ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1795/2010

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 264 din 1 martie 2009, Tribunalul Bacău s-a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta Administrația Finanțelor Publice Onești împotriva pârâtelor SC U.L. SRL Onești și SC O. SRL Onești, prin lichidator judiciar SPRL P.T., acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute a sentinței civile nr. 1234/2005, pronunțată de Judecătoria Onești, în dosarul nr. 1877/2005. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că este întemeiată excepția inadmisibilității acțiunii întrucât reclamanta din prezenta cauză avea posibilitatea de a uza de căile de atac pe care legea le pune la îndemâna părților.

Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 77 din 20 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. În considerentele deciziei, instanța apelului a reținut că valorificarea drepturilor de creanță invocate de reclamantă se poate realiza, în situația particulară a hotărârilor judecătorești, pe calea reglementată de dispozițiile procedurale prevăzute de Codul de procedură civilă și de alte acte normative speciale, respectiv prin exercitarea căilor de atac, ce au drept finalitate verificarea legalității și temeiniciei hotărârii judecătorești. S-a constatat că, în cauză, situația se particularizează prin efectele produse de hotărârea a cărei nulitate se solicită a fi constatată, în sensul că aceasta are valoarea juridică a unui contract de vânzare- cumpărare, efecte ce nu pot determina modificarea căilor procedurale specifice hotărârilor judecătorești.

Împotriva deciziei, reclamanta a declarat recurs, prin care a susținut următoarele critici: Atât instanța de fond cât și cea de apel nu au avut în vedere că reclamanta nu avea posibilitatea de a reforma hotărârea judecătorească prin intermediul căilor de atac ordinare și extraordinare pentru că nu s-a pronunțat în contradictoriu cu ea. Instanța de fond a pronunțat o hotărâre ce nu este motivată astfel încât părțile din proces să aibă garanția că cererile lor au fost analizate. Deși în preambulul sentinței se face mențiunea discutării în contradictoriu a excepției autorității de lucru judecat, instanța de fond a omis a se pronunța asupra acesteia prin dispozitiv. Apelul a fost respins în mod netemeinic pe motiv că respingerea acțiunii ca inadmisibilă face de prisos examinarea celorlalte motive ale acțiunii, privind incidența dispozițiilor O.G.

nr. 61/2002 și a O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Prin întâmpinarea depusă la data de 18 mai 2010, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Potrivit art. 302/1 lit. c) C. proc. civ. – cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea acestora. Analizând cererea de recurs prin prisma cerințelor obligatorii reglementate de dispozițiile art. 302 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că argumentele aduse de recurentă în susținerea recursului nu constituie motive veritabile de nelegalitate. Astfel, deși în cerere se face trimitere la dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticile recurentei nu pot face posibilă încadrarea lor în acest motiv de recurs întrucât, pe de o parte vizează aspecte reținute de instanța de fond, pretinse omisiuni ale considerentelor sentinței ce nu pot face obiectul analizei instanței de recurs.

Pe de altă parte, susținerile recurentei sunt unele generice făcând trimitere la netemeinicia deciziei și nicidecum la nelegalitatea acesteia. În atare situație, instanța va da eficiență prevederilor art. 302 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în sensul că va constata nulitatea cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamanta Administrația Finanțelor Publice Onești, împotriva deciziei Curții de Apel Bacău nr. 77 din 20 noiembrie 2009. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2010.