ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4101/2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4101/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de față,

constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului A.rad la 8 ianuarie 2008, R.E.

și E.C. au solicitat, în temeiul Legii nr.

10/2001 și în contradictoriu cu Primăria comunei Zimandu Nou prin Primar,

anularea dispozițiilor de respingere a notificărilor nr. 1361 și nr. 1362 din 29

noiembrie 2007 emise de pârâtă și restituirea în natură, către reclamanți, a

următoarelor bunuri imobile:

- Moara de la nr. ad-tiv 409,

transnotată din C.F. nr.719 în C.F. nr. 1038 Zimandu Nou cu nr.top.141/2/1/1,

cu terenul aferent în suprafață de 1893 mp;

- Casa cu toate

anexele (actualul dispensar medical) de la nr.410/A împreună cu întregul teren

aferent;

- Intravilanul

fără construcții cu nr. ad-tiv 410 (limitrof casei și aparținător acesteia

anterior dezmembrării);

- Cele două intravilane fără

construcții transnotate din C.F. nr. 464 Zimandu Nou în C.F. colectivă nr. 719

Zimandu Nou sub B.120 și 121, cu nr.top.143-144/b/2/2/2/2/l și

143-144/b/2/2/2/2/2, în suprafață totală de 3165 mp;

- Intravilanul înscris în C.F.

nr. 142 Zimandu Nou cu nr.top.145-146/a;

- Intravilanul înscris sub AL4

și 5 în C.F. nr. 146 Zimandu Nou cu nr.top. 143-144/a/l/2/l și 143-144/a/l/2/2;

- Intravilanul în suprafață de

6957 mp, înscris sub AI.1 în C.F. nr. 236 Zimandu Nou cu nr.top 142, inclusiv

parcelele transnotate din această coală după dezmembrări succesive, astfel:

- în C.F. nr. 796 Zimandu Nou

cu nr.top 143-144/b/l, în suprafață de 1245 mp,

- în C.F. nr. 965 Zimandu Nou

cu nr.top.142/1/2 (sub B.11) dată în folosința Bisericii Baptiste Andrei

Șaguna,

- în C.F. nr. 966 Zimandu Nou

cu nr.top.143-144/a/1/1 (sub B1), intravilan în suprafață de 3185 mp,

- în C.F. nr. 967 Zimandu Nou

(sub B14), în folosința lui B.I.R. și B.I., în suprafață de 500 mp,

- în C.F. nr. 1012 Zimandu Nou

(sub Bl8), teren în suprafață de 980 mp, cu nr.top.142/1/1/2/2, în proprietatea

Statului Român,

- în C.F. nr.1693 Zimandu Nou

(sub B21), cu nr.top.142/1/1/2/1/2. teren în suprafață de 255 mp, concesionat

ilegal de pârâtă la o dată ulterioară înregistrării notificărilor.

În subsidiar, reclamanții au

solicitat ca, în situația în care instanța va aprecia că dreptul de proprietate

asupra morii, transcrisă din C.F. 719 în C.F. 1038 Zimandu Nou, cu

nr.top.141/2/1/1,a a fost dobândit în mod legal de M.R. (actuala proprietară

tabulară), să fie obligată pârâta la măsuri reparatorii în echivalent, sub

formă de despăgubiri bănești, în baza art. 36 din Legea nr. 10/2001, conform

valorii de expertiză, iar terenul aferent acesteia, în suprafață de 1893 mp,

care apare ca fiind în proprietatea statului, să le fie restituit în natură.

Au solicitat, de asemenea, să

se dispună intabularea dreptului de proprietate al reclamanților în baza

hotărârii irevocabile la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Arad.

Prin

precizarea de acțiune din 31 ianuarie 2008, reclamanții au solicitat

restituirea în natură și a imobilului înscris

în C.F. nr. 666 Zimandu Nou cu nr.top.460/b/l constând în 34.530 mp carieră de

nisip, proprietatea tabulară a bunicilor lor M.F. și A., dobândit prin

cumpărare în 1940.

