ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 119/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamanții SC A.C. SA Brașov, P.G. și P.L.Z. au

chemat în judecată pe pârâta M.M.E., solicitând obligarea pârâtei să vândă

suprafețele de 22.203 mp și respectiv 66.348,87 mp societății comerciale și

suprafața de 6.000 mp persoanelor fizice reclamante.

Tribunalul Brașov prin

sentința civilă nr. 879/C din 2 noiembrie 2005 a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov, considerând că litigiul

nu are caracter comercial.

La rândul său, judecătoria

s-a declarat necompetentă prin sentința nr. 3028/2006, în considerarea

caracterului comercial al litigiului și a trimis cauza pentru soluționarea

conflictului negativ de competență Curții de Apel Brașov, care prin sentința nr.

3/F din 31 mai 2006 a stabilit competența de soluționare a cauzei la Tribunal.

Prin sentința civilă nr. 1643/C

din 11 aprilie 2007, Tribunalul Brașov a admis acțiunea reclamanților, a

obligat pe pârâtă să vândă către SC A.C. SA terenul în suprafață de 22.203 mp

înscris în C.F. Brașov precum și terenul de 66.348,87 mp înscris în C.F. Brașov,

a dispus înscrierea dreptului de proprietate, a obligat pe pârâtă să vândă

reclamanților P.G. și P.L.Z. suprafața de 6.000 mp teren înscris în C.F. Brașov

și a dispus înscrierea dreptului de proprietate, hotărârea ținând loc de

act de vânzare - cumpărare. Totodată instanța a obligat pe pârâtă la 6.684,69

lei cheltuieli de judecată către societatea comercială și la 812,87 lei către

peroanele fizice.

Instanța de fond a reținut

în esență că prin promisiunea de vânzare autentificată la 18 noiembrie 1999,

confirmată la 7 ianuarie 2003 pârâta în calitate de promitent și reclamanții în

calitate de beneficiari, au convenit la vânzarea - cumpărarea suprafeței de

22.202 mp, cumpărătoare fiind societatea comercială și a suprafeței de 6.000

mp, cumpărători fiind persoanele fizice.

Prețul suprafețelor de teren

a fost plătit cu chitanța autentificată din 29 noiembrie 1999.

Mai reține Tribunalul că la

data de 6 ianuarie 2003, pârâta s-a obligat să vândă reclamantei SC A.C. SA

suprafața de 75.636,25 mp, cu prețul de 2.010.000.000, plătit de cumpărător în

3 rate, așa încât față de principiul executării în natură a actelor juridice

acțiunea va fi admisă.

Curtea de Apel Brașov, prin

decizia nr. 23/AP din 14 februarie 2008, a respins ca nefondat apelul pârâtei

considerând că, reprezentantul societății comerciale care a semnat promisiunea

de vânzare a fost reconfirmat președinte al consiliului de administrație așa

încât era abilitat să semneze actul juridic iar excepția lipsei calității de

reprezentant nu este justificată.

În privința executării

convenției, instanța de apel a reținut că mențiunile privind restituirea

dublului sumei încasate, în cazul neexecutării contractului este o clauză

penală nu una de dezicere, iar îndeplinirea obligației principale sau a clauzei

penale este opțiunea creditorului.

Prin decizia nr. 3755 din 11

decembrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul pârâtei, a

modificat decizia atacată și pe fond a respins acțiunea, considerând că cele

două promisiuni de vânzare sunt acte afectate de modalități, pârâta în primul

act având numai calitatea de mandatară a lui R.A. iar condiția pentru vânzare

(obținerea certificatului de urbanism pentru comasare și dezmembrare) nu a fost

îndeplinită, așa încât recurenta nu este în culpă.

A mai reținut instanța de

recurs că terenurile care au făcut obiectul vânzării nu sunt identificate,

suprafețele obținute prin însumarea lor fiind de 99.766,88 mp, unele nefiind

proprietatea pârâtei-recurente.

Totodată s-a considerat

clauza de dezicere înscrisă în primul act de promisiunea și calitatea de

mandatară a pârâtei care nu poate fi obligată decât în numele și pe seama

mandantului, iar în privința celui de-al doilea capăt de cerere s-a apreciat că

excede jurisdicției comerciale.

