ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5242/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 29 mai 2009 S.L.C.O.S. Târgoviște prin reprezentant legal T.M. a solicitat Curții de Apel Ploiești revizuirea sentinței civile nr. 132 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița rămasă irevocabilă prin decizia nr. 898 din 29 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. 2219/120/2008. Motivându-și cererea, revizuienta a susținut că sentința a cărei revizuire o solicită este potrivnică sentinței civile nr. 1326 din 2 decembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. 6650/2005, irevocabilă prin decizia nr. 513 din 13 iunie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, sentinței civile nr. 1211 din 18 septembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. 6608/42/2006, sentinței civile nr. 154 din 14 februarie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. 819/120/2006, sentinței civile nr. 486 din 4 mai 2007 a Tribunalului Dâmbovița.

S-a mai arătat de către revizuientă că motivele cererii de revizuire se încadrează în dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., respectiv contrarietate de hotărâri, invocând în acest sens încălcarea puterii de lucru judecat a deciziei civile nr. 693 din 24 iulie 2007 a Curții de Apel Ploiești, prin care s-a decis cuantumul majorării salariului minim, ca urmare a intrării în vigoare a C.C.M.U. la nivel național 2007 - 2010, ca fiind de 528 RON (lunar) și a hotărârilor menționate în cuprinsul cererii de revizuire. Că, la data pronunțării hotărârilor a căror revizuire o solicită, instanța a stabilit irevocabil că suma la care s-a majorat salariul minim ca urmare a intrării în vigoare a contractului colectiv de muncă unic la nivel național 2007 - 2010, este de 528 RON și nu de 576 RON.

In drept, a invocat dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Curtea de Apel Ploiești, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia nr. 1703 din 1 octombrie 2009 a declinat competența soluționării cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. La termenul de judecată din data de 30 septembrie 2010 revizuientă a invocat excepția lipsei calității de reprezentant al intimatei pe motiv că T.M. a fost revocat din funcția de președinte al Sindicatului prin hotărârea consiliului de coordonare al Sindicatului, din 29 iulie 2010. La același termen, S.L.C.O.S. Târgoviște a fost reprezentat de T.M. în baza împuternicirii aflate la fila 86 (dosar recurs) acesta din urmă susținând că este în continuare președintele S.L.C.O.S.

Târgoviște. In ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant al S.L.C.O.S. Târgoviște privind pe numitul T.M., Înalta Curte constată că excepția invocată de revizuientă SC M.T. SA este nefondată pentru considerentele ce succed: Potrivit reglementării speciale în materie, sindicatele apără drepturile membrilor săi, ce decurg din legislația muncii și din contractele colective de muncă, în fața instanțelor judecătorești. Justificarea calității de reprezentant în fața instanțelor judecătorești s-a făcut, în speță, prin împuternicirea aflată la fila 86, emisă de S.L.C.O.S. Târgoviște. In ceea ce privește revocarea din funcția de președinte ai sindicatului a numitului T.M. acesta din urmă a susținut că â fost respinsă acțiunea introdusă de D.S.

pentru modificarea actului constitutiv. Cererea de revizuire a deciziei civile nr. 898 din 29 aprilie 2009 a Curții de Apel Ploiești și a sentinței civile nr. 132 din 19 ianuarie 2009 a Tribunalului Dâmbovița, secția civilă, este nefondată pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. La data de 11 aprilie 2007, reclamantul S.L.I. Târgoviște a chemat în judecată pe pârâta SC M.T.