Au arătat și faptul că

imobilul situat în comuna Zimandu Nou nr. 410/A, compus din casă de locuit și

anexe gospodărești, a căror restituire în natură o solicită, a fost construit

de antecesorii reclamanților pe terenul proprietatea acestora, înscris în C.F.

nr. 265 Zimandu Nou. După preluarea abuzivă de către Stat (sub B.18), terenul

respectiv a fost dezmembrat (sub B.19), iar conform încheierii nr. 8539 C.F.

din 19 iunie 2002 (B.21), imobilul casă a fost dezmembrat în 3 apartamente (în

baza schiței plan de situație anexată) și transnotat în C.F. nr. 1187, 1188,

1189 și 1190 Zimandu Nou, primind destinația de dispensar medical (în prezent

cabinete medicale private a doi medici) și anexe gospodărești, întreaga

suprafață de teren de 2254 mp rămânând în C.F. 1187.

Tribunalul

Arad, secția civilă, prin sentința nr. 744 din 25 septembrie 2008 a

admis în parte acțiunea civilă formulată și

precizată a reclamanților R.E. și E.C., în contradictoriu cu pârâta comuna

Zimandu Nou prin Primar. A anulat dispozițiile de respingere a notificărilor

nr. 1361 și nr. 1362 din 29 noiembrie 2007 emise de pârâtă. A dispus

restituirea în natură a imobilului - casă și anexe gospodărești situat în

comuna Zimandu Nou nr. ad-tiv 410/A, înscris inițial în C.F. nr. 265 Zimandu

Nou și terenul aferent, dezmembrat în parcelele cu nr.top nou: 145-146/b/l

intravilan în suprafață de 1274 mp notată în C.F. sub AI6, nr.top 145-146/b/2

intravilan în suprafață de 980 mp notat în C.F. sub AI7 și nr.top 145-146/b/3

intravilan în suprafață de 250 mp notată în C.F. sub AI8 și transcrise în C.F.

nr.1187 și apoi în C.F. nr.1188 nr.top 145-146/b/l, 145-146/b/2/I, apartamentul

nr. 1 parter în suprafață de 231 mp, apartamentul nr. 2, înscris în C.F. nr. 1189,

nr. 145-146/b/l, 145-146/b/2/II, apartamentul nr. 3 înscris în C.F. nr. 1190,

nr.top 145-146/b/l, 145-146/B/2/III în suprafață de 111 mp și terenul aferent

în suprafață de 2254 mp. A dispus restituirea terenului aferent imobilului -

moară înscris inițial în C.F. nr. 265 Zimandu Nou sub B8, 9, 15, 16, transnotat

în C.F. nr. 464 și apoi în C.F. nr. 719 Zimandu Nou și transcris în C.F. nr. 1038

Zimandu Nou cu nr.top 141/2/1/1 în suprafață de 1413 mp. A obligat pe Primarul

comunei Zimandu Nou să emită decizie prin care să constate că reclamanții au

dreptul la măsuri reparatorii constând în despăgubiri bănești, conform Titlului

VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul construcție moară identificat

astăzi în C.F. nr. 1038 Zimandu Nou. A respins restul capetelor de cerere din

acțiunea formulată și precizată de reclamanți, întrucât terenurile solicitate

nu au format obiectul notificărilor depuse la pârâtă.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că, în ceea ce privește titlurile de preluare a

imobilelor în proprietatea statului, din mențiunile înscrise în cărțile

funciare, reiese că anexele gospodărești, casa și terenul aferent au trecut în

proprietatea statului în anul 1967 cu titlu de expropriere, iar imobilul moară

parter și etaj, 2 magazii, grup sanitar, atelier, birou și terenul aferent în

suprafață de 5270 mp au fost preluate cu titlu de naționalizare în anul 1969,

conform Legii nr. 62/1968.

