ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4101/2010

Asupra recursurilor de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului A.rad la 8 ianuarie 2008, R.E. și E.C. au solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001 și în contradictoriu cu Primăria comunei Zimandu Nou prin Primar, anularea dispozițiilor de respingere a notificărilor nr. 1361 și nr. 1362 din 29 noiembrie 2007 emise de pârâtă și restituirea în natură, către reclamanți, a următoarelor bunuri imobile: - Moara de la nr. ad-tiv 409, transnotată din C.F. nr.719 în C.F. nr. 1038 Zimandu Nou cu nr.top.141/2/1/1, cu terenul aferent în suprafață de 1893 mp; - Casa cu toate anexele (actualul dispensar medical) de la nr.410/A împreună cu întregul teren aferent; - Intravilanul fără construcții cu nr. ad-tiv 410 (limitrof casei și aparținător acesteia anterior dezmembrării); - Cele două intravilane fără construcții transnotate din C.F.

nr. 464 Zimandu Nou în C.F. colectivă nr. 719 Zimandu Nou sub B.120 și 121, cu nr.top.143-144/b/2/2/2/2/l și 143-144/b/2/2/2/2/2, în suprafață totală de 3165 mp; - Intravilanul înscris în C.F. nr. 142 Zimandu Nou cu nr.top.145-146/a; - Intravilanul înscris sub AL4 și 5 în C.F. nr. 146 Zimandu Nou cu nr.top. 143-144/a/l/2/l și 143-144/a/l/2/2; - Intravilanul în suprafață de 6957 mp, înscris sub AI.1 în C.F. nr. 236 Zimandu Nou cu nr.top 142, inclusiv parcelele transnotate din această coală după dezmembrări succesive, astfel: - în C.F. nr. 796 Zimandu Nou cu nr.top 143-144/b/l, în suprafață de 1245 mp, - în C.F. nr. 965 Zimandu Nou cu nr.top.142/1/2 (sub B.11) dată în folosința Bisericii Baptiste Andrei Șaguna, - în C.F.

nr. 966 Zimandu Nou cu nr.top.143-144/a/1/1 (sub B1), intravilan în suprafață de 3185 mp, - în C.F. nr. 967 Zimandu Nou (sub B14), în folosința lui B.I.R. și B.I., în suprafață de 500 mp, - în C.F. nr. 1012 Zimandu Nou (sub Bl8), teren în suprafață de 980 mp, cu nr.top.142/1/1/2/2, în proprietatea Statului Român, - în C.F. nr.1693 Zimandu Nou (sub B21), cu nr.top.142/1/1/2/1/2. teren în suprafață de 255 mp, concesionat ilegal de pârâtă la o dată ulterioară înregistrării notificărilor. În subsidiar, reclamanții au solicitat ca, în situația în care instanța va aprecia că dreptul de proprietate asupra morii, transcrisă din C.F. 719 în C.F. 1038 Zimandu Nou, cu nr.top.141/2/1/1,a a fost dobândit în mod legal de M.R.

(actuala proprietară tabulară), să fie obligată pârâta la măsuri reparatorii în echivalent, sub formă de despăgubiri bănești, în baza art. 36 din Legea nr. 10/2001, conform valorii de expertiză, iar terenul aferent acesteia, în suprafață de 1893 mp, care apare ca fiind în proprietatea statului, să le fie restituit în natură. Au solicitat, de asemenea, să se dispună intabularea dreptului de proprietate al reclamanților în baza hotărârii irevocabile la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Arad. Prin precizarea de acțiune din 31 ianuarie 2008, reclamanții au solicitat restituirea în natură și a imobilului înscris în C.F. nr. 666 Zimandu Nou cu nr.top.460/b/l constând în 34.530 mp carieră de nisip, proprietatea tabulară a bunicilor lor M.F.

și A., dobândit prin cumpărare în 1940. Au arătat și faptul că imobilul situat în comuna Zimandu Nou nr. 410/A, compus din casă de locuit și anexe gospodărești, a căror restituire în natură o solicită, a fost construit de antecesorii reclamanților pe terenul proprietatea acestora, înscris în C.F. nr. 265 Zimandu Nou. După preluarea abuzivă de către Stat (sub B.18), terenul respectiv a fost dezmembrat (sub B.19), iar conform încheierii nr. 8539 C.F. din 19 iunie 2002 (B.21), imobilul casă a fost dezmembrat în 3 apartamente (în baza schiței plan de situație anexată) și transnotat în C.F. nr. 1187, 1188, 1189 și 1190 Zimandu Nou, primind destinația de dispensar medical (în prezent cabinete medicale private a doi medici) și anexe gospodărești, întreaga suprafață de teren de 2254 mp rămânând în C.F.

