ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1408/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 1359 din

09 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios

administrativ, în dosarul nr. 6980/101/2008, s-a respins acțiunea precizată

formulată de reclamanții C.I. și C.M. împotriva pârâtei SC E.O.

SA ca nefondată.

Pentru a

hotărî astfel, tribunalul a reținut că pentru perioada 07 august 1996-

29 august 2005 a intervenit

prescripția dreptului la acțiune pentru contravaloarea lipsei de folosință, iar

după 29 august 2005 pretențiile reclamanților nu au fost dovedite, aceștia

refuzând să plătească onorariul expertului pentru a se putea determina

cuantumul despăgubirilor.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel reclamanții C.I. și C.M. și prin decizia nr. 195 din 8 octombrie

2009 Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a admis apelul declarat de

reclamanții C.I. și C.M., a schimbat sentința în sensul că a admis în parte

acțiunea și a obligat pârâta către reclamanți la plata echivalentului în lei al

sumei de 2334,96 Euro cu titlu de despăgubiri pentru perioada 29 august 2005 –

29 august 2008 și la cheltuieli de judecată în cuantum de 1452,06 lei, precum

și la despăgubiri în echivalentul sumei de 64,86 Euro/lună începând cu data de

29 august 2008 și până la desființarea capacității energetice. A respins capătul

de cerere privind obligația de a încheia contract de închiriere.

Pentru a hotărî astfel instanța de apel a

reținut următoarele considerente:

În

speță sunt incidente dispozițiile

art. 41

alin. (4) din Legea nr. 13/2007, conform cărora terenurile

pe care se

situează rețelele electrice de distribuție existente la data intrării în

vigoare a acestei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului.

Apelanții reclamanți au dovedit cu expertiza topografici efectuată în apel și

necontestată de către intimata pârâtă, că rețeaua electrică ce le străbate

proprietatea nu afectează doar suprafața de teren pe care sunt amplasați

stâlpii de înaltă tensiune, aflată în proprietatea statului, ci afectează,

făcând inutilizabilă, o suprafață de 46 mp. Potrivit art. 16 alin. (4) din

Legea nr. 13/2007, se exercită cu titlu gratuit drepturile de uz și de

servitute asupra proprietăților statului și ale unităților

administrativ-teritoriale. Art. 16 alin. (5) din Legea nr. 13/2007 prevede că

exercitarea drepturilor de uz și de servitute asupra proprietăților private

afectate de capacitățile energetice care se vor realiza după intrarea în

vigoare a acestei legi se va face cu plata unor indemnizații și a

despăgubirilor cuvenite, alin. (9) prevăzând și modul de calcul al acestor despăgubiri.

Prin urmare, legea permite, în vederea desfășurării unui serviciu de utilitate

publică, restrângerea atributelor dreptului de proprietate privată, dar

recunoaște, în același timp, dreptul la

despăgubiri.

Cu

privire la pretențiile formulate pentru ultimii trei ani anteriori promovării

acțiunii în justiție, Curtea reține concluziile expertului tehnic, concluzii

necontestate de părți, potrivit cărora suprafața de teren afectată de cei doi

stâlpi de electricitate aflați pe terenul reclamanților este de 46 mp, iar

paguba încercată pentru lipsa de folosință, echivalentă cu chiria lunară pe

care ar fi putut-o încasa pentru această suprafață de teren, este de 64,86 Euro/lună,

prin raportare la prețul de pornire pentru

licitațiile

publice pentru terenurile din zona B prevăzut în hotărârea nr. 24 din 16

februarie 2005 a Consiliului Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin.

Ca urmare, despăgubirile cuvenite pentru perioada de

trei ani anterioară

promovării acțiunii introductive este echivalentul în lei al sumei de

2.334,96 Euro.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta C.D. SA, C.Z. TÂRGU

JIU (succesoare în drepturi și obligații a SC E.O. SA invocând dispozițiile

art. 304 pct. 3, 6, 8 și 9 C. proc. civ. în temeiul cărora a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre

rejudecare instanței competente, în speță Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în

subsidiar modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului declarat

de reclamanți.

