ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 430/2010

Asupra recursului de față Î n baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 11 ianuarie 2010, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, a dispus, în baza art. 160 b cu referire la art. 139 alin. (1) C. proc. pen., înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatei S.E.T. , măsură luată prin încheierea penală nr. 1 din 24 martie 2009 a Curții de Apel Oradea, cu măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței. Î n baza art. 145 cu referire la art. 145 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus ca inculpata să respecte pe durata măsurii de obligare de a nu părăsi țara, obligațiile prevăzute în dispozitivul încheierii, iar, în baza art. 145 alin.2 2 C. proc.

pen., s-a atras atenția asupra încălcării cu rea-credință a măsurii sau obligațiilor impuse. Î mpotriva încheierii sus-menționate, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, care a fost admis, prin decizia penală nr. 104 din 15 ianuarie 2010 a instanței supreme, s-a casat, în parte, încheierea atacată și s-a înlăturat aplicarea art. 139 alin. (1) și art. 145 1 C. proc. pen. Conform art. 300 2 și art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen. și a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatei S.E.T. Ulterior soluționării acestui recurs, la data de 19 ianuarie 2010, s-a înregistrat pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul declarat de inculpata S.E.T.

împotriva aceleiași încheieri, datat 13 ianuarie 2010 și înregistrat la Curtea de Apel Oradea la data de 14 ianuarie 2010. Investită cu soluționarea recursului declarat de inculpată, Înalta Curte constată că obiectul acestuia, reprezentând încheierea din 11 ianuarie 2010 a Curții de Apel Oradea, nu mai există, ca urmare a casării acesteia, dispusă prin decizia penală nr. 104 din 15 ianuarie 2010 a instanței supreme. Or, în raport cu conținutul dispozitivului acestei decizii, care a casat încheierea din 11 ianuarie 2010 a Curții de Apel Oradea, atacată cu recurs de către inculpată, se constată că recursul acesteia este lipsit de obiect. Pentru aceste considerente, urmează ca recursul declarat de inculpata S.E.T.

să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta inculpată S.E.T. împotriva încheierii din 11 ianuarie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosar nr. 611/35/2009. Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Onorariul interpretului de limba maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 februarie 2010.