ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1218/2010

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

încheierea din 22 martie 2010, Curtea de Apel Oradea, investită cu

soluționarea cauzei privind pe inculpații:

M.V., D.F., F.I., C.M.S., H.G.S., S.E.T.,

H.A.I., K.R. și M.S., trimiși în judecată în stare de arest

preventiv de D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea - a dispus, în baza art. 160

b

cu ref. la art. 139 alin. (1) C. proc. pen., înlocuirea măsurii

arestării inculpaților cu măsura obligării de a nu

părăsi țara fără încuviințarea instanței.

În

baza art. 145 cu referire la art. 145 alin. (1)

1

și art. 145 alin.

(1)

2

C. proc. pen., a instituit următoarele obligații:

-

să nu depășească limita teritorială a României decât

cu aprobarea instanței;

-

să se prezinte la instanța ori de câte ori sunt chemați sau la

organul de poliție desemnat cu supravegherea, conform programului de

supraveghere întocmit de organul de poliție;

-

să nu dețină, să nu folosească și să nu

poate nicio categorie de arme;

-

să nu se apropie unul de celălalt și nici de martorii din

cauză, să nu comunice cu aceștia direct sau indirect;

-

să nu se ocupe de comerțul cu țigări.

S-a

atras atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea

credință a măsurilor sau obligațiilor impuse, se va lua

față de aceștia măsura arestării preventive.

S-a

dispus comunicarea încheierii către IPJ Satu Mare, Jandarmeriei Satu Mare,

Poliției Comunitare de la domiciliul inculpaților.

Inculpații

au fost arestați preventiv de la 24 martie 2009, prin încheierea nr. 1 a

Curții de Apel Oradea pentru săvârșirea infracțiunii de

constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat

- în vederea săvârșirii de infracțiuni grave - contrabandă

și contrabandă calificată, respectiv complicitate la

contrabandă.

S-a

reținut ca temei al arestării dispozițiile art. 148 lit. f) C.

proc. pen., pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani

închisoare, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru

ordinea publică, pericol ce rezultă din gravitatea deosebită a

faptelor, modalitatea de comitere a acesteia și sentimentul acut de

insecuritate socială și dezaprobarea publică.

În

concret, s-a reținut că inculpatul M.V. a inițiat și

coordonat un grup infracțional organizat - în zona de frontieră cu

Ucraina, având ca scop contrabanda cu țigări provenite din Ucraina -

grup din care făceau parte și inculpații D.F., F.I., H.A.I.

și S.T.

Grupul

a fost sprijinit de inculpații H.G.S., K.R. și G.C. - agenți la

poliția de frontieră - care le-au furnizat inculpaților date

prin sistemul de securizare al frontierei și au asigurat protecția

grupului, facilitându-se introducerea țigărilor fără

riscuri.

La

termenul de judecată din 22 martie 2010 Curtea de Apel Oradea a reevaluat

temeiurile ce au determinat arestarea preventivă, constatând că

acestea au suferit modificări.

Inculpații

au fost audiați, la fel ca toți martorii cauzei, atât în acuzare cât

și în apărare, iar celelalte acte ce urmează a fi executate nu

sunt împiedicate de prezența inculpaților în stare de libertate.

Natura

și gravitatea faptelor nu au caracter absolut, ca urmare a incidenței

prezumției de nevinovăție, luarea măsurii arestării a

fost justificată, la fel și menținerea acesteia o perioadă

de timp, însă, în prezent aceasta nu se mai justifică - neexistând o

tulburare reală a ordinii publice, nemaijustificându-se menținerea

măsurii o perioadă îndelungată.

Nu

există probe care să concluzioneze previzibilitatea unei conduite

corespunzătoare și negativă a inculpaților îndreptată

împotriva bunei desfășurări a procesului penal, astfel că

se impune înlocuirea arestării preventive cu interdicția de a

părăsi țara.

Recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - D.N.A. - Serviciul teritorial Oradea este fondat.

Din

examinarea cauzei, rezultă că la 15 februarie 2010, curtea de apel a

dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților,

pe aceleași motive, recursul declarat de parchet fiind admis de Înalta

Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr. 683 din

22 februarie 2010 - ocazie cu care s-a menținut arestarea preventivă

a inculpaților.

De

la acea dată și până la 22 martie 2010 când instanța

dispune din nou înlocuirea măsurii arestării, nu rezultă motive

care să ducă la concluzia dispariției temeiurilor ce au impus

luarea, prelungirea și menținerea măsurii arestării

preventive.

Motivele

invocate în încheiere nu pot constitui temeiuri pentru a aprecia că în

cauză s-au produs schimbări importante, de natură a concluziona

că sunt incidente disp. art. 139 C. proc. pen.

În

cauză sunt motive verosimile de a bănui că inculpații au

săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în

judecată, situația de fapt reținută nu s-a schimbat și

nici încadrarea juridică, faptele de care sunt vinovați

păstrându-se de asemenea, caracter de pericol social grav determinat de

multitudinea persoanelor implicate, calitatea unora din acestea - agenți

de poliție - cât și caracterul repetat al infracțiunii de

contrabandă.

Faptele,

în forma reținută, au produs o dezordine socială și

reacție în rândul opiniei publice, iar lăsarea în libertate a

inculpaților ar crea impresia lipsei de fermitate a organelor judiciare

față de fapte antisociale grave.

Prin

menținerea stării de arest preventiv nu se aduce atingere

prezumției de nevinovăție cum se susține, inculpații

nefiind tratați ca atare, ci judecați cu respectarea acestui

principiu precum și cu garantarea tuturor drepturilor procesuale.

Față de aceste

considerente, Înalta Curte constată că nu au dispărut temeiurile

ce au determinat luarea măsurii arestării, ci acestea se mențin

în conformitate cu disp. art. 300

2

rap. la art. 160

b

C.

proc. pen., se va menține starea de arest preventiv a inculpaților M.V.,

D.F., F.I., C.M.S., H.G.S., S.E.T., H.A.I., K.R. și M.S..

Conform art. 385

15

pct. 2

lit. a) C. proc. pen. recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională

Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea va fi admis, se va casa

încheierea din 22 martie 2010 a Curții de Apel Oradea numai cu privire la

măsura obligării de a nu părăsi țara, măsură

pe care o înlătură.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I DE

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial

Oradea, împotriva încheierii din 22 martie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția

penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr.

611/35/2009, privind pe inculpații M.V., D.F., F.I., C.M.S., H.G.S., S.E.T.,

H.A.I., K.R. și M.S.

Casează

încheierea atacată numai cu privire la dispoziția de înlocuire a

măsurii arestării preventive a inculpaților cu măsura

obligării de a nu părăsi țara, dispoziție pe care o

înlătură.

În

baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (1) și (3)

C. proc. pen. menține starea de arest a inculpaților M.V., D.F., F.I.,

C.M.S., H.G.S., S.E.T., H.A.I., K.R. și M.S.

Menține

celelalte dispoziții ale încheierii atacate.

Onorariile

apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații M.V., D.F.,

F.I., C.M.S., H.G.S., S.E.T., H.A.I. și K.R., în sumă de câte 100

lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției și

Libertăților Cetățenești.

Onorariul cuvenit interpretului de

limba maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 29 martie 2010.