ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2738/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 2095 din 26

noiembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de petentul A.M.R.,

prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, de

promovare într-o funcție de execuție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, prin valorificarea rezultatului

obținut la concursul de promovare pe loc în funcții de execuție,

organizat la data de 31 mai 2009.

Petentul A.M.R. este prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung și, în această calitate, s-a

înscris la concursul de promovare în funcții de execuție vacante,

organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii la data de 31 mai 2009,

opțiunea în scris fiind de promovare pe loc, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș.

Consiliul Superior al Magistraturii în

motivarea hotărârii a reținut că prim-procurorul A.M.R. a

participat la concursul de promovare în funcții de execuție organizat

la data de 31 mai 2009, optând pentru promovarea pe loc la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și a obținut, potrivit

rezultatelor finale ale concursului comunicate la data de 16 iunie 2009, media

generală 9,30 și note mai mari de 5 la toate materiile de concurs,

conform art. 27 din Regulamentul privind organizarea și

desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și

procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006.

În conformitate cu dispozițiile art.

30 alin. (1) din Regulament „judecătorii și procurorii care

îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27 dar care, urmare a lipsei

posturilor vacante, nu au fost promovați, pot fi numiți în posturile

care se vacantează la instanțele și parchetele pentru care au

optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării

rezultatelor finale ale concursului”.

Făcând referire la posturile ce se

vacantează la instanțele sau parchetele pentru care au optat la

înscriere, Plenul a apreciat că dispozițiile art. 30 din Regulament

au în vedere numai situația valorificării rezultatelor concursului

pentru promovarea efectivă.

Prin urmare, este exclusă

posibilitatea valorificării rezultatelor concursului pentru

candidații care au participat la concurs pentru promovarea pe loc.

La această concluzie se ajunge

și prin interpretarea teleologică a dispozițiilor art. 30 din

Regulament, dat fiind faptul că scopul introducerii instituției

„valorificării rezultatelor concursului de promovare” în Regulament a fost

acela de a crea posibilitatea ocupării posturilor vacante la

instanțele superioare, imediat după vacantarea efectivă,

fără a fi necesară organizarea unui nou concurs de promovare.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, A.M.R.

solicitând anularea acestei hotărâri și admiterea cererii de

valorificare a rezultatelor concursului din data de 31 mai 2009 în sensul

promovării pe loc a acestuia într-o funcție de execuție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș.

În susținerea cererii,

recurentul a invocat în esență că îndeplinește

condițiile din Regulamentul privind organizarea și

desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și

procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621 din 21 septembrie 2006 a

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

A mai

susținut recurentul că nu a fost respectat principiul

nediscriminării, considerând că a fost dezavantajat față de

candidații care au optat pentru promovarea efectivă și că

art. 30 din Regulament nu face nicio distincție între promovarea efectivă

și promovarea pe loc. În ambele cazuri fiind vorba de posibilitatea

ocupării posturilor vacante la instanțele superioare, imediat

după vacantarea efectivă, fără a fi necesară

organizarea unui nou concurs. Postul care a devenit vacant este la o

instanță superioară, respectiv Parchetul de pe lângă

Tribunalul Argeș, astfel că interpretarea teleologică a

dispozițiilor regulamentului conduce la concluzia că o astfel de

cerere este admisibilă.

Textul de lege prevede că judecătorii

și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27,

dar care nu au fost promovați ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi

promovați in posturile ce se vacantează la instanțele și

parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data

comunicării rezultatelor finale ale concursului.

Se poate observa, a mai

susținut recurentul, că textul de lege nu se referă la

candidații care nu au fost promovați ca urmare a lipsei posturilor

vacante la promovarea efectivă, astfel că nu se poate trage concluzia

că a fost avut în vedere doar acest tip de promovare.

Recursul este nefondat.

Analizând cauza, prin prisma

motivelor de recurs, în raport cu dispozițiile incidente, Curtea

reține următoarele:

Cu referire la Hotărârea Plenului CSM nr. 2095 din 26 noiembrie 2009, așa cum rezultă din

expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, instanța de recurs

constată că prin aceasta a fost respinsă cererea petentului A.M.R.

de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare în

funcții de execuție organizat la data de 31 mai 2009, în raport cu

dispozițiile art. 30 din Regulamentul de concurs și cu opțiunea

de promovare pe loc formulată de petent, conform art. 6 alin. (3) și (4)

din Regulamentul de concurs.

Dispozițiile incidente din

Regulamentul de concurs sunt următoarele:

- art.6

alin. (3) și (4), conform cărora:

„(3) În

termen de 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin.

(1), cei interesați pot depune cereri de înscriere la concurs

la Consiliul Superior

al Magistraturii, în care

se menționează felul promovării, efectivă sau pe loc,

instanța ori parchetul la care se solicită promovarea, specializarea

și, pentru promovarea la curțile de apel, secția pentru care

optează.

