ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1218/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 22 martie 2010, Curtea de Apel Oradea, investită cu soluționarea cauzei privind pe inculpații: M.V., D.F., F.I., C.M.S., H.G.S., S.E.T., H.A.I., K.R. și M.S., trimiși în judecată în stare de arest preventiv de D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea - a dispus, în baza art. 160 b cu ref. la art. 139 alin. (1) C. proc. pen., înlocuirea măsurii arestării inculpaților cu măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței. În baza art. 145 cu referire la art. 145 alin. (1) 1 și art. 145 alin. (1) 2 C. proc.

pen., a instituit următoarele obligații: - să nu depășească limita teritorială a României decât cu aprobarea instanței; - să se prezinte la instanța ori de câte ori sunt chemați sau la organul de poliție desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție; - să nu dețină, să nu folosească și să nu poate nicio categorie de arme; - să nu se apropie unul de celălalt și nici de martorii din cauză, să nu comunice cu aceștia direct sau indirect; - să nu se ocupe de comerțul cu țigări. S-a atras atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea credință a măsurilor sau obligațiilor impuse, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive. S-a dispus comunicarea încheierii către IPJ Satu Mare, Jandarmeriei Satu Mare, Poliției Comunitare de la domiciliul inculpaților.

Inculpații au fost arestați preventiv de la 24 martie 2009, prin încheierea nr. 1 a Curții de Apel Oradea pentru săvârșirea infracțiunii de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat - în vederea săvârșirii de infracțiuni grave - contrabandă și contrabandă calificată, respectiv complicitate la contrabandă. S-a reținut ca temei al arestării dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din gravitatea deosebită a faptelor, modalitatea de comitere a acesteia și sentimentul acut de insecuritate socială și dezaprobarea publică.

În concret, s-a reținut că inculpatul M.V. a inițiat și coordonat un grup infracțional organizat - în zona de frontieră cu Ucraina, având ca scop contrabanda cu țigări provenite din Ucraina - grup din care făceau parte și inculpații D.F., F.I., H.A.I. și S.T. Grupul a fost sprijinit de inculpații H.G.S., K.R. și G.C. - agenți la poliția de frontieră - care le-au furnizat inculpaților date prin sistemul de securizare al frontierei și au asigurat protecția grupului, facilitându-se introducerea țigărilor fără riscuri. La termenul de judecată din 22 martie 2010 Curtea de Apel Oradea a reevaluat temeiurile ce au determinat arestarea preventivă, constatând că acestea au suferit modificări. Inculpații au fost audiați, la fel ca toți martorii cauzei, atât în acuzare cât și în apărare, iar celelalte acte ce urmează a fi executate nu sunt împiedicate de prezența inculpaților în stare de libertate.

Natura și gravitatea faptelor nu au caracter absolut, ca urmare a incidenței prezumției de nevinovăție, luarea măsurii arestării a fost justificată, la fel și menținerea acesteia o perioadă de timp, însă, în prezent aceasta nu se mai justifică - neexistând o tulburare reală a ordinii publice, nemaijustificându-se menținerea măsurii o perioadă îndelungată. Nu există probe care să concluzioneze previzibilitatea unei conduite corespunzătoare și negativă a inculpaților îndreptată împotriva bunei desfășurări a procesului penal, astfel că se impune înlocuirea arestării preventive cu interdicția de a părăsi țara. Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A.

- Serviciul teritorial Oradea este fondat. Din examinarea cauzei, rezultă că la 15 februarie 2010, curtea de apel a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților, pe aceleași motive, recursul declarat de parchet fiind admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr. 683 din 22 februarie 2010 - ocazie cu care s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților. De la acea dată și până la 22 martie 2010 când instanța dispune din nou înlocuirea măsurii arestării, nu rezultă motive care să ducă la concluzia dispariției temeiurilor ce au impus luarea, prelungirea și menținerea măsurii arestării preventive. Motivele invocate în încheiere nu pot constitui temeiuri pentru a aprecia că în cauză s-au produs schimbări importante, de natură a concluziona că sunt incidente disp.

art. 139 C. proc. pen. În cauză sunt motive verosimile de a bănui că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată, situația de fapt reținută nu s-a schimbat și nici încadrarea juridică, faptele de care sunt vinovați păstrându-se de asemenea, caracter de pericol social grav determinat de multitudinea persoanelor implicate, calitatea unora din acestea - agenți de poliție - cât și caracterul repetat al infracțiunii de contrabandă. Faptele, în forma reținută, au produs o dezordine socială și reacție în rândul opiniei publice, iar lăsarea în libertate a inculpaților ar crea impresia lipsei de fermitate a organelor judiciare față de fapte antisociale grave. Prin menținerea stării de arest preventiv nu se aduce atingere prezumției de nevinovăție cum se susține, inculpații nefiind tratați ca atare, ci judecați cu respectarea acestui principiu precum și cu garantarea tuturor drepturilor procesuale.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că nu au dispărut temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării, ci acestea se mențin în conformitate cu disp. art. 300 2 rap. la art. 160 b C. proc. pen., se va menține starea de arest preventiv a inculpaților M.V., D.F., F.I., C.M.S., H.G.S., S.E.T., H.A.I., K.R. și M.S.. Conform art. 385 15 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea va fi admis, se va casa încheierea din 22 martie 2010 a Curții de Apel Oradea numai cu privire la măsura obligării de a nu părăsi țara, măsură pe care o înlătură.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I DE

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, împotriva încheierii din 22 martie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 611/35/2009, privind pe inculpații M.V., D.F., F.I., C.M.S., H.G.S., S.E.T., H.A.I., K.R. și M.S. Casează încheierea atacată numai cu privire la dispoziția de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpaților cu măsura obligării de a nu părăsi țara, dispoziție pe care o înlătură. În baza art. 300 2 raportat la art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen. menține starea de arest a inculpaților M.V., D.F., F.I., C.M.S., H.G.S., S.E.T., H.A.I., K.R.

și M.S. Menține celelalte dispoziții ale încheierii atacate. Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații M.V., D.F., F.I., C.M.S., H.G.S., S.E.T., H.A.I. și K.R., în sumă de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Onorariul cuvenit interpretului de limba maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 martie 2010.