SA solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate nulitatea salariului minim de bază începând cu 1 ianuarie 2007 în cuantum de 477,75 lei și să înlocuiască în textul art. 80 alin. (2), valoarea de 477,75 lei cu valoarea de 576 lei, care reprezintă salariul minim de bază, pe societate, ca rezultat al modificării salariului minim de bază la nivel național, să recalculeze salariile de bază pentru toți salariații în funcție de coeficienții de ierarhizare din anexa 8, valabil începând cu 1 august 2009 conform art. 80.3 din contractul colectiv de muncă, să acorde diferențele salariale rezultate în urma majorării începând cu 1 ianuarie 2007, să actualizeze grilele de salarizare și să anuleze dispoziția nr. 267 din 5 februarie 2007. Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că prin C.C.M.U.

la nivel național 2007 - 2010 a fost modificat cuantumul salariului de bază minim pentru muncitorul calificat care începând cu 1 ianuarie 2007 este de 528 lei, obținut prin înmulțirea salariului minim de 440 lei cu coeficientul de ierarhizare a muncitorului calificat. A mai arătat că salariul minim de bază nu poate fi înlocuit cu o valoare mai mică de 576 lei. Tribunalul Dâmbovița, secția civilă, prin sentința civilă nr. 1172 din 23 noiembrie 2007, a admis acțiunea, a constatat nulitatea salariului minim de bază pe societate începând cu 1 ianuarie 2007, stabilită de art. 80.2 din C.C.M.U., valoarea acestuia fiind înlocuită începând cu această dată cu valoarea de 528 lei, ce reprezintă salariul minim de bază pe societate echivalent cu salariul de bază al muncitorului calificat treapta I, rețeaua C a obligat pârâta să recalculeze salariile de bază, ținând cont de coeficienții de ierarhizare din anexa 8 să plătească diferențele salariale.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC M.T. SA. Prin decizia civilă nr. 110 din 30 ianuarie 2008, Curtea de Apel Ploiești, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis recursul pârâtei SC M.T. SA, a casat sentința civilă recurată, cauza fiind trimisă spre rejudecare. Pentru a hotărî astfel, curtea de apel, a reținut că din dispozitivul sentinței rezultă că valoarea salariului minim de bază pe societate va fi înlocuită începând cu 1 ianuarie 2007 cu valoarea de 528 lei, valoare care, exista anterior și care a făcut obiectul deciziei civile nr. 693 din 24 iulie 2007 a Curții de Apel Ploiești și prin care instanța de recurs a statuat în mod irevocabil că de la 1 ianuarie 2007 salariul de bază minim este de 528 lei.

Drept urmare, reclamantul nu avea nici un interes să obțină din nou în justiție o confirmare a valorii salariului de bază minim de 528 lei, câtă vreme cu putere de lucru judecat acest aspect controversat între părțile litigiului de muncă, a fost tranșat încă din luna iulie a anului trecut. O soluție de admitere presupunea înlocuirea valorii de 447,75 lei, cu valoarea de 576 lei așa cum a solicitat reclamantul în primul petit al acțiunii. Această contradicție între soluția adoptată și motivarea dată de instanță este de natură a crea confuzie și datorită că în minuta sentinței există modificări ale cifrelor reprezentând exact acest element al disputei juridice, neconfirmate prin semnătura magistraților, făcând imposibilă verificarea a acesteia, ce a hotărât completul de judecată cu prilejul deliberării.

Că în realitate instanța de fond s-a pronunțat asupra altceva, recurenta criticând hotărârea pentru lipsa argumentării mecanismului ce a determinat prima instanță să ajungă la valoarea de 576 lei. Cum prima instanță nu a analizat fondul pricinii, cauza a fost trimisă spre rejudecare. Conformându-se îndrumărilor date, în rejudecare, prima instanță a dispus efectuarea unei expertize prin care să clarifice mecanismul ce a determinat stabilirea valorii de 576 lei salariul minim treapta I C din anexa la C.C.M. Prin sentința civilă nr. 132 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția civilă, complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S.L.I.C.O.S.