1187. Tribunalul Arad, secția civilă, prin sentința nr. 744 din 25 septembrie 2008 a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată a reclamanților R.E. și E.C., în contradictoriu cu pârâta comuna Zimandu Nou prin Primar. A anulat dispozițiile de respingere a notificărilor nr. 1361 și nr. 1362 din 29 noiembrie 2007 emise de pârâtă. A dispus restituirea în natură a imobilului - casă și anexe gospodărești situat în comuna Zimandu Nou nr. ad-tiv 410/A, înscris inițial în C.F. nr. 265 Zimandu Nou și terenul aferent, dezmembrat în parcelele cu nr.top nou: 145-146/b/l intravilan în suprafață de 1274 mp notată în C.F. sub AI6, nr.top 145-146/b/2 intravilan în suprafață de 980 mp notat în C.F.

sub AI7 și nr.top 145-146/b/3 intravilan în suprafață de 250 mp notată în C.F. sub AI8 și transcrise în C.F. nr.1187 și apoi în C.F. nr.1188 nr.top 145-146/b/l, 145-146/b/2/I, apartamentul nr. 1 parter în suprafață de 231 mp, apartamentul nr. 2, înscris în C.F. nr. 1189, nr. 145-146/b/l, 145-146/b/2/II, apartamentul nr. 3 înscris în C.F. nr. 1190, nr.top 145-146/b/l, 145-146/B/2/III în suprafață de 111 mp și terenul aferent în suprafață de 2254 mp. A dispus restituirea terenului aferent imobilului - moară înscris inițial în C.F. nr. 265 Zimandu Nou sub B8, 9, 15, 16, transnotat în C.F. nr. 464 și apoi în C.F. nr. 719 Zimandu Nou și transcris în C.F. nr. 1038 Zimandu Nou cu nr.top 141/2/1/1 în suprafață de 1413 mp.

A obligat pe Primarul comunei Zimandu Nou să emită decizie prin care să constate că reclamanții au dreptul la măsuri reparatorii constând în despăgubiri bănești, conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul construcție moară identificat astăzi în C.F. nr. 1038 Zimandu Nou. A respins restul capetelor de cerere din acțiunea formulată și precizată de reclamanți, întrucât terenurile solicitate nu au format obiectul notificărilor depuse la pârâtă. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în ceea ce privește titlurile de preluare a imobilelor în proprietatea statului, din mențiunile înscrise în cărțile funciare, reiese că anexele gospodărești, casa și terenul aferent au trecut în proprietatea statului în anul 1967 cu titlu de expropriere, iar imobilul moară parter și etaj, 2 magazii, grup sanitar, atelier, birou și terenul aferent în suprafață de 5270 mp au fost preluate cu titlu de naționalizare în anul 1969, conform Legii nr. 62/1968.

S-a constatat că, după cum rezultă din înscrisurile depuse, moara și anexele au fost construite în anul 1932, conform fișei mijlocului fix și că imobilele în litigiu fac parte din categoria celor preluate cu titlu abuziv, în acest sens fiind prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005. S-a reținut că în categoria preluării abuzive se încadrează și imobilul casă, anexe gospodărești și terenul aferent deoarece deposedarea s-a făcut prin expropriere, preluarea fiind considerată a fi aprioric abuzivă în lipsa unor despăgubiri echitabile, încadrându-se atât în prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 cât și în dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

In ceea ce privește calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în sensul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, tribunalul a constatat că, din actele de stare civilă, a rezultat că reclamanții sunt moștenitorii legali, în calitate de fii ai defunctei Rus Terezia, care la rândul său a fost unica fiică a lui M.F. și M.A., născută K., foștii proprietari tabulari ai celor două imobile la care s-a făcut referire. S-a reținut, referitor la imobilul moară, că respectiva construcție a fost înstrăinată de Consiliul local al comunei Zimandu Nou, în baza H.G. nr. 906/1996, conform sentinței civile nr. 3317 din 21 iunie 1999 pronunțată de Judecătoria Arad, hotărâre care nu a fost pronunțată în contradictoriu cu reclamanții, astfel că nu le este opozabilă acestora.

