ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4599/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului București reclamantul D.C. a chemat

în judecată A.N.R.S.C.U.P. solicitând obligarea pârâtei la efectuarea unui

control legal asupra modului în care SC C. SRL din Craiova, autorizată de

pârâtă, montează și exploatează repartitoare.

În motivarea acțiunii sale, expusă foarte

amplu în 88 de pagini, reclamantul a arătat, în esență, că a solicitat pârâtei

în repetate rânduri să verifice modalitatea în care SC C. SRL montează și

exploatează repartitoare electronice de costuri.

Această societate comercială a montat în

apartamentul locuit de reclamant patru echipamente (constând fiecare într-un

repartitor și robinet termostatic) pe care le exploatează în baza unui contract

de prestări servicii nesemnat și necunoscut de reclamant, impunând abuziv plata

unor sume de bani. Din culpa prestatorului de servicii, de mai mulți ani,

apartamentul este neîncălzit ceea ce l-a determinat pe reclamant să adreseze

mai multe petiții autorităților publice responsabile, inclusiv pârâtei A.N.R.S.C.U.P.

Toate aceste petiții, mai afirmă reclamantul,

au rămas fără finalitate, pârâta trimițându-i răspunsuri pur formale, iar

ultimele reclamații fiind nelegal clasate în baza art. 10 alin. (2) din O.G. nr.

27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

Prin sentința nr. 2735 din 21 octombrie 2008

a Tribunalului București a fost declinată competența de soluționare a cauzei în

favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal,

instanța constatând că sunt incidente în cauză, dispozițiile art. 3 pct. 1 C.

proc. civ. și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora

competența materială este determinată de faptul că A.N.R.S.C.U.P. este o

instituție organizată la nivel național.

Prin sentința nr. 1407 din 1 aprilie 2009 a

Curții de Apel București a fost declinată competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța

a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată, așa cum a fost precizat

în fața acestei Curți la termenul din 18 februarie 2009, îl reprezintă

obligarea pârâtei să efectueze un control asupra activității desfășurate de SC

C. SRL în calitate de furnizor prestator privind livrarea și montarea unor

corpuri de încălzire, repartitoare și robinete termostatice, iar această cerere

nu poate fi încadrată în materia contenciosului administrativ.

Instanța a precizat că litigiul nu privește

un raport juridic legat de un contract administrativ, ci reprezintă o modalitate

de executare a unui control de prestări servicii, de taxare a serviciilor

prestate, iar competența de soluționare a acestor litigii aparține, conform

dispozițiilor art. 51 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, instanței de la

sediul/domiciliul utilizatorului.

Împotriva sentinței Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs

reclamantul D.C., susținând că instanța a interpretat greșit obiectul pricinii

cu care a fost învestită, în raport de care, potrivit art. 3 pct. 1 C. proc.

civ. competența îi aparținea.

Într-un motiv distinct recurentul a arătat că

excepția necompetenței materiale a fost invocată tardiv de intimata - pârâtă,

în condițiile în care întâmpinarea a fost depusă cu depășirea termenului de 5

zile la care se referă art. 1141 alin. (2) C. proc. civ.

Recurentul nu a realizat încadrarea în drept

a criticilor formulate, dar, din modul cum au fost expuse rezultă ă vizează

motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

Recursul este fondat în partea care privește

greșita interpretare și calificare a obiectului cererii de chemare în judecată.

După cum s-a arătat, recurentul - reclamant a

supus examenului instanței de contencios administrativ pretinsul refuz al

intimatei - pârâte de a-i soluționa petițiile referitoare Ia modul în care își

desfășoară activitatea SC C. SRL, în calitate de furnizor prestator. În concret,

intimata - pârâtă A.N.R.S.C.U.P., în baza prerogativelor ce îi sunt conferite

prin dispozițiile art. 13, art. 14 și art. 20 din Legea nr. 51/2006, cu

modificările și completările ulterioare, Legea serviciilor comunitare de utilități

publice, a soluționat mai multe petiții formulate de recurent, ultima

înregistrată la14 august 2007.

După acest moment, toate reclamațiile având

obiect similar au fost clasate, autoritatea publică apreciind că sunt incidente

prevederile art. 10 alin. (2) din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea

activității de soluționare a petițiilor.

Prin urmare, competentă să se pronunțe asupra

modului în care au fost rezolvate petițiile recurentului este Curtea de Apel

București, secția a VlII-a contencios administrativ și fiscal, în baza

dispozițiilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

a contenciosului administrativ raportate la rangul autorității publice căreia i

se impută nesoluționarea corespunzătoare a petițiilor, care, indiscutabil, este

o autoritate de reglementare centrală.

În fine, motivul de recurs referitor la

invocarea tardivă a excepției de necompetență este vădit nefondat, câtă vreme

potrivit art. 159 pct. 2 C. proc. civ., în cauză necompetență este de ordine publică

și, prin aceasta, potrivit art. 162 C. proc. civ., ar fi putut fi invocată

chiar direct în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.

312 alin. (1) - (3) C. proc. civ. raportat la art. 304 pct. 5 C. proc. civ. se

va admite recursul și se va casa hotărârea atacată, cu consecința trimiterii

cauzei la aceeași instanță pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de D.C. împotriva

sentinței nr. 1407 din 1 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a

VlII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza la

aceeași instanță pentru continuarea judecății.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23

octombrie 2009.