Târgoviște și în consecință: pârâta a fost obligată să stabilească salariul minim de bază pe societate de 576 lei, ca rezultat al modificării salariului minim de bază la nivelul național, începând cu 1 ianuarie 2007; a constatat nulitatea salariului minim existent și a obligat să recalculeze salariile de bază pentru toți salariații. Împotriva acestei sentinței a declarat recurs pârâta SC M. SA Târgoviște invocând tardivitatea cererii introductive întrucât anularea dispoziției nr. 267 din 5 februarie 2007 nu a fost cerută în termen de 30 de zile, iar pe fondul cauzei s-a arătat că este nelegală întrucât negocierile anuale sunt obligatorii numai la nivel de unitate, că ultima variantă a expertizei nu răspunde obiectivelor inițiale.

Curtea de Apel Ploiești, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia nr. 898 din 29 aprilie 2009 a respins excepția tardivității introductive invocată de pârâta SC M. SA Târgoviște și ca nefondat recursul declarat de aceeași pârâtă. Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut că art. 80 alin. (1) din C.C.M.U. 2004 - 2008 a statuat că salariul de bază al muncitorului calificat cu treapta I, este de 4.200.000 lei vechi, începând cu 1 august 2004 și că potrivit alin. (3), salariile de bază ale salariaților se recalculează conform grilelor de salarizare. Începând cu data de 1 octombrie 2006 salariile de bază se majorează cu 5%, iar prin apariția C.C.M.U. 2007 - 2010 a fost modificat și cuantumul salariului de bază minim pentru muncitorul calificat, începând cu 1 ianuarie 2007 la suma de 528 lei.

A mai reținut curtea, că la nivel național contractele colective de muncă produc efecte pentru toți salariații angajatorului, neputând conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective. Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Prin „una și aceiași pricină" se înțelege întrunirea condițiilor triplei identități, de obiect, de cauză și de părți cu privire la două cereri de chemare în judecată, astfel încât soluționarea celei de a doua să aducă atingere puterii de lucru judecată, a celei dintâi, consecința fiind anularea celei de a doua hotărâri.

Intre cele două pricini există identitate de părți, dar nu și identitate de obiect și de cauză. În dosarul nr. 2323/120/2007 reclamantul S.L.I.C.O.S. Târgoviște a solicitat instanței ca prin hotărârea ce ava pronunța să oblige pârâta SC M.T. SA să calculeze și să plătească diferența de spor de condiții nocive ca urmare a majorării salariului minim de bază de la 420 lei la 455 lei începând cu data de 1 septembrie 2005 și până la data de 1 octombrie 2006, tuturor salariaților beneficiari ai acestui spor, să calculeze și să acorde diferențele tuturor salariaților beneficiari începând cu data de 1 octombrie 2006, spor de condiții nocive în funcție de valoarea salariului de bază minim de 478 lei rezultat în urma majorării salariilor de bază cu 5%, să calculeze sporul de condiții nocive în funcție de valoarea salariului de bază minim de 576 lei începând cu data de 1 ianuarie 2007 ca urmare a majorării salariului de bază minim la nivel național.

In acest dosar, Tribunalul Dâmbovița a pronunțat sentința civilă nr. 486 din 4 mai 2007 rămasă definitivă prin decizia nr. 193 din 24 iulie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Prin această din urmă decizie, a fost admis recursul declarat de pârâta SC M. SA Târgoviște împotriva sentinței civile nr. 486 din 4 mai 2007 a Tribunalului Dâmbovița, pe care a modificat-o în parte, în sensul că de la 1 ianuarie 2007 sporul pentru condiții nocive se calculează în funcție de salariul de bază de 528 lei. In dosarul nr. 2219/120/2008 al Tribunalului Dâmbovița, număr primit în rejudecare, reclamantul S.L.I.C.O.S. Târgoviște la data de 11 aprilie 2007 a chemat în judecată pe pârâta SC M.T.