S-a constatat că pârâta, avea la data vânzării, calitatea de unitate deținătoare și că Legea nr. 10/2001 prevede ca principiu de bază restituirea în natură, iar în subsidiar, când aceasta nu este posibilă, acordarea măsurilor reparatorii în echivalent. De altfel, în spiritul principiului jurisprudenței Curții Europene, esențială este repararea integrală a pagubelor suferite ca urmare a preluării abuzive, reclamanții îndeplinind calitatea de persoane fizice îndreptățite și cerințele impuse de art. 4 din Legea nr. 10/2001. Prin decizia nr. 306 din 18 decembrie 2008, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a respins ca inadmisibil apelul declarat de Primăria comunei Zimandu Nou împotriva sentinței tribunalului.

S-a reținut de către instanța de apel că reclamanții au înțeles să cheme în judecată, în calitate de pârâtă, pe comuna Zimandu Nou reprezentată prin Primar, aceasta fiind singura care are calitate procesuală pasivă conform Legii nr. 247/2005, astfel încât nu se poate exercita calea de atac a apelului de o instituție care nu a figurat ca parte la judecata în primă instanță. Decizia curții de apel a fost casată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, prin decizia nr. 7322 din 8 iulie 2009, urmare admiterii recursului declarat împotriva acesteia de pârâta Comuna Zimandu Nou. A fost trimisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Timișoara, întrucât instanța de apel nu a intrat în cercetarea fondului.

Instanța supremă a reținut că potrivit Legii nr. 215/2001, primarul face parte din structura funcțională care este primăria, ca autoritate executivă. In aceste condiții, prezența primăriei într-un litigiu întemeiat pe prevederile Legii nr. 10/2001 nu este eronată. S-a constatat, pe de altă parte, că din precizarea de acțiune depusă de reclamanți la termenul din 10 iulie 2008 nu rezultă că aceștia au înțeles să se judece numai cu comuna Zimandu Nou ci, eventual, faptul că doresc lărgirea cadrului procesual inițial prin chemarea în judecată și a comunei. Incertitudinea asupra laturii subiective a procesului a fost amplificată de prima instanță, în sensul că în citativul încheierii întocmită pentru termenul din 10 iulie 2008 apare înscrisă citarea primăriei, iar în practicaua încheierii de dezbateri, s-a reținut că acțiunea reclamanților se judecă în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Zimandu Nou reprezentată de Primar.

In plus, s-a reținut că reprezentantul reclamanților a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, fără nicio mențiune referitoare la precizarea de acțiune depusă cu un termen în urmă. In fine, Primăria comunei Zimandu Nou a fost citată, în calitate de pârâtă, pentru ultimul termen de judecată și după depunerea precizării de acțiune. Având în vedere toate acestea, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că instanța de apel a interpretat și aplicat greșit prevederile legii materiale incidente în cauză, privitoare la posibilitatea prezenței în proces a Primăriei comunei Zimandu Nou, astfel încât criticile formulate în recurs întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Rejudecând după casare, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, prin decizia nr. 244/K din 5 noiembrie 2009 a respins apelul declarat de către Primarul - Primăria comunei Zimandu Nou împotriva sentinței civile nr. 744 din 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Arad. A reținut că în mod corect prima instanță a constatat, inclusiv în temeiul unui raport de expertiză tehnică, că antecesorii reclamanților au fost proprietarii imobilelor, terenuri și construcții, înscrise în C.F. nr. 142, 146, 236, 265, 464, 679, 719, 796, 953, 966,1038,1887, 1888, 1889 și 1890 Zimandu Nou, imobile care au fost preluate abuziv de către Statul Român, dezmembrate și transnotate succesiv, în alte cărți funciare.

Titlurile de preluare a imobilelor în proprietatea Statului Român sunt fie de expropriere, fie de naționalizare, conform Legii nr. 62/1968. Cum imobilele menționate în dispozitivul sentinței au fost preluate abuziv, în mod corect tribunalul a dispus, fie restituirea în natură, fie aplicarea măsurilor reparatorii constând în despăgubiri bănești, acolo unde restituirea în natură nu mai este posibilă. Susținerile apelantului în sensul că nu ar fi o concordanță deplină între conținutul notificării și imobilele asupra cărora s-a pronunțat prima instanță nu sunt întemeiate deoarece reclamanții s-au referit la imobilele antecesorilor lor, iar din probele administrate, tribunalul a reținut în mod corect care sunt acestea și care este situația lor juridică actuală.

