ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3206/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 3987 din 20 septembrie 2007,

Tribunalul Dolj, secția comercială, a respins ca neîntemeiată acțiunea

promovată de reclamanta SC G.R. SRL Craiova, prin lichidator A.S.I. SPRL Craiova,

având ca obiect pretenții, în contradictor cu pârâta SC P.V. SRL.

Instanța de fond a reținut

că în baza unor relații comerciale, reclamanta a furnizat bunuri pârâtei dar

dreptul său la acțiune pentru plata facturilor din anul 2003 s-a prescris iar

pentru celelalte facturi menționate în acțiune, în baza probelor de la dosar,

acțiunea de obligarea a pârâtei la plată s-a apreciat ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Craiova, secția

comercială, prin decizia nr. 123 din 23 aprilie 2008 a admis apelul formulat de

reclamantă prin lichidator, a schimbat sentința atacată și a admis în parte

acțiunea în sensul că a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 118.157,3110 ron contravaloare

marfă, cu dobânda legală aferentă calculată de la data scadenței și până la

data achitării integrale a debitului.

Criticile apelantei

reclamante cu privire la nelegalitatea și netemeinicia sentinței s-au apreciat

în raport de expertiza contabilă administrată în apel, ca fiind întemeiate în

parte până la concurența sumei de 118.157,3110 ron.

Suma menționată reprezintă

contravaloarea facturilor acceptate de către pârâtă