(4) Fiecare candidat poate formula o singură

opțiune cu privire la felul promovării, instanța ori parchetul

la care solicită promovarea, respectiv secția pentru care

optează în cazul promovării la curțile de apel, precum și

specializarea pentru care optează, în vederea stabilirii materiilor de

concurs.”

- art. 30, conform cărora:

„Art. 30.

-

(1) Judecătorii și procurorii care îndeplinesc

condițiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovați

ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovați în posturile ce se

vacantează la instanțele și parchetele pentru care au optat la

înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale

ale concursului.

(2)

Dispozițiile art. 28 alin. (3) și ale art. 29 se aplică în mod

corespunzător.”

- art. 28 alin. (3), conform

cărora:

„(3) Promovarea în funcții de

execuție vacante sau pe loc a candidaților declarați admiși

la concurs se face în ordinea mediilor obținute, în limita numărului

de posturi aprobate.”

A.M.R., prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, a participat la concursul de promovare

în funcții de execuție din 31 mai 2009, formulând opțiunea de

promovare pe loc la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, aspect

necontestat de către recurent.

Recurentul a formulat opțiunea

de „promovare pe loc” cu respectarea dispozițiilor art. 6 alin. (3)

și (4) din Regulamentul de concurs, în deplină

cunoștință de cauză și fără a contesta la

momentul respectiv legalitatea acestor dispoziții în raport cu

reglementările cu forță juridică superioară, în

speță cele ale Legii nr. 303/2004.

Hotărârea nr. 2095 din 26

noiembrie 2009 a Plenului CSM prin care a fost respinsă cererea recurentei

de valorificare a rezultatelor obținute la concursul din 31 mai 2009 cu

motivarea că valorificarea este posibilă numai pentru candidații

care au formulat opțiune de „promovare efectivă” este legală

și temeinică și în acord cu jurisprudența anterioară a

Instanței Supreme (Î.C.C.J., secția de contencios administrativ

și fiscal, decizia nr. 3745 din 1 noiembrie 2006, publicată în

Jurisprudența Secției pe anul 2006 – Semestrul II, Ed. Hamangiu,

București, 2007), de care instanța de recurs este datoare să

țină seama, în considerarea dreptului la un proces echitabil

consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a

principiului securității raporturilor juridice și a

jurisprudenței CEDO care a statuat în mod constant că rolul

jurisdicției supreme este acela de a stabili o interpretare de urmat a

dispozițiilor legale, prin înlăturarea divergențelor de

jurisprudență (CEDO, Hotărârea din 6 decembrie 2007 în cauza

Beian împotriva României (nr.1), §39-40).

Hotărârea contestată este

întemeiată având în vedere că vacantarea unor posturi de execuție

care să permită valorificarea rezultatelor concursului în intervalul

de 6 luni de la data rezultatelor finale este posibilă numai în cazul

opțiunii de promovare efectivă, deoarece în situația

promovării pe loc, nu se poate vorbi de posibila vacantare în intervalul

respectiv a unor posturi, atâta timp cât asemenea posturi sunt scoase la

concurs de către CSM și nu presupun existența unui post de

execuție vacant.

În cauză nu se poate

reține existența unei discriminări în sensul art. 16 din

Constituție, al art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului și al jurisprudenței CEDO relative la aceste prevederi ori al

dispozițiilor O.G. nr. 137/2000.

Raportat la dispozițiile art. 14

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolul nr. 12

la Convenție, în jurisprudența CEDO s-a afirmat constant că „a

distinge nu înseamnă a discrimina” și că pentru a deveni

discriminatorie, diferența de tratament trebuie să privească

situații analoage și comparabile și să nu se bazeze pe o

justificare rezonabilă și obiectivă (CEDO, Fredin împotriva

Suediei, §60; CEDO, Hoffman împotriva Austriei, §31; CEDO, Spadea și

Scalabrino împotriva Italiei; CEDO, Stubbings și alții împotriva

Regatului Unit, §72).

Or, în cauză diferența de

tratament, privită prin prisma condițiilor necesare procedurii de

valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare în

funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, nu

privește situații analoage sau comparabile, întrucât nu vizează

persoane aflate în aceeași situație, atâta timp cât petentul, care a

optat pentru promovarea pe loc, invocă existența discriminării

prin raportare la candidați care au formulat o altă opțiune,

și anume aceea de promovare efectivă. Astfel respingerea de

către C.S.M. a cererii petentului A.M.R. are la bază o justificare

obiectivă și rezonabilă decurgând din existența

situațiilor diferite în care se situează candidații care au

formulat opțiuni diferite și din împrejurarea că procedura

valorificării rezultatelor este posibilă, potrivit dispozițiilor

Regulamentului de concurs, în măsura vacantării unor posturi de

execuție ce pot fi ocupate prin promovarea efectivă, iar nu prin

promovarea pe loc.

În consecință, în raport

de cele mai sus reținute și față de dispozițiile art. 312

C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A.M.R.

împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2095

din 26 noiembrie 2009, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 25 mai 2010.