Î mpotriva acestei ultime decizi au declarat recursuri, identice, comuna Zimandu Nou și Primăria comunei Zimandu Nou. Au arătat că, raportat la notificarea nr. 669 din 8 august 2001, care are ca obiect casa (actualul dispensar) și teren intravilan, imobilele nu se pot identifica cu cele notificate, în cărțile funciare la pozițiile A1 și A2 fiind evidențiate 2 case. In plus, nu rezultă de unde tribunalul a constatat existența nu numai a casei, dar și a anexelor, în condițiile în care extrasele de carte funciară depuse nu dovedesc existența acestora. Au solicitat a se observa că reclamanții nu s-au conformat dispozițiilor legale și că obiectul notificării, respectiv casa și anexele nu sunt înscrise în C.F.

nr. 146, astfel încât nu se puteau invoca prezumții de construire și proprietate. Dacă instanța a constatat că anexele și casa au fost edificate în jurul anilor 1937 - 1940, conform prevederilor Decretului-lege nr. 115/1938, trebuiau să fie înscrise în cartea funciară, aceasta fiind singura modalitate de naștere a dreptului de proprietate. Reclamanții nu au depus niciodată la notificare dovada deținerii legale a respectivei case și anexelor la momentul deposedării abuzive, deși sarcina probei revine persoanei îndreptățite. Toate celelalte bunuri imobile solicitate în natură de către reclamanți nu pot fi restituite sau acordate despăgubiri întrucât nu au făcut obiectul celor două notificări. Nu a fost solicitată prin notificare restituirea terenului aferent imobilului moară.

In plus, au arătat că Primăria comunei Zimandu Nou nu este unitate deținătoare a morii. Astfel, conformându-se sentinței civile nr. 3317 din 21 iunie 1999 a Judecătoriei Arad, definitivă și irevocabilă, Consiliul local al comunei Zimandu Nou a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu M.R. pentru imobilul reprezentând construcția moară. Recursurile sunt fondate, urmând a fi admise pentru considerentele ce se vor expune în continuare. Prin notificarea nr. 668 din 8 august 2001, R.E. și E.C. au solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, în principal, restituirea în natură a imobilului moară, situat în Zimandu Nou la nr. 409 și cuprins în C.F. nr. 719 Zimandu Nou, iar în subsidiar, restituirea acestuia prin echivalent bănesc.

Prin motivele de apel, Primăria comunei Zimandu Nou a arătat că reclamanții nu au solicitat prin notificare și restituirea terenului aferent construcției moară și care le-a fost retrocedat acestora în natură prin sentința pronunțată de tribunal, precum și faptul că nu este unitate deținătoare a morii. Se reține că instanța de apel nu a răspuns la aceste motive limitându-se a constata, cu titlu general, că susținerile apelantului privind neconcordanța deplină între conținutul notificării și imobilele asupra cărora s-a pronunțat prima instanță nu sunt întemeiate, tribunalul reținând corect care sunt acestea și care este situația lor juridică actuală. Din analiza notificării, reiese că într-adevăr, prin aceasta, reclamanții nu au solicitat și restituirea, prin natură sau prin echivalent, și a terenului aferent construcției moară.

Totodată, prin sentința tribunalului a fost obligat Primarul comunei Zimandu Nou să emită decizie prin care să constate că reclamanții au dreptul la măsuri reparatorii constând în despăgubiri bănești, conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul construcție moară identificat în prezent în C.F. nr. 1038 Zimandu Nou, în condițiile în care nu a fost dovedită de către reclamanți decât proprietatea în cotă de din respectivul imobil. Nici acest motiv de apel referitor la acordarea măsurilor reparatorii pentru întreaga construcție reprezentând moară nu a fost analizat și curtea de apel nu a răspuns la criticile formulate. Astfel, s-a arătat de către pârâtă că potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 11 iunie 1919 (fila 47 dosar fond), depus de reclamanți, s-a vândut jumătate din moară și nu în întregime.