SA pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea salariului minim de bază pe societate începând cu 1 ianuarie 2007, în cuantum de 477,75 lei, obligarea pârâtei ca începând cu aceeași dată să înlocuiască în textul art. 80 alin. (2), valoarea de 477,75 lei cu valoarea de 576 lei care reprezintă salariul minim de bază la nivel național, al muncitorului calificat treapta I rețeaua C, ca rezultat al modificării salariului minim de bază la nivel național, să recalculeze salariile de bază pentru toți salariații în funcție de salariul de bază minim începând cu data de 1 ianuarie 2007, să actualizeze grilele de salarizare în urma recalculării salariilor de bază, conform salariului minim pe combinat de 576 lei și să anuleze dispoziția nr. 267 din 5 februarie 2007 care încalcă principiile de salarizare convenite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

In această cauză, Tribunalul Dâmbovița, secția civilă, a pronunțat sentința nr. 1172 din 23 noiembrie 2007 prin care a fost admisă acțiunea reclamantului S.L.I.C.O.S. Târgoviște, a constatat nulitatea salariului minim de bază pe societate, valoarea acestuia fiind înlocuită cu valoarea de 528 lei începând cu 1 ianuarie 2007, și a obligat pe pârâta SC M. SA Târgoviște să recalculeze salariile de bază începând cu 1 ianuarie 2007 ținându-se cont de coeficienții de ierarhizare din anexa nr. 8. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC M. SA Târgoviște. Curtea de Apel Ploiești prin decizia nr. 110 din 30 ianuarie 2008 a admis recursul declarat de pârâta SC M. SA Târgoviște, a casat sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Potrivit considerentelor, s-a reținut, că reclamantul nu avea nici un interes să obțină o nouă confirmare în justiție a valorii salariului minim de bază de 528 lei începând cu luna ianuarie 2007 câtă vreme cu putere de lucru judecată acest aspect controversat între părțile litigiului a fost tranșat încă din luna iulie a anului trecut, sens în care a fost invocată decizia nr. 693 din 29 iulie 2007 a Curții de Apel Ploiești. In rejudecare, instanța de fond, conformându-se îndrumărilor date de curtea de apel, prin sentința civilă nr. 132 din 19 ianuarie 2009 a admis acțiunea formulată de reclamantul S.L.I.C.O.S.

Târgoviște, a obligat pe pârâta SC M. SA Târgoviște să stabilească salariul de bază minim pe societate, la 576 lei, a constatat nulitatea salariului minim de bază existent la nivel de societate începând cu 1 ianuarie 2007. Sentința civilă nr. 132 din 19 ianuarie 2009 a rămas irevocabilă prin decizia nr. 898 din 29 aprilie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Așa cum rezultă din expunerea rezumată, a hotărârilor pronunțate în cauza de față, hotărârile invocate nu sunt potrivnice, întrucât deși există identitate de părți, nu există identitate de obiect - și de cauză, urmărind recunoașterea sporului pentru condiții nocive de lucru pentru o anumită perioadă de timp în primul proces, iar în cel de al doilea constatarea nulității salariului minim de bază începând cu 1 ianuarie 2007, în cuantum de 477,55 lei și obligarea pârâtei să înlocuiască această valoare cu valoarea de 576 lei.

Pe de altă parte, așa cum rezultă din considerentele deciziei civile nr. 110 din 30 ianuarie 2009 a Curții de Apel Ploiești, s-a avut în vedere ca în rejudecare să se țină cont de decizia civilă nr. 693 din 24 iulie 2007 pronunțată de aceeași instanță. In aceste condiții, cererea de revizuire a deciziei civile nr. 898 din 29 aprilie 2009 a Curții de Apel Ploiești și a sentinței civile nr. 132 din 19 ianuarie 2009 a Tribunalului Dâmbovița, secția civilă, urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge excepția lipsei calității de reprezentant al S.L.C.O.S. Târgoviște privind pe T.M. Respinge cererea de revizuire a deciziei civile nr. 898 din 29 aprilie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, și a sentinței civile nr. 132 din 19 ianuarie 2009 a Tribunalului Dâmbovița, secția civilă, formulată de revizuenta SC M.T. S.A. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2010.