Prin decizia nr. 1289 din 5

mai 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația în anulare și

a anulat decizia nr. 3755 din 11 decembrie 2008, considerând greșeala materială

a instanței de recurs care nu a sesizat că prin succesiune și partaj succesoral

pârâta a devenit proprietara suprafeței de teren pentru care s-a încheiat

promisiunea de vânzare astfel încât condiția suspensivă a actelor juridice

încheiate s-a îndeplinit. Totodată instanța de recurs a încălcat dispozițiile

de ordine publică privind competența când a soluționat cel de-al doilea capăt

de cerere știut fiind că necompetența este de ordine publică când pricina este

de competența unei instanțe de alt grad.

Reluând judecata recursului,

instanța constată că decizia nr. 23/AP din 14 februarie 2008 a fost atacată

pentru greșita interpretare a actului dedus judecății (art. 304 pct. 8 C. proc.

civ.) respectiv a actului adițional la hotărârea A.G.A. din 18 februarie 2003

prin care s-a modificat competența consiliului de administrație al SC A.C. SA așa

încât promisiunea de vânzare nu a fost semnată de reprezentantul societății

comerciale; și pentru încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 1020

– art. 1021 C. civ., potrivit cărora partea în privința căreia angajamentul nu

s-a executat are alegerea să execute convenția sau să ceară desființarea ei cu

daune - interese.

Greșit instanțele au

considerat că pârâta nu poate beneficia de clauza de dezicere, caracterizând-o

clauză penală, deși ea avea caracterul unei clauze rezolutorii.

Recursul este nefondat și va

fi respins pentru următoarele considerente:

În privința calității de

reprezentant al reclamantei SC A.C. SA se constată că D.N. semnatar al

promisiunii de vânzare - cumpărare din partea societății comerciale nu și-a

pierdut calitatea de împuternicit al acesteia până la 18 februarie 2003 când în

Registrul Comerțului au apărut modificări ale persoanelor împuternicite să

reprezinte societatea (dosar nr. 182/62/2006 al Curții de Apel).

Atât actul autentificat din

18 octombrie 1999 cât și cel autentificat din 6 ianuarie 2003 sunt încheiate de

pârâtă cu SC A.C. SA reprezentată de aceeași persoană D.N., care și-a pierdut

calitatea de reprezentant, ulterior încheierii actelor, la data de 18 februarie

2003 (dosar nr. 1020/2005 al Tribunalului Brașov). Niciodată reclamantul P.G. nu

a încheiat cu pârâta un act în calitatea sa de reprezentant al societății

comerciale. Astfel, hotărârile judecătorești de care pârâta înțelege a se

folosi nu sunt pertinente, concludente și utile pricinii.

Cea de-a doua critică are în

vedere mai degrabă greșita interpretare a clauzei contractuale prin care pârâta

s-a obligat ca în cazul în care nu se încheie contractul la termenul stabilit,

să restituie dublul sumei încasate ca preț și nu greșita aplicare a legii.

Analizând ambele aspecte, se

constată că instanțele de fond au interpretat judicios clauza contractuală în

raport și cu prevederile art. 1020 – art. 1021 C. civ. indicate de recurentă.

Dreptul de a cere executarea obligației sau transformarea acesteia în

dezdăunări nu îl are debitorul, dispozițiile art. 1073 C. civ. reglementând

neîndoielnic aceasta.

În același sens sunt și

prevederile art. 1021 C. civ. potrivit cărora partea în privința căreia

angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa

convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea.

O așa numită clauză de

dezicere în reprezentarea recurentei ar fi similară unui pact comisoriu, iar

din interpretarea actelor deduse judecății nu rezultă elemente care să conducă

la o asemenea concluzie.

Așa fiind în temeiul

dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va

respinge ca nefondat recursul declarat împotriva deciziei nr. 23/AP din 14

februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta M.M.E. împotriva deciziei nr. 23/AP din 14 februarie 2008 pronunțată

de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, ca nefondat.

Obligă recurenta la 3.500

lei cheltuieli de judecată către intimații - reclamanți SC A.C. SA Brașov, prin

administrator judiciar I.D.I. SPRL Brașov, P.G. și P.L.Z.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința

publică, astăzi 19 ianuarie 2010.