se renunța la judecarea contestației la cererea de deschidere a procedurii insolvenței. 2. Recursul în termen declarat de petentul I.D. împotriva sentinței penale nr. 67 din 19 mai 2009 reiterând solicitarea adresată primei instanțe privind desființarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 690/P/2008 din 9 martie 2009 în condițiile art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. este nefondat urmând a fi respins ca atare în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Din actele premergătoare efectuate în cauză nu au rezultat date ori alte indicii privind săvârșirea unor fapte penale de către avocatul R.A. avându-se în vedere că (i) prin sentința civilă nr. 167 din 20 noiembrie 2007 a Tribunalului Constanța, secția comercială, s-a recunoscut calitatea avocatului R.A.

de a reprezenta interesele mandatarului V.A. și ale mandatarului J.K.G., (ii) cererea de renunțare la judecată în dosarul nr. 6791/118/2008 al Tribunalului Constanța a reprezentat voința numitului J.K.G., reprezentat de avocatul R.A. În consecință sentința penală nr. 67 din 19 mai 2009 a Curții de Apel Constanța, secția penală, prin care a fost menținută rezoluția atacată nr. 690/P/2008 din 9 martie 2009 este legală și temeinică iar solicitarea petiționarului privind desființarea actului procurorului sus-menționat cu privire la începerea urmăririi penale în condițiile art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. este nejustificată. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. petentul-recurent I.D.

va fi obligat să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul I.D. împotriva sentinței penale nr. 67/P din 19 mai 2009 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie. Obligă recurentul petiționar să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 3 noiembrie 2009.