ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4744/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 982 din 25 iunie 2008, Tribunalul Iași a respins excepția prematurității introducerii acțiunii, invocată de pârâta SC P. SA, a admis acțiunea formulată de reclamantul I.C. și, în consecință, a obligat pârâta să achite reclamantului suma de 3250 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate pentru anii 2005-2007, sume reactualizate cu indicele de inflație de la momentul plății efective. Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale, prin decizia nr. 815 din 2 decembrie 2008 a admis recursul declarat de pârâta SC P. SA – membru O.M.V.G. și a modificat în parte hotărârea primei instanțe, în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamantul I.C.

pentru plata suplimentărilor salariale, menținând celelalte dispoziții ale sentinței. La data de 12 decembrie 2008, reclamantul I.C. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei pronunțată în recurs, invocând dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Prin încheierea din 12 mai 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a dispus, în temeiul prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării cererii de revizuire, luând act că niciuna din părți nu s-a prezentat la strigarea pricinii și nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. La data de 28 mai 2010, din oficiu, cauza a fost repusă pe rol, pentru a se verifica incidența dispozițiilor art. 248 C. proc.

civ. Deși citate cu mențiunea de a preciza dacă stăruie în soluționarea cererii de revizuire, părțile nu au înțeles să răspundă acestei solicitări și nici să se prezinte la termenul fixat, din 28 septembrie 2010. Se constată că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 248 și urm. C. proc. civ., cererea de revizuire fiind perimată de drept, ca o consecință a lipsei de stăruință a părților în desfășurarea activității judiciare. Astfel, perimarea sancționează dezinteresul manifestat de părți în îndeplinirea obligațiilor procesuale și se întemeiază pe o prezumție de abandonare a judecății, o atare prezumție fiind dedusă din simplul fapt al rămânerii litigiului în nelucrare un anumit interval de timp, stabilit de lege.

Ca o condiție a perimării, culpa procesuală exprimă tocmai caracterul de sancțiune al acestei instituții de drept procesual civil. În speță, suspendarea judecății dăinuie de mai mult de un an, interval în care, din culpa părților, s-a înregistrat lipsa oricărei activități procesuale. Ca atare, în considerarea celor ce preced, urmează a se constata că cererea de revizuire este perimată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul I.C. împotriva deciziei nr. 815 din 02 decembrie 2008 a Curții de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2010.