ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6390/2012

Deliberând asupra

cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data

de

06 ianuarie 2008 pe rolul Tribunalului Arad și

precizată ulterior, reclamanții R.E. și E.C. au chemat în judecată Primăria comunei

Z.N. și

Comuna Z.N. și au solicitat instanței ca prin

hotărârea pe care o va pronunța să dispună

anularea

dispozițiilor nr. X din 29 noiembrie 2007 și nr. Y din 29 noiembrie 2007 emise

de

Primăria comunei Z.N. în temeiul Legii nr. 10/2001

și restituirea în natură a bunurilor ce au format

obiectul notificărilor formulate de reclamanți în temeiul acestei legi.

În subsidiar,

reclamanții solicită ca, în situația în care instanța va aprecia că dreptul

de proprietate asupra morii, transcrisă din C.F. nr. 1 în C.F. nr. 2, cu nr.

top. A/2/1/1, a fost dobândit în mod legal de M.R. (actuala proprietară tabulară),

să fie obligați pârâții la măsuri reparatorii în echivalent sub formă

de despăgubiri bănești, în baza art. 36 din Legea nr. 10/2001, conform valorii de

expertiză, iar terenul aferent acesteia, în suprafață de 1.893 m.p., care apare

și acum în proprietatea statului să fie restituit în natură.

Totodată,

reclamanții au solicitat acordarea de despăgubiri bănești pentru suprafețele de

teren din intravilanul localității, foste proprietate tabulară a antecesorilor lor,

pe care, ulterior preluării de către stat, au fost edificate construcții, și

obligarea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Arad la intabularea dreptului

de proprietate al reclamanților în baza hotărârii irevocabile.

Prin sentința

civilă nr. 774 din 25 septembrie 2008, Tribunalul Arad a admis în parte acțiunea

și, în consecință:

A dispus anularea

dispozițiilor de respingere a notificărilor nr. X din 29 noiembrie 2007 și nr.

Y din 29 noiembrie 2007 și restituirea în natură a imobilului casă și anexe gospodărești

situat în comuna Z.N., înscris inițial în C.F. nr. 3 și terenul aferent, dezmembrat

în parcelele cu nr. top. nou: B-C/b/1 intravilan în suprafață de 1.274 m.p.; nr.

top. B-C/b/2 intravilan în suprafață de 980 m.p. și nr. top. B-C/b/3 intravilan

în suprafață de 250 m.p. și transcrise în C.F. nr. 4 și apoi în C.F. nr. 5 nr.

top. B-C/b/1; B-C/b/2/I, apartamentul nr. 1 parter în suprafață de 231 m.p.; apartamentul

nr. 2 înscris în C.F. nr. 5, nr. top. B-C/b/1; B-C/b/2/II; apartamentul nr. 3 înscris

în C.F. nr. 6, nr. top. B-C/b/1; B-C/b/2/III în suprafață de 111 m.p. și terenul

aferent în suprafață de 2.254 m.p.;

A dispus restituirea

terenului aferent imobilului moară liber înscris inițial în C.F. nr. 3 transnotat

în C.F. nr. 7 și apoi în C.F. nr. 1 și transcris în C.F. nr. 2 nr. top. A/2/1/1

în suprafață de 1.413 m.p.;

A obligat

Primarul comunei Z.N. să emită decizie prin care să constate că reclamanți au dreptul

la măsuri reparatorii constând în despăgubiri bănești conform Titlului VII din Legea

nr. 247/2005 pentru imobilul construcție moară identificat astăzi în C.F. nr. 2.

A respins

restul capetelor de cerere din acțiunea formulată și precizată de reclamanți, întrucât

terenurile solicitate nu au format obiectul notificărilor formulate.

Împotriva

sentinței civile nr. 744 din 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Arad a

formulat apel Primăria comunei Z.N., iar prin decizia civilă nr. 306 din 18

decembrie 2008, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca inadmisibil, apelul

declarat.

Prin decizia

nr. 7322 din 08 iulie 2000, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul

formulat de pârâta

Comuna

Z.N. împotriva

deciziei civile nr. 306 din 18

decembrie 2008 a Curții de Apel Timișoara, a casat decizia recurată și

a trimis cauza spre rejudecare instanței de apel.

Rejudecând

cauza, prin decizia civilă nr. 244/R din 05 noiembrie 2009, Curtea de Apel Timișoara

a respins apelul declarat de Primarul -

Primăria comunei Z.N.

împotriva sentinței civile nr. 744 din 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul

Arad.

Această hotărâre

a Curții de Apel Timișoara a fost casată de Înalta Curte de Casație

și Justiție care, prin decizia civilă nr. 4101 din 30 iunie 2010, a admis

recursul declarat de Primarul și Comuna Z.N. și a trimis cauza spre rejudecare

Curții de Apel Timișoara.

Curtea de

Apel Timișoara, prin

decizia civilă nr. 1099 din 08 decembrie 2011 a respins, ca

neîntemeiat, apelul declarat de

Primarul comunei Z.N.

împotriva sentinței civile nr. 744 din 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul

Arad.

Împotriva

acestei decizii, în termen legal au declarat și motivat recurs

Primăria comunei Z.N.

și Comuna Z.N.

Înalta Curte urmează a

constata nule recursurile declarat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 302

1

C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității,

motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar

în conformitate cu prevederile art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unor

hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute

în cuprinsul acestui articol.

În cuprinsul cererilor

de recurs care au învestit Înalta Curte, și care sunt identice în conținut,

recurenții redau părți din considerentele deciziei atacate, analizează

dovezile administrate și combat concluziile instanței de apel prin raportare

la parte din probele existente la dosar. Formulează, totodată, susțineri legate

de fondul litigiului, prezintă istoricul demersurilor efectuate de reclamanți

și redau conținutul unor texte de lege, fără însă a arăta, argumentat,

de ce normele legale citate au fost nesocotite sau aplicate ori interpretate greșit

de instanță.

Prin urmare, Înalta Curte

constată că motivele de recurs formulate nu conțin precizări de natură juridică

a eventualelor greșeli pe care le conține hotărârea recurată și o minimă argumentare

în drept a unor criticii de nelegalitate.

Or, condiția legală a

dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței

și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 C.

proc. civ.

Nu se poate considera

că simpla indicare a prevederilor art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ.

în cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate în

sensul exigențelor prevăzute de art. 302

1

C. proc. civ. Cerințele

art. 302

1

C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul formulării, prin

motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate prin indicarea

dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea

eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale.

În consecință, constatând

că niciuna din criticile formulate nu poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în temeiul art. 302-303 C. proc. civ. și 306

C. proc. civ., Înalta Curte va constata nule recursurile declarate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nule recursurile

declarate de pârâtele Primăria comunei Z.N. și de Comuna Z.N. împotriva deciziei

civile nr. 1099 din 08 decembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 octombrie 2012.