ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1289/2009

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1643 din 11 aprilie 2007 Tribunalul Brașov a admis acțiunea formulată de reclamanții SC A.C. SA Brașov, P.G. și P.L.Z. în contradictoriu cu pârâta M.M.E. dispunând următoarele: - obligarea pârâtei să vândă reclamantei SC A.C. SA Brașov suprafața de teren de 22.203 mp – C.F. Brașov, iar în caz contrar hotărârea să țină loc de act de vânzare - cumpărare; totodată s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei SC A.C. SA Brașov în C.F.; - obligarea pârâților să vândă reclamanților P.G. și P.L.Z. terenul de 6.000 mp – C.F. Brașov, iar în caz contrar, hotărârea să țină loc de act de vânzare - cumpărare și a dispus înscrierea dreptului de proprietate a reclamanților P.G.

și P.L.Z. în C.F.; - obligarea pârâtei să vândă reclamantei SC A.C. SA terenul de 66.348,87 mp – C.F. Brașov, și terenul de 5.214,93 mp – C.F. Brașov, iar în caz contrar hotărârea să țină loc de act de vânzare - cumpărare. - înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei SC A.C. SA în C.F. La pronunțarea hotărârii de mai sus instanța de fond a reținut că prin promisiunea de vânzare – cumpărare autentică din 18 noiembrie 1999 pârâta s-a obligat să vândă reclamanților 28.203 mp teren, iar prin actul juridic autentic din 6 ianuarie 2003 s-a avut în vedere o suprafață totală de 75.636,25 mp, iar raportat la aceste două acte autentice a admis pretențiile reclamanților.

Instanța de fond a înlăturat la pronunțarea hotărârii de mai sus, clauza de dezicere invocată de pârâtă în ce îi privesc pe reclamanți, apreciind că pârâta este în culpă pentru neexecutarea obligației de a vinde și doar promitenții cumpărători pot cere dublul sumei plătite când ar renunța la încheierea contractului. Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței instanței de fond a fost respins de Curtea de Apel Brașov prin decizia nr. 23 din 14 februarie 2008, instanța de apel interpretând dispozițiile art. 1068 C. civ. în sensul că numai creditorul are facultatea de a cere de la debitorul care nu și-a exercitat la timp obligația, fie îndeplinirea obligației principale, fie clauza penală, iar debitorul obligației cu clauză penală nu are un drept de opțiune, neputând deci să refuze executarea.

Împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel a declarat recurs pârâta, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Prin decizia nr. 3755 din 11 decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, recursul pârâtei a fost admis, decizia recurată a fost modificată și admițându-se apelul pe care pârâta l-a declarat împotriva sentinței Tribunalului a schimbat în tot această sentință în sensul respingerii acțiunii reclamanților SC A.C. SA Brașov, P.G. și P.L.Z., instanța de recurs găsind întemeiate motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. La data de 30 decembrie 2008, SC A.C. SA Brașov, P.G. și P.L.Z. au formulat contestație în anularea deciziei din recurs, invocând ca temei de drept art. 318 alin. (1) prima teză și art. 317 pct. 2 C. proc.

civ. Motivul de contestație în anulare întemeiat pe art. 318 prima teză C. proc. civ. privește modul de soluționare a petitelor din acțiune care se referă la obligarea pârâtei M.M.E. să vândă reclamantei SC A.C. SA Brașov suprafețele de teren de 22.203 mp și 66.348,87 mp. Contestatorii au precizat că instanța de recurs a apreciat greșit starea de fapt – că M.M.E. a acționat în calitate de mandatară a promitentului vânzător R.A. și că această promisiune de vânzare - cumpărare era afectată de condiția suspensivă a obținerii certificatului de urbanism pentru comasare și dezmembrare. În realitate M.M.E. devenise – la data promovării acțiunii – proprietară prin succesiune și partaj succesoral. Contestatorii au mai precizat că instanța de recurs a reținut greșit cele referitoare la condiția suspensivă ce afecta promisiunea de vânzare - cumpărare, întrucât această condiție a încetat prin realizarea comasării și dezmembrării.

Motivul de contestație în anulare întemeiat pe art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., privește modul de soluționare a petitului din acțiune referitor la obligarea pârâtei la încheierea contractului de vânzare - cumpărare către reclamanții P.G. și P.L.Z. Contestatorii au precizat că deși instanța de recurs a reținut că acest capăt de cerere nu intra în competența materială de soluționare de către o instanță comercială, s-a pronunțat în cauză prejudiciindu-i. În legătură cu contestația în anulare de față, se rețin următoarele: Potrivit prevederilor art. 318 prima teză C. proc. civ. hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.

În hotărârea instanței de recurs s-a consemnat că în speța dedusă judecății nu s-a dovedit îndeplinirea niciuneia dintre condițiile suspensive, fiind incidente dispozițiile art. 1017, art. 1004, art. 1011 C. civ. Cum însă în cauză pârâta M.M.E. a devenit proprietară prin succesiune și partaj succesoral a promitentului R.A. și cum prin actul autentic din 29 octombrie 2003 de dezmembrare și comasare, cele două condiții suspensive au fost îndeplinite, contestația în anulare se dovedește a fi întemeiată și se va admite, urmând a fi admisă, hotărârea atacată urmând a fi anulată, cu reluarea judecării recursului pârâtei. În conformitate cu prevederile art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

În considerentele hotărârii pronunțată de instanța de recurs s-a reținut că motivul de recurs privind greșita obligare a pârâtei de a vinde reclamanților persoane fizice terenul de 6.000 mp C.F. Brașov, excede jurisdicției comerciale, raporturilor juridice dintre persoanele fizice lipsindu-i elementul esențial de comercialitate. Textul art. 159 pct. 2 C. proc. civ. stabilește că necompetența este de ordine publică când pricina este de competența unei instanțe de alt grad. Întrucât cele reținute de instanța de recurs și consemnate la alineatul precedent nu se regăsesc în dispozitivul deciziei atacate cu contestație în anulare, urmează ca și din perspectiva criticilor vizând art. 317 alin. (1) pct. 2 să fie admisă contestația în anulare, hotărârea instanței de recurs să fie anulată și să se stabilească termen, cu citarea părților, pentru rejudecarea recursului pârâtei M.M.E.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite contestația în anulare formulată de SC A.C. SA Brașov, P.G. și P.L.Z. împotriva deciziei nr. 3755 din 11 decembrie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială. Anulează decizia contestată și stabilește termen de judecată pentru recurs la data de 29 septembrie 2009, cu citarea părților. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 mai 2009.