S-a constatat că, după cum

rezultă din înscrisurile depuse, moara și anexele au fost construite în anul

1932, conform fișei mijlocului fix și că imobilele în litigiu fac parte din

categoria celor preluate cu titlu abuziv, în acest sens fiind prevederile art. 2

alin. (1) din Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005.

S-a reținut că în categoria

preluării abuzive se încadrează și imobilul casă, anexe gospodărești și terenul

aferent deoarece deposedarea s-a făcut prin expropriere, preluarea fiind

considerată a fi aprioric abuzivă în lipsa unor despăgubiri echitabile,

încadrându-se atât în prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 cât și

în dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

In ceea ce privește calitatea

de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în sensul art. 4 alin. (2) din

Legea nr. 10/2001, tribunalul a constatat că, din actele de stare civilă, a

rezultat că reclamanții sunt moștenitorii legali, în calitate de fii ai

defunctei Rus Terezia, care la rândul său a fost unica fiică a lui M.F. și M.A.,

născută K., foștii proprietari tabulari ai celor două imobile la care s-a făcut

referire.

S-a reținut, referitor la

imobilul moară, că respectiva construcție a fost înstrăinată de Consiliul local

al comunei Zimandu Nou, în baza H.G. nr. 906/1996, conform sentinței civile nr.

3317 din 21 iunie 1999 pronunțată de Judecătoria Arad, hotărâre care nu a fost

pronunțată în contradictoriu cu reclamanții, astfel că nu le este opozabilă

acestora.

S-a constatat că pârâta, avea

la data vânzării, calitatea de unitate deținătoare și că Legea nr. 10/2001

prevede ca principiu de bază restituirea în natură, iar în subsidiar, când

aceasta nu este posibilă, acordarea măsurilor reparatorii în echivalent.

De altfel, în spiritul

principiului jurisprudenței Curții Europene, esențială este repararea integrală

a pagubelor suferite ca urmare a preluării abuzive, reclamanții îndeplinind

calitatea de persoane fizice îndreptățite și cerințele impuse de art. 4 din

Legea nr. 10/2001.

Prin

decizia nr. 306 din 18 decembrie 2008, Curtea de Apel Timișoara, secția

civilă, a respins ca inadmisibil apelul

declarat de Primăria comunei Zimandu Nou împotriva sentinței tribunalului.

S-a reținut de către instanța

de apel că reclamanții au înțeles să cheme în judecată, în calitate de pârâtă,

pe comuna Zimandu Nou reprezentată prin Primar, aceasta fiind singura care are

calitate procesuală pasivă conform Legii nr. 247/2005, astfel încât nu se poate

exercita calea de atac a apelului de o instituție care nu a figurat ca parte la

judecata în primă instanță.

Decizia

curții de apel a fost casată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

civilă și de proprietate

intelectuală, prin decizia nr. 7322 din 8 iulie 2009, urmare

admiterii recursului declarat împotriva

acesteia de pârâta Comuna Zimandu Nou. A fost trimisă cauza spre rejudecare la

Curtea de Apel Timișoara, întrucât instanța de apel nu a intrat în cercetarea

fondului.

Instanța supremă a reținut că

potrivit Legii nr. 215/2001, primarul face parte din structura funcțională care

este primăria, ca autoritate executivă. In aceste condiții, prezența primăriei

într-un litigiu întemeiat pe prevederile Legii nr. 10/2001 nu este eronată.

S-a constatat, pe de altă

parte, că din precizarea de acțiune depusă de reclamanți la termenul din 10

iulie 2008 nu rezultă că aceștia au înțeles să se judece numai cu comuna

Zimandu Nou ci, eventual, faptul că doresc lărgirea cadrului procesual inițial

prin chemarea în judecată și a comunei.

