ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 813/2010

Deliberând în condițiile art. 256 C.

proc. civ. asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 14 din 16

ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, s-a admis excepția lipsei

calității procesuale pasive a pârâtei Prefectura Mehedinți – Comisia Județeană

de Aplicare a Legii nr. 247/2005, s-a admis în parte contestația formulată de

reclamantul P.G.D. împotriva dispoziției nr. 2655 din 10 iulie 2008 emisă de

pârâta Primăria Turnu Severin; s-a constatat că reclamantului i se cuvin măsuri

reparatorii în echivalent pentru terenul în suprafață de 3000 mp situat în

Turnu Severin, și pentru gardul împrejmuitor al acestui teren, din beton,

piatră și granit, edificat în perioada 1912 – 1914.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond,

a reținut că imobilul în litigiu a aparținut antecesorului reclamantului P.I.G.,

terenul fiind preluat abuziv prin Decretul nr. 92/1950.

La prezenta cauză s-a atașat dosarul nr. 16759/1994

al Judecătoriei Turnu Severin și depoziția martorului P.L., autentificată de

către un notar public din Belgia.

Împotriva acestei sentințe a declarat

apel pârâta Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin criticând-o ca nelegală

și netemeinică întrucât instanța nu a manifestat rol activ în condițiile în

care actul de vânzare-cumpărare privind imobilul în litigiu, privește un alt

imobil și nu a fost menționat în notificare, reclamantul nefăcând dovada

întinderii dreptului pretins de 3000 mp.

S-a invocat, irelevanța probelor

extrajudiciare depuse la dosar, susținându-se că declarația extrajudiciară

avută în vedere de instanță a fost dată de fosta soție a intimatului-reclamant.

Curtea de Apel Craiova, secția civilă și

pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 89 din 17 martie 2009 a

respins apelul formulat de pârâta Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin

împotriva sentinței civile nr. 14 din 16 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul

Mehedinți.

Pentru a decide astfel, curtea de apel, a

reținut, în esență următoarele:

Reclamantul P.G.D. a făcut dovada

calității de moștenitor al autorului său P.I.G. care a deținut imobilul în

litigiu, cu actele de stare civilă depuse (fila 29-39 dosar fond).

Înscrisurile existente la dosarul cauzei,

respectiv adresa nr. 137/C din 27 februarie 1995, emisă de Ministerul de

Interne – Filiala Arhivelor Statului Mehedinți și fișa imobilului (proprietății)

(filele 21 și 27 dosar fond) atestă că în registrul agricol pentru imobilul pe

clădiri pe anii 1944 – 1950, proprietatea P.I.G. din Turnu Severin a fost

distrusă în bombardamentele aeriene din aprilie 1944, menționându-se la partida

imobilului respectiv ca fiind naționalizat prin Decretul din data de 20 aprilie

1950.

În fișa imobilului în litigiu, la 16

august 1944 Poliția Turnu Severin a menționat atât numele proprietatului

imobilului P.G.I. cât și descrierea imobilului înainte de bombardament, ca

fiind compus din suprafața totală de 3000 mp suprafață clădită de 800 mp, și

adresa imobilului, Turnu Severin.

Mențiunile din contractul fișei

imobilului în litigiu „Braloștița-Dolj” se referă la localitatea în care se afla

autorul în data întocmirii fișei imobilului bombardat situat în Turnu Severin.

Împotriva acestei din urmă decizii a

declarat recurs Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin prin Primar,

invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., susținând în

esență, că în dovedirea dreptului pretins, instanțele de fond și apel, au

reținut ca probe declarația unui martor care de fapt este fosta soție a

intimatului.

Având în vedere motivele invocate,

recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței criticate în

sensul respingerii contestației formulate de reclamant.

Verificând legalitatea deciziei atacate

prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat

pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Contrar susținerilor recurentului-pârât,

instanța de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 23 din Legea

nr. 10/2001, republicată, completate cu prevederile art. 23.1. din Normele

metodologice din aplicarea Legii nr. 10/2001 aprobată prin H.G. nr. 250/2007.

Potrivit textelor de lege enunțate, prin

acte doveditoare ale dreptului de proprietate se înțeleg înscrisurile constatatoare

ale unui act juridic civil, jurisdicțional sau administrativ cu efect constitutiv,

translativ sau declarativ de proprietate și care generează o prezumție relativă

de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă.

În speță, dovezile produse de

intimatul-reclamant analizate de instanța de apel coroborate cu faptul

preluării abuzive a imobilului în litigiu așa cum rezultă din anexa la Decretul

nr. 92/1950 au fost apreciate corect ca făcând dovada proprietății autorului

asupra terenului în litigiu în suprafață de 3000 mp, situat în Drobeta Turnu

Severin.

Deși recurentul a invocat și dispozițiile

art. 304 pct. 8 C. proc. civ., criticile formulate nu se circumscriu acestui

motiv de recurs, deoarece nu se referă la interpretarea greșită a vreunui act

juridic dedus judecății, ci la greșita interpretare a probelor care nu

constituie motiv de recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul declarat de Primăria municipiului

Drobeta Turnu Severin împotriva deciziei nr. 89 din 17 martie 2009 pronunțată

de Curte de Apel Craiova, secția I-a civilă și pentru cauze cu minori și de

familie, va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat recursul declarat

de pârâta Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin prin Primar, împotriva

deciziei nr. 89 din 17 martie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția a I-a

civilă și pentru cauze cu minori și a familiei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2010.