ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5210/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 31 ianuarie 2008, contestatorul I.M. în contradictoriu cu Primăria Municipiului Ploiești a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună restituirea în natură a suprafeței de 246 mp, teren situat în Ploiești, Jud. Prahova. Motivându-și cererea, contestatorul a arătat că este unicul moștenitor al defunctului I.A. situație ce rezultă din certificatul de calitate nr. 110/2006, autor ce a fost proprietarul unei suprafețe mai mari de teren situat în Ploiești, pe baza actului de partaj voluntar din 29 iunie 1947, transcris sub nr. 6547 din 26 iunie 1947 de Grefa Tribunalului Județean Prahova, secția I-a. Conform acestui act lui I.A.

i-a revenit parcelele nr. 6A și 6B evidențiate la pct. 3 lit. c) în schița de plan aferentă actului de partaj. A mai arătat reclamantul că în legătură cu acest teren a formulat notificarea nr. 807 din 7 iunie 2001, la care nu a primit niciun răspuns. Ulterior, reclamantul a majorat câtimea drepturilor față de suprafața rezultată în urma măsurătorilor, solicitând restituirea terenului de 261 mp, din Ploiești, Jud. Prahova. Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr.2365 din 24 septembrie 2008, a admis acțiunea precizată formulată de reclamantul I.M. și a obligat pârâta să restituie reclamantului în natură terenul în suprafață de 261 mp, situat în Ploiești, Jud. Prahova. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul în calitate de moștenitor al autorului său I.A., a formulat notificarea nr. 807 din 7 iunie 2001, în temeiul Legii nr. 10/2001, la care nu a primit niciun răspuns.

Terenul în litigiu a fost dobândit de autorul său în baza actului de partaj voluntar din 19 iunie 1947, transcris sub nr. 6574 din 26 iunie 1947 de grefa Tribunalului Prahova, Secția I-a Notariat, teren preluat abuziv de Statul Român așa cum rezultă din adresa nr. 583/1008 a Direcției Evidență și Valorificare Patrimoniu din cadrul Primăriei Municipiului Ploiești. Întrucât din expertiza topografică depusă în cauză a rezultat că terenul în suprafață de 261 mp, este liber de construcții, prima instanță a dispus restituirea terenului în natură.

Împotriva acestei sentințe, pârâta Primăria Municipiului Ploiești a declarat apel criticând-o ca nelegală și netemeinică întrucât în mod greșit s-a dispus restituirea în natură a terenului în litigiu, acesta nefiind același cu cel ce a făcut obiectul actului de partaj voluntar nr. 6574 din 26 iunie 1947, că de altfel terenurile din acest act se suprapun peste alte proprietăți, iar pe de altă parte reclamantul nu a făcut dovada preluării abuzive a terenului revendicat.

În apel curtea a dispus completarea probatoriului cu o nouă expertiză topo având ca obiectiv, stabilirea situației terenului, dacă acesta face parte integrantă din loturile 6A și 6B menționate în actul de partaj voluntar nr. 6574 din 26 iunie 1947. Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 155 din 20 octombrie 2009 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta Primăria Municipiului Ploiești reținând în considerentele deciziei că prin expertiza dispusă în apel s-a constatat că terenul în suprafață de 261 mp, situat în Ploiești, care a aparținut autorului reclamantului, este unul și același cu cel din actul de partaj voluntar, teren care nu se suprapune peste alte proprietăți și poate fi restituit în natură nefiind ocupat de construcții.

A respins ca nefondată și critica privind faptul că reclamantul nu ar fi făcut dovada preluării abuzive a terenului din litigiu. Împotriva acestei decizii pârâta Primăria Municipiului Ploiești a declarat recurs invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în esență, că instanțele au dispus restituirea în natură a unui teren care nu se identifică cu loturile 6A și 6B din actul de partaj voluntar nr. 6574 din 26 iunie 1947 ci cu un imobil vecin. Examinând hotărârea atacată în raport de critica formulată, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Din concluziile raportului de expertiză judiciară tehnică topografică întocmit de expert judiciar topo D.M., rezultă că terenul în suprafață de 261 mp, a fost identificat cu terenul din actul de partaj voluntar pct. 3 lit. c) (loturile 6A și 6B) suprafață neafectată de construcții (f.66 dosar apel).

În raport de această probă recursul declarat în cauză este nefondat urmând a fi respins conform art. 316 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Ploiești împotriva deciziei civile nr. 155 din 20 octombrie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2010.