Incertitudinea asupra laturii

subiective a procesului a fost amplificată de prima instanță, în sensul că în

citativul încheierii întocmită pentru termenul din 10 iulie 2008 apare înscrisă

citarea primăriei, iar în practicaua încheierii de dezbateri, s-a reținut că

acțiunea reclamanților se judecă în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei

Zimandu Nou reprezentată de Primar. In plus, s-a reținut că reprezentantul

reclamanților a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, fără

nicio mențiune referitoare la precizarea de acțiune depusă cu un termen în

urmă.

In fine, Primăria comunei

Zimandu Nou a fost citată, în calitate de pârâtă, pentru ultimul termen de

judecată și după depunerea precizării de acțiune.

Având în vedere toate acestea,

Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că instanța de apel a

interpretat și aplicat greșit prevederile legii materiale incidente în cauză,

privitoare la posibilitatea prezenței în proces a Primăriei comunei Zimandu Nou,

astfel încât criticile formulate în recurs întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

Rejudecând

după casare, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, prin decizia

nr. 244/K din 5 noiembrie 2009 a respins

apelul declarat de către Primarul - Primăria comunei Zimandu Nou împotriva

sentinței civile nr. 744 din 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Arad.

A reținut că în mod corect

prima instanță a constatat, inclusiv în temeiul unui raport de expertiză

tehnică, că antecesorii reclamanților au fost proprietarii imobilelor, terenuri

și construcții, înscrise în C.F. nr. 142, 146, 236, 265, 464, 679, 719, 796,

953, 966,1038,1887, 1888, 1889 și 1890 Zimandu Nou, imobile care au fost

preluate abuziv de către Statul Român, dezmembrate și transnotate succesiv, în

alte cărți funciare.

Titlurile de preluare a

imobilelor în proprietatea Statului Român sunt fie de expropriere, fie de

naționalizare, conform Legii nr. 62/1968.

Cum imobilele menționate în

dispozitivul sentinței au fost preluate abuziv, în mod corect tribunalul a

dispus, fie restituirea în natură, fie aplicarea măsurilor reparatorii constând

în despăgubiri bănești, acolo unde restituirea în natură nu mai este posibilă.

Susținerile apelantului în

sensul că nu ar fi o concordanță deplină între conținutul notificării și

imobilele asupra cărora s-a pronunțat prima instanță nu sunt întemeiate

deoarece reclamanții s-au referit la imobilele antecesorilor lor, iar din

probele administrate, tribunalul a reținut în mod corect care sunt acestea și

care este situația lor juridică actuală. Î

mpotriva

acestei ultime decizi au declarat recursuri, identice, comuna

Zimandu

Nou și Primăria comunei Zimandu Nou.

Au arătat că, raportat la

notificarea nr. 669 din 8 august 2001, care are ca obiect casa (actualul

dispensar) și teren intravilan, imobilele nu se pot identifica cu cele

notificate, în cărțile funciare la pozițiile A1 și A2 fiind evidențiate 2 case.

In plus, nu rezultă de unde tribunalul a constatat existența nu numai a casei,

dar și a anexelor, în condițiile în care extrasele de carte funciară depuse nu

dovedesc existența acestora. Au solicitat a se observa că reclamanții nu s-au

conformat dispozițiilor legale și că obiectul notificării, respectiv casa și

anexele nu sunt înscrise în C.F. nr. 146, astfel încât nu se puteau invoca

prezumții de construire și proprietate. Dacă instanța a constatat că anexele și

casa au fost edificate în jurul anilor 1937 - 1940, conform prevederilor

Decretului-lege nr. 115/1938, trebuiau să fie înscrise în cartea funciară,

aceasta fiind singura modalitate de naștere a dreptului de proprietate.

Reclamanții nu au depus

niciodată la notificare dovada deținerii legale a respectivei case și anexelor

la momentul deposedării abuzive, deși sarcina probei revine persoanei

îndreptățite.