În dezvoltarea în fapt a recursului,

recurenta a susținut următoarele:

- Decizia atacată a fost dată cu

încălcarea competenței altei instanțe, în raport de pretențiile solicitate de

reclamanți care au o valoare sub 100.000 lei, sens în care competența soluționării

cauzei revine Judecătoriei Drobeta Turnu Severin ca instanță de fond.

- Prin cererea de chemare în

judecată, reclamanții au solicitat plata unei chirii, însă instanța de apel a

obligat la plata de despăgubiri, astfel că s-a acordat ceea ce nu s-a cerut.

- Deși Curtea de Apel Craiova reține

faptul că „în speță sunt incidente dispozițiile legale invocate de către

pârâtă, art. 41 alin. (4) din Legea nr. 13/2007, conform cărora terenurile pe

care se situează rețelele electrice de distribuție existente la data intrării

în vigoare a acestei legi sunt și rămân în proprietatea statului obligă pârâta

la plata de despăgubiri către reclamanți pe motiv că rețeaua electrică nu

afectează doar suprafața de teren pe care sunt amplasați stâlpii ci afectează o

suprafață de 46 mp.

- Instanța de apel stabilește în mod

eronat că sunt aplicabile în cauză prevederile art. 16 alin. (5) din Legea nr. 13/2007.

- Dreptul la despăgubiri revine

proprietarilor de terenuri care au fost afectate de capacitățile energetice

realizate după data intrării în vigoare a prezentei legi.

- În cazul de față chiar instanța de

apel reține faptul că instalația electrică a fost montată în anul 1975, cu mult

înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 13/2007.

Intimații C.I. și C.M. au formulat

întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte examinând actele și

lucrările dosarului prin prisma criticilor subsumate motivului de casare

reglementat de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., constată că recursul este fondat

pentru motivele ce se vor arăta.

În speță reclamanții și-au precizat

acțiunea (fila 38 dosar fond) solicitând obligarea pârâtei la plata unei chirii

lunare pentru suprafața de 46 mp ocupată de cei doi stâlpi de 110 kw cu tarif

de 20 Euro/mp/ lună, revenind o sumă de 920 Euro/lună calculată de la data

dobândirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren și până în

prezent, precum și pentru perioada următoare de funcționare a capacității

energetice a celor doi stâlpi de 110 kw ce ocupă suprafața de 46 mp.

Cererea de chemare în judecată este

o cerere patrimonială, evaluabilă în bani, fiind aplicabil criteriul valoric în

determinarea competenței materiale.

Raportat la obiectul acțiunii și la

valoarea pretențiilor care nu depășește suma de 100.000 lei competența

materială de soluționare a cauzei în primă instanță aparține judecătoriei,

conform prevederilor art. 1 pct. 1 C. proc. civ. și nu tribunalului.

Tribunalul și instanța de apel în

mod nelegal au soluționat cauza în fond și în apel, fiind stabilit caracterul

patrimonial al litigiului și valoarea obiectului cererii care este sub 100.000

lei.

Din această perspectivă întrucât

instanțele au soluționat cauza prin încălcarea normelor imperative ce

reglementează competența materială, soluția ce se impune este aceea de admitere

a recursului pârâtei, de casare a hotărârilor și trimitere a cauzei spre

rejudecare în primă instanță Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, conform

dispozițiilor art. 312 alin. (1)și (6) C. proc. civ.

Față de soluția pronunțată,

analizarea criticilor de fond este inutilă și lipsită de interes juridic, însă

vor fi avute în vedere cu prilejul rejudecării.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de pârâta SC C.D. SA, C.Z. TÂRGU JIU împotriva deciziei nr. 195 din 08

octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Casează decizia

atacată precum și sentința nr. 1359/COM din 9 decembrie 2008 a Tribunalului

Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, și

trimite cauza pentru judecată în primă instanță la Judecătoria Drobeta Turnu-Severin.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 27 aprilie 2010.