ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 296/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în

judecată adresată Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și

fiscal, reclamanta SC S.C.G. SRL Brașov a chemat în judecată pe pârâta A.D.S.,

pentru a se constata acordul tacit al pârâtei la încheierea actului adițional la Contractul de concesiune nr. 22 din 01 iunie 2006 și pentru ca pârâta să fie obligată să

elibereze actul adițional.

Reclamanta a arătat că a

dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe din terenul care face

obiectul Contractului de concesiune nr. 22/2006 încheiat cu pârâta, astfel că a

solicitat acesteia să încheie un act adițional la contractul de concesiune

menționat, act adițional care să constate diminuarea suprafeței de teren

concesionat cu suprafața de 48,58 ha dobândită de la persoana îndreptățită C.H.F.K.

Întrucât pârâta nu a răspuns

cererii reclamantei, aceasta a apreciat că atitudinea pârâtei echivalează cu

aprobarea tacită a solicitării, motiv pentru care s-a adresat instanței de

judecată pentru a constata acordul tacit la încheierea actului adițional ori în

caz contrar pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act adițional.

La termenul din 25 martie

2009, pârâta a solicitat suspendarea cauzei, în temeiul art. 244 alin. (1) pct.

1 C. proc. civ., menționând că pe rolul Judecătoriei Brașov se află dosarul nr.

3200/197/2009 având ca obiect constatarea nulității absolute a acordului

încheiat între reclamantă și persoana îndreptățită C.H.F.K.

Prin încheierea din 25

martie 2009, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și

fiscal, a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea definitivă

și irevocabilă a dosarului nr. 3200/197/2009 al Judecătoriei Brașov.

Pentru a dispune astfel,

instanța a reținut, în esență, că judecarea prezentei cauzei depinde de

valabilitatea acordului a cărui constatare a nulității absolute face obiectul

dosarului aflat pe rolul Judecătoriei Brașov.

Împotriva acestei încheieri a

declarat recurs reclamantul SC S.C.G. SRL Brașov, solicitând admiterea

acestuia, și în principal, casarea hotărârii atacate, iar în subsidiar

modificarea în tot a acesteia, în sensul respingerii cererii de suspendare și

în ambele situații trimiterea cauzei la instanța de fond pentru continuarea

judecății.

În motivarea recursului,

reclamanta a arătat că actul a cărui nulitate a solicitat-o A.D.S., în dosarul nr.

3200/197/2001, aflat pe rolul Judecătoriei Brașov este un alt act juridic decât

actul adițional din prezenta cauză, fiind încheiat la o altă dată și având alte

părți: C.H.F.K., SC S.C.G. SRL Brașov, C.L.F.F.S. și C.J.F.F. Brașov.

A mai arătat că cererea de suspendare

formulată de pârâtă are scopul de a tergiversa soluționarea cauzei, că pârâta a

recunoscut tacit acordul său pentru încheierea actului adițional la contractul

de cesiune întrucât nu a avut nicio obiecție față de faptul că reclamanta nu

mai plătește redevențele aferente concesiunii din ianuarie 2008 și că dreptul

de proprietate asupra terenului care a făcut obiectul contractului de

concesiune nr. 22/2006 a fost transferat către numita E.E.

Prin întâmpinare, pârâta A.D.S.

a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii atacate ca fiind

legală și temeinică.

A arătat că obiectul

acțiunii aflate pe rolul Judecătoriei Brașov, astfel cum a fost precizată

ulterior, îl reprezintă cererea A.D.S. de constatare a nulității absolute a

Acordului încheiat între SC S.C.G. SRL Brașov și C.H.F.K., la data de 21

decembrie 2007 precum și a tuturor actelor subsecvente încheiate în baza

acestui acord.

A învederat că există

legătură între dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Brașov și cauza de față

întrucât dacă acțiunea formulată de A.D.S. va fi admisă, atunci reclamanta din

prezenta cauză nu ar mai avea temei pentru a solicita modificarea contractului

încheiat cu A.D.S.

Examinând actele și

lucrările dosarului în raport cu motivele de recurs și din oficiu, Înalta Curte

va respinge recursul, ca nefondat, având în vedere considerentele ce se vor arăta

în cele ce succed.

Potrivit art. 244 alin. (1) pct.

1 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii

atârnă în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face

obiectul unei alte judecăți.

În speța de față, reclamanta

SC S.C.G. SRL Brașov a solicitat Curții de Apel Brașov, secția de contencios

administrativ și fiscal, în contradictoriu cu pârâta A.D.S. să constate acordul

tacit al pârâtei la încheierea actului adițional la Contractul de concesiune nr. 22 din 1 iunie 2006, act adițional prin care suprafața de 48,58 ha concesionată se diminuează, întrucât reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra

acestei suprafețe de teren.

Dreptul de proprietate

asupra suprafeței arătate a fost dobândit în baza acordului încheiat cu

persoana îndreptățită C.H.F.K.

De asemenea, reclamanta a

mai solicitat obligarea pârâtei să elibereze actul adițional ori, în caz

contrar să pronunțe o hotărâre care să țină loc de actul adițional în discuție.

Din probele administrate în

cauză rezultă că pe rolul Judecătoriei Brașov se află dosarul nr. 3200/197/2009

al cărei obiect îl reprezintă cererea A.D.S. de constatare a nulității absolute

a Acordului încheiat între SC S.C.G. SRL Brașov și C.H.F.K., acest acord

constituind temeiul acțiunii din prezenta cauză.

În atare condiții, în mod

corect a observat prima instanță că soluția în cauză este dependentă de

valabilitatea acordului a cărui constatare a nulității s-a solicitat de către A.D.S.

în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Brașov, astfel că fiind întrunite

condițiile prevăzute de art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. evocat, a

dispus suspendarea judecării cauzei.

Motivele de recurs invocate

de reclamantă potrivit cărora actul a cărui nulitate s-a cerut la Judecătoria Brașov a fost încheiat și cu alte părți decât cele din prezenta cauză, ori că

pârâta A.D.S. ar fi recunoscut tacit acordul său la încheierea actului

adițional la contractul de cesiune, sau că, în sfârșit, dreptul de proprietate

asupra terenului care a făcut obiectul cesiunii a fost transmis altei persoane,

nu sunt de natură să înfrângă concluzia care s-a degajat indubitabil din

probele dosarului și anume aceea că judecarea cauzei de față depinde de soluția

ce se va pronunța în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Brașov.

Față de aceste considerații,

Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat,

recursul reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta S. S.C.G. SRL Brașov împotriva încheierii din 25 martie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 ianuarie 2010.