Toate celelalte bunuri imobile

solicitate în natură de către reclamanți nu pot fi restituite sau acordate

despăgubiri întrucât nu au făcut obiectul celor două notificări.

Nu a fost solicitată prin

notificare restituirea terenului aferent imobilului moară. In plus, au arătat

că Primăria comunei Zimandu Nou nu este unitate deținătoare a morii. Astfel,

conformându-se sentinței civile nr. 3317 din 21 iunie 1999 a Judecătoriei Arad,

definitivă și irevocabilă, Consiliul local al comunei Zimandu Nou a încheiat

contractul de vânzare-cumpărare cu M.R. pentru imobilul reprezentând

construcția moară.

Recursurile sunt fondate,

urmând a fi admise pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Prin notificarea nr. 668 din 8

august 2001, R.E. și E.C. au solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, în

principal, restituirea în natură a imobilului moară, situat în Zimandu Nou la

nr. 409 și cuprins în C.F. nr. 719 Zimandu Nou, iar în subsidiar, restituirea

acestuia prin echivalent bănesc.

Prin motivele de apel,

Primăria comunei Zimandu Nou a arătat că reclamanții nu au solicitat prin

notificare și restituirea terenului aferent construcției moară și care le-a

fost retrocedat acestora în natură prin sentința pronunțată de tribunal, precum

și faptul că nu este unitate deținătoare a morii.

Se reține că instanța de apel

nu a răspuns la aceste motive limitându-se a constata, cu titlu general, că

susținerile apelantului privind neconcordanța deplină între conținutul

notificării și imobilele asupra cărora s-a pronunțat prima instanță nu sunt

întemeiate, tribunalul reținând corect care sunt acestea și care este situația

lor juridică actuală.

Din analiza notificării,

reiese că într-adevăr, prin aceasta, reclamanții nu au solicitat și

restituirea, prin natură sau prin echivalent, și a terenului aferent

construcției moară.

Totodată, prin sentința

tribunalului a fost obligat Primarul comunei Zimandu Nou să emită decizie prin

care să constate că reclamanții au dreptul la măsuri reparatorii constând în

despăgubiri bănești, conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru

imobilul construcție moară identificat în prezent în C.F. nr. 1038 Zimandu Nou,

în condițiile în care nu a fost dovedită de către reclamanți decât proprietatea

în cotă de din respectivul imobil.

Nici acest motiv de apel

referitor la acordarea măsurilor reparatorii pentru întreaga construcție

reprezentând moară nu a fost analizat și curtea de apel nu a răspuns la

criticile formulate.

Astfel, s-a arătat de către

pârâtă că potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 11 iunie 1919

(fila 47 dosar fond), depus de reclamanți, s-a vândut jumătate din moară și nu

în întregime. In plus, în actul de vânzare-cumpărare menționat nu se face nici

o referire la suprafața de teren aferentă construcției, ci numai la

„aranjamentul de moară și toate accesoriile aceleia, mașinile și toate sculele

trecute în inventar".

Referitor la calitatea

primăriei de unitate deținătoare a construcției moară, aspect asupra căruia

instanța de apel, de asemenea, nu s-a pronunțat, se reține că prin sentința civilă

nr. 3317 din 21 iunie 1999 a Judecătoriei Arad (fila 50 dosar tribunal) a fost

admisă acțiunea civilă exercitată de reclamanta M.R.. S-a constatat că pe

terenul intravilan în suprafață de 1893 mp proprietatea Statului Român, înscris

în C.F. 719 Zimandu Nou cu nr.top.141/2/1/1, situat în Zimandu Nou nr. 409 se

află o construcție cu destinație de moară în suprafață de 479,90 mp, conform

releveului din anexa la expertiza efectuată de A.C. A fost obligat pârâtul

Consiliul local al comunei Zimandu Nou să intabuleze în C.F. 719 Zimandu Nou

construcția în proprietatea Statului Român cu titlu de naționalizare și să

încheie contract de vânzare-cumpărare pentru respectiva construcție, în caz de

refuz hotărârea judecătorească, rămasă definitivă, urmând a ține loc de

contract de vânzare-cumpărare.