In plus, în actul de vânzare-cumpărare menționat nu se face nici o referire la suprafața de teren aferentă construcției, ci numai la „aranjamentul de moară și toate accesoriile aceleia, mașinile și toate sculele trecute în inventar". Referitor la calitatea primăriei de unitate deținătoare a construcției moară, aspect asupra căruia instanța de apel, de asemenea, nu s-a pronunțat, se reține că prin sentința civilă nr. 3317 din 21 iunie 1999 a Judecătoriei Arad (fila 50 dosar tribunal) a fost admisă acțiunea civilă exercitată de reclamanta M.R.. S-a constatat că pe terenul intravilan în suprafață de 1893 mp proprietatea Statului Român, înscris în C.F. 719 Zimandu Nou cu nr.top.141/2/1/1, situat în Zimandu Nou nr. 409 se află o construcție cu destinație de moară în suprafață de 479,90 mp, conform releveului din anexa la expertiza efectuată de A.C.

A fost obligat pârâtul Consiliul local al comunei Zimandu Nou să intabuleze în C.F. 719 Zimandu Nou construcția în proprietatea Statului Român cu titlu de naționalizare și să încheie contract de vânzare-cumpărare pentru respectiva construcție, în caz de refuz hotărârea judecătorească, rămasă definitivă, urmând a ține loc de contract de vânzare-cumpărare. In plus, prin decizia nr. 1199 din 2 iunie 2003 (fila 65 dosar fond), Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanții R.E. și E.C., în acțiunea având ca obiect cererea promovată de aceștia de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Consiliul local al comunei Zimandu Nou și M.R.

O situație similară, respectiv faptul că nu s-a răspuns la nici un motiv de apel este și cea rezultând din cea de-a doua notificare formulată de reclamanți. Astfel, prin notificarea nr. 669 din 8 august 2001, R.E. și E.C. au solicitat restituirea în natură, în baza prevederilor Legii nr. 10/2001, a imobilului situat în Zimandu Nou, cuprins în C.F. nr. 146 Zimandu Nou, format din casă și teren intravilan, iar în subsidiar, restituirea acestuia prin echivalent bănesc, apreciind că imobilul se ridică la suma de 100.000 mărci germane. Prin motivele de apel, Primăria comunei Zimandu Nou a arătat că, raportat la notificarea menționată, la imobilul înscris în C.F. nr. 146 Zimandu Nou, la pozițiile A1 și A2 sunt evidențiate două case.

Astfel, în C.F. nr. 146 partea B poziția 11 este menționat „Intabulat la 19 oct. 1943 No 1632. In baza contractului de vânzare-cumpărare cu data de 10 oct. 1942 se intabulează dreptul de proprietate asupra imobilului de sub AII cu titlu de drept de cumpărare în favoarea lui M.T.". In C.F. nr. 146, la partea A poziția 2 este înscrisă o altă casă și vie, la partea B, poziția 16, această casă este radiată în baza unei adeverințe eliberată de Primăria comunei Zimandu Nou. Pe baza constatărilor de mai sus, apelantul a solicitat instanței de control judiciar să observe că aceste imobile nu se pot identifica cu anexele și casa, actual dispensar, notificate de către reclamanți, cu atât mai mult cu cât extrasele de carte funciară depuse nu dovedesc nici existența anexelor.

Prin art. 295 alin. (1) C. proc. civ., se instituie regula potrivit căreia instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță. Din textul de lege menționat rezultă deci că instanța de apel verifică sentința atât sub aspectul temeiniciei acesteia, adică a modului în care prima instanță a apreciat probele administrate în cauză, și dacă, pe baza acestora a reținut corect raporturile juridice dintre părți, cât și sub aspectul legalității, respectiv al aplicării legii. Potrivit alin. (2) al art. 295 C. proc. civ., instanța de apel va putea încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 292 din cod, dacă consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei.

Se reține însă că în speță instanța de apel nu s-a preocupat în niciun mod să lămurească aspectele de fapt ale cauzei, pronunțând o hotărâre sumară, care nu a răspuns concret la niciuna din criticile aduse și care s-a limitat a constata că tribunalul a apreciat corect în cauză. Pentru cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursurile vor fi admise, se va casa decizia atacată și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel, urmând a se analiza, sub formă de apărări și celelalte susțineri din recursuri.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de pârâtele Comuna Zimandu Nou și Primăria comunei Zimandu Nou împotriva deciziei nr. 244/R din 5 noiembrie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă. Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 iunie 2010.