ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2792/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația formulată,

reclamantele A.L., D.S. și D.A. au chemat în judecată Primăria orașului Borșa,

solicitând desființarea dispoziției nr. 1348 din 10 august 2001 emisă de

Primarul orașului Borșa și restituirea suprafeței de 2044 mp înscrisă în C.F.

8380 Borșa nr. top 684/1, teren expropriat pentru caz de utilitate publică.

Tribunalul Maramureș, prin sentința

civilă nr. 1018 din 13 decembrie 2002 a respins ca nefondată contestația,

reținând că terenul în litigiu face parte din domeniul public al Consiliului

local Borșa, în temeiul art. 6 din Legea nr. 213/1998, articol rămas în vigoare

și după data de 14 februarie 2001, data publicării Legii nr. 10/2001, fiind

incidente și prevederile art. 10 pct. 1 din lege, care impune respectarea

documentațiilor de urbanism legal aprobate și acordarea măsurilor reparatorii

prin echivalent.

Prin decizia civilă nr. 146 din 19

septembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, s-a admis apelul declarat de

petente împotriva sentinței civile nr. 1018 din 13 decembrie 2002 a

Tribunalului Maramureș, care a fost schimbată în tot, în sensul că:

S-a admis contestația formulată

împotriva dispoziției nr. 1348 din 10 august 2001 a Primarului orașului Borșa,

care a fost anulată.

S-a dispus restituirea în natură

către petente a suprafeței de 2044 mp teren, aferentă nr. top 684/1 din C.F.

8380 Borșa.

Au fost obligate petentele la

restituirea către orașul Borșa a suprafeței de 8395 mp atribuită antecesorilor

petentelor prin decizia nr. 672/1979 emisă de Consiliul Popular al orașului

Borșa.

Pentru a hotărî astfel instanța de

apel a reținut următoarele:

Potrivit situației de carte funciară

terenul în litigiu evidențiat în C.F. 8380 Borșa nr. top 684/1, grădină

intravilan de 2044 mp, a făcut obiectul exproprierii în favoarea Statului Român.

În schimbul suprafeței expropriate

de 5597 mp părinților petentelor li s-a atribuit suprafața de 8395 mp.

Cererea petentelor de restituire în

natură a terenului de 2044 mp, considerată a fi rămas liberă în înțelesul Legii

10/2001, a fost respinsă prin dispoziția nr. 1348 din 10 august 2001 a

Primarului orașului Borșa, cu motivarea că terenul a fost expropriat pentru

cauză de utilitate publică, antecesorii petentelor fiind despăgubiți prin

atribuirea altui teren și plata de despăgubiri bănești în contul construcțiilor

demolate.

Incidente în cauză sunt dispozițiile

art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora, în cazul în care

construcțiile au fost demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea

ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură

a părții de teren rămasă liberă.

Este fără relevanță că privitor la

acest teren se află întocmit un plan urbanistic pentru edificarea noului sediu

al Consiliului local al orașului Borșa și că, în considerarea unei asemenea

scontate afectațiuni s-a făcut o nouă declarație de utilitate publică sau că

terenul este inclus în inventarul bunurilor integrate domeniului public

aparținând orașului, față de prevederile art. 10 și art. 16 din Legea nr.

10/2001, esențială fiind ocuparea efectivă cu construcții a terenului

expropriat și nu existența unei intenții, fie ea și fermă, de a se edifica în

viitor, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, anumite construcții

de uz sau interes public.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs Primăria orașului Borșa prin Primar, fără a indica motivele de casare în

sensul art. 304 C. proc. civ., susținând că:

Imobilul solicitat nu face parte din

categoriile de imobile menționate în art. 2 din lege, deci cererea petentelor

nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001.

Terenul a fost expropriat pentru

cauză de utilitate publică, în vederea construirii unor blocuri de locuințe și

rețele tehnico-edilitare, pentru care li s-a acordat teren în schimb, fiind de

precizat că la momentul exproprierii antecesorii petentelor nu aveau înscris

dreptul de proprietate în cartea funciară.

Sunt incidente în speță prevederile

art. 10 pct. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001 care impun respectarea

documentațiilor de urbanism, terenului în litigiu dându-i-se o nouă destinație

de utilitate publică, faptul că investiția propusă nu a fost realizată până în

prezent neînsemnând că terenul poate fi restituit în natură.

Intimatele au formulat cerere de

restituire a acestei suprafețe de 2044 mp și potrivit legilor fondului funciar,

cerere care a fost respinsă, situație în care, potrivit art. 8 alin. (1) din

Legea nr. 10/2001, acest teren nu intră sub incidența acestei legi.

Recursul nu este fondat.

Față de prezentul cadru procesual,

fixat astfel, prin motivele de casare invocate este de reținut că:

De necontestat (de altfel chiar în

recurs se afirmă aceasta) imobilul în litigiu a fost expropriat pentru cauză de

utilitate publică, în scopul construirii în zonă a unor blocuri de locuințe

(fila 47), construcția aflată pe teren, proprietatea antecesorilor

reclamanților, fiind ulterior demolată.

Așa fiind, evident, contrar celor

invocate în recurs, imobilul intră sub incidența Legii nr. 10/2001, fiind

preluat în mod abuziv, în perioada de referință, potrivit art. 2 din lege.

Ca atare, prin hotărârea atacată,

desigur, instanța a reținut incidența în speță a normelor legale speciale din

Legea nr. 10/2001 aplicabile pentru ipoteza imobilelor expropriate, respectiv

prevederile art. 11 alin. (2) și (3) din lege, potrivit cărora în cazul în care

construcțiile au fost demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea

nu au fost executate sau ocupă terenul parțial, terenul liber se restituie în

natură.

Așa fiind, cum în speță terenul

expropriat este liber și nu a primit afectațiunea pentru care s-a dispus

exproprierea, corect s-a apreciat că rămâne fără semnificație noua declarație

de utilitate publică sau faptul că imobilul a fost inclus de pârâtă în

inventarul bunurilor integrate domeniului public pentru realizarea în viitor a

noului sediu.

Fără relevanță, în ce interesează

este și împrejurarea că antecesorii reclamanților au fost despăgubiți la

momentul exproprierii, câtă vreme, în considerarea aceleiași norme legale s-a

dispus restituirea terenului primit cu acest titlu, după cum, mai departe,

trebuie înlăturată și susținerea conform căreia întrucât pentru același imobil

reclamanții au formulat cerere de restituire în temeiul Legii nr. 18/1991,

respinsă, nu ar fi aplicabilă Legea nr. 10/2001. Aceasta întrucât, după cum s-a

demonstrat, terenul poate fi restituit în natură, domeniul de reglementare al

acestei legi având un caracter de complinire în raport cu celelalte acte

normative cu caracter reparatoriu.

Față de cele arătate, în temeiul

art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâta Primăria Borșa împotriva deciziei nr. 146 din 19 septembrie

2003 a Curții de Apel Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2005.