ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3281/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3281/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului civil de față constată
următoarele:
Prin sentința înregistrată la Tribunalul Maramureș la 18 august 2008 sub numărul de mai sus, petentul T.P. a solicitat
instanței anularea dispoziției nr. 1563 din 17 iulie 2008 a primarului orașului
Borșa și obligarea acestuia de a se conforma cererii reclamantului, înregistrată
sub nr. 502/2005 – și înaintată Comisiei locale de fond funciar, deoarece
cererea este întemeiată pe legea fondului funciar și nu pe dispozițiile Legii
nr. 10/2001.
Prin sentința nr. 434 din 21 aprilie
2009, Tribunalul Maramureș a admis acțiunea formulată de T.P., a anulat
dispoziția nr. 1563 din 17 iulie 2008 emisă de primarul orașului Borșa și a
obligat pârâtul să înainteze cererea formulată de reclamantul T.P. sub nr. 502
din 22 septembrie 2005 spre soluționare Comisiei locale de fond funciar - Borșa.
S-a reținut în considerentele
sentinței că prin cererea înregistrată sub nr. 502 din 22 septembrie 2005,
petentul T.P. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru
suprafața de 2300 mp teren agricol - specificat ca fiind în extravilan.
Întrucât cauza trebuia soluționată
în lumina prevederilor Legii nr. 18/1991 și a Legii nr. 1/2000 cu modificările
ulterioare și nu încadrând-o în prevederile Legii nr. 10/2001, competența de
soluționare revine Comisei locale a fondului funciar.
Că eventuala propunere de validare
sau invalidare a respectivei suprafețe de teren trebuie dată de comisia de fond
funciar și nu de primar, urmând ca reclamantul să beneficieze de căile de atac conferite
Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 1/2000 de art. 53.
Respectiva comisie de fond funciar
este singura ce poate hotărî dacă este competentă să soluționeze cauza, astfel
că acest aspect excede atribuțiilor primarului.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia
nr. 261/A din 9 octombrie 2009 a admis apelul primarului orașului Borșa împotriva
sentinței civile nr. 434 din 21 aprilie 2009 a Tribunalului Maramureș pe care a schimbat-o în parte, în sensul obligării primarului orașului Borșa de a trimite
cererea nr. 10245 din 15 august 2005 unității deținătoare a imobilului SC R.
SA.
Prin aceeași decizie a fost
înlăturată dispoziția privitoare la obligarea Primarului orașului Borșa de
înaintare a cererii nr. 502/2005 spre soluționare comisiei locale de fond
funciar Borșa și a fost menținută dispoziția din sentința de anulare a
dispoziției nr. 1563 din 17 iulie 2008 emisă de primarul orașului Borșa.
S-a reținut în considerentele
deciziei, că reclamantul a formulat două cereri; prima cu nr. 10245 din 15
august 2005 adresată primăriei și primarului orașului Borșa, iar cea de a doua
cerere cu nr. 502 din 22 septembrie 2005, adresată comisiei locale de aplicare
a legii fondului funciar Borșa.
Ambele cereri se referă la același
teren de 2300 mp - despre care ambele părți afirmă că este ocupat de sucursala Minieră
- aparținând de SC R. SA.
Instanța de apel a înlăturat
susținerea reclamantului cum că pârâtul i-a soluționat prin dispoziția
contestată cererea înregistrată la nr. 10245/2005, când de fapt trebuia să
soluționeze cererea nr. 502 din 22 septembrie 2005 - potrivit sentinței civile
nr. 1649 din 28 mai 2007 a Tribunalului Maramureș, deoarece prin dispoziția
emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 - primarul nu putea soluționa decât cererea
cu nr. 10245, rămânând ca cealaltă cerere cu nr. 502 din 22 septembrie 2005 și
care nu a fost soluționată și nu face obiectul prezentei cauze, să fie
soluționată de către Comisia locală de fond funciar Borșa și eventual să facă
plângeri în temeiul Legii nr. 18/1991.
Dovada că cererea nr. 502/2005 nu
face obiectul prezentei cauze, o constituie și sentința nr. 1649/2007 - în
temeiul căreia pârâtul a fost obligat să emită reclamantului o decizie sau
dispoziție în temeiul Legii nr. 10/2001 - pentru soluționarea cererii nr. 10245
din 15 august 2005. În plus, acest aspect a fost confirmat și prin decizia nr. 1903
din 26 octombrie 2007 a Curții de Apel Cluj, care a menținut sentința nr. 1649/2007.
Prin dispoziția nr. 1563 din 17
iulie 2008, s-a reținut că terenul este ocupat de unitatea de transport a
Sucursalei Miniere, aparținând de SC R. SA, astfel că în cauză instanța de apel
a făcut aplicarea art. 21, alin. (1), art. 25 alin. (1), art. 26 și art. 27 alin.
(1) din Legea nr. 10/2001, dispunând obligarea Primarului orașului Borșa să
trimită cererea nr. 10245 din 15 august 2005 unității deținătoare a imobilului,
SC R. SA.
În recursul declarat împotriva deciziilor
nr. 261/A din 09 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj și motivat pe
dispozițiunile art. 304 pct. 8, 6 și 9 C. proc. civ., se susține în esență că
prin cererea nr. 502/2005 s-a precizat cererea inițială nr. 10245/2005, având
ca obiect același teren de 2300 mp, solicitându-se îndreptarea cererilor la
comisia locală a fondului funciar.
De fapt și sentința nr. 1649/2007
face referire tot la cererea înregistrată la nr. 502/2005, ambele cereri având
același obiect, terenul de 2300 mp, a cărei restituire revine în competența
Comisiei locale de fond funciar.
- Instanța de apel s-a pronunțat
ultra petita, deoarece nici la fond și nici în apel nu s-a solicitat obligarea
primarului orașului Borșa de a trimite cererea la SC R. SA
- Prin soluția pronunțată, arată
recurentul, instanța de apel a nesocotit și art. 8 din Legea nr. 10/2001,
deoarece terenurile neagricole din intravilan nu cad sub incidența Legii nr. 10/2001,
situația juridică a terenului circumscriindu-se în prevederile art. 39 din
Legea nr. 18/1991.
Recursul este întemeiat, astfel cum
se va arăta în cele ce urmează.
Contestatorul T.P. a formulat la
data de 15 august 2005 o cerere înregistrată la nr. 10245 la Primăria orașului Borșa, prin care a solicitat în temeiul Legii nr. 247/2005, privind reforma
în domeniile proprietății, reconstituirea dreptului de proprietate pentru
suprafața de 2300 mp teren, preluat de stat prin expropriere, în temeiul
Decretului nr. 405 din 19 decembrie 1981. La 22 septembrie 2005 același contestator
a solicitat prin cererea înregistrată la nr. 502 la Comisia locală de aplicarea legilor fondului funciar, același teren de 2300 mp, în temeiul
Legii nr. 247/2005, a Legii nr. 18/1991 și nr. 1/2000.
Prin sentința nr. 1649 din 28 mai 2009 a Tribunalului Maramureș, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1903 din 26 octombrie 2007 a Curții de Apel Cluj, s-a admis acțiunea în contencios administrativ, precizată de reclamantul T.P.
la 09 martie 2007 și s-a dispus ca pârâta Primăria Borșa să procedeze la emiterea
unei decizii sau dispoziții motivate către reclamant, în soluționarea cererii
acestuia.
Raportat la precizările din 09
martie 2007 la care face referire sentința nr. 1649 din 28 mai 2007, este
neîndoielnic că dispozițiunea sentinței se referă la cererea înregistrată la
nr. 502 din 22 septembrie 2005, prin care T.P. a solicitat în temeiul Legii nr.
247/2005 și a Legii nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate pentru
terenul de 2300 mp de către Comisia de fond funciar.
De altfel și din considerentele
sentinței nr. 1649/2007, rezultă că cererea înregistrată la nr. 502/2005 prin
care reclamantul solicită reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul
Legii nr. 18/1991 este precizatoare a cererii nr. 10245/2005.
Așadar, prin sentința nr. 1649/2007
rămasă irevocabilă, s-a fixat temeiul juridic al pretențiunilor reclamantului -
Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 1/2000, astfel că Primarul orașului Borșa era
dator să se conformeze, emițând dispoziția/decizia de soluționare a cererii
înregistrată la nr. 502/2005.
De altfel, chiar intimatul
precizează prin adresa nr. 502/2006 (fila 20 dosar fond) că cererea
reclamantului nu intră sub incidența Legii nr. 247/2005, deoarece nu a depus
notificarea în termen, ignorând însă prevederile art. V din Legea nr. 247/2005,
în temeiul căreia era dator să înainteze notificarea în vederea soluționării,
comisiei constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, cu atât mai mult cu cât prin
cererea precizatoare reclamantul își clarificase temeiul juridic al
pretențiunilor sale - respectiv Legea nr. 18/1991.
Pronunțând dispoziția nr. 1563 din 17
iulie 2008, primarul orașului Borșa, nu numai că a ignorat pretențiunile
reclamantului, dar nu s-a conformat nici dispozitivului sentinței nr. 1649/2007
a Tribunalului Maramureș și a înfrânt art. V din Legea nr. 247/2005, în temeiul
căruia era dator să înainteze cererea înregistrată la nr. 502/2005 la Comisia constituită în temeiul Legii nr. 18/1991.
Prin soluția pronunțată de
Tribunalul Maramureș prin sentința nr. 434/2009 – s-a dat curs statuărilor
sentinței nr. 1649/2007 și art. V al Legii nr. 247/2005.
Greșit Curtea de Apel Cluj admițând
apelul primarului orașului Borșa a schimbat sentința nr. 434/2009, deoarece pe
această cale și-a depășit limitele investirii sale prin contestația formulată
de T.P., nu a dat curs soluționării cererii nr. 502/2005, așa cum s-a dispus
prin sentința nr. 1649/2007 și a înfrânt dispozițiile art. V din Legea nr. 247/2005.
În afară de aceasta, dispunând înaintarea cererii nr. 10245/2005 către SC R. SA,
instanța de apel s-a pronunțat ultra petita, deoarece nici la fond și nici în
apel reclamantul nu a formulat o atare cerere.
Din perspectiva celor de mai sus și
în temeiul art. 313 C. proc. civ., recursul reclamantului va fi admis și
casându-se decizia nr. 261/2009 a Curții de Apel Cluj, se va respinge apelul
primarului, menținându-se dispozițiunile sentinței nr. 434 din 21 aprilie 2009 a Tribunalului Maramureș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C ID E
Admite recursul declarat de reclamantul T.P.
împotriva deciziei nr. 261 din 09 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj,
secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.
Casează decizia recurată și menține
sentința civilă nr. 434 din 21 aprilie 2009 a Tribunalului Maramureș, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai
2010.