In plus, prin decizia nr. 1199

din 2 iunie 2003 (fila 65 dosar fond), Curtea de Apel Timișoara, secția civilă,

a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanții R.E. și E.C., în

acțiunea având ca obiect cererea promovată de aceștia de constatare a nulității

absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Consiliul local al

comunei Zimandu Nou și M.R.

O situație similară, respectiv

faptul că nu s-a răspuns la nici un motiv de apel este și cea rezultând din cea

de-a doua notificare formulată de reclamanți.

Astfel, prin notificarea nr. 669

din 8 august 2001, R.E. și E.C. au solicitat restituirea în natură, în baza

prevederilor Legii nr. 10/2001, a imobilului situat în Zimandu Nou, cuprins în C.F.

nr. 146 Zimandu Nou, format din casă și teren intravilan, iar în subsidiar,

restituirea acestuia prin echivalent bănesc, apreciind că imobilul se ridică la

suma de 100.000 mărci germane.

Prin motivele de apel,

Primăria comunei Zimandu Nou a arătat că, raportat la notificarea menționată,

la imobilul înscris în C.F. nr. 146 Zimandu Nou, la pozițiile A1 și A2 sunt

evidențiate două case.

Astfel, în C.F. nr. 146 partea

B poziția 11 este menționat „Intabulat la 19 oct. 1943 No 1632. In baza

contractului de vânzare-cumpărare cu data de 10 oct. 1942 se intabulează

dreptul de proprietate asupra imobilului de sub AII cu titlu de drept de

cumpărare în favoarea lui M.T.". In C.F. nr. 146, la partea A poziția 2

este înscrisă o altă casă și vie, la partea B, poziția 16, această casă este

radiată în baza unei adeverințe eliberată de Primăria comunei Zimandu Nou.

Pe baza constatărilor de mai

sus, apelantul a solicitat instanței de control judiciar să observe că aceste

imobile nu se pot identifica cu anexele și casa, actual dispensar, notificate

de către reclamanți, cu atât mai mult cu cât extrasele de carte funciară depuse

nu dovedesc nici existența anexelor.

Prin art. 295 alin. (1) C.

proc. civ., se instituie regula potrivit căreia instanța de apel va verifica,

în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de

către prima instanță.

Din textul de lege menționat

rezultă deci că instanța de apel verifică sentința atât sub aspectul

temeiniciei acesteia, adică a modului în care prima instanță a apreciat probele

administrate în cauză, și dacă, pe baza acestora a reținut corect raporturile

juridice dintre părți, cât și sub aspectul legalității, respectiv al aplicării

legii.

Potrivit alin. (2) al art. 295

C. proc. civ., instanța de apel va putea încuviința refacerea sau completarea

probelor administrate la prima instanță, precum și administrarea probelor noi

propuse în condițiile art. 292 din cod, dacă consideră că sunt necesare pentru

soluționarea cauzei.

Se reține însă că în speță

instanța de apel nu s-a preocupat în niciun mod să lămurească aspectele de fapt

ale cauzei, pronunțând o hotărâre sumară, care nu a răspuns concret la niciuna

din criticile aduse și care s-a limitat a constata că tribunalul a apreciat

corect în cauză.

Pentru cele ce preced, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursurile vor fi admise, se va casa

decizia atacată și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de

apel, urmând a se analiza, sub formă de apărări și celelalte susțineri din

recursuri.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de pârâtele Comuna Zimandu Nou și Primăria comunei Zimandu Nou împotriva

deciziei nr. 244/R din 5 noiembrie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția

civilă.

Casează decizia și trimite

cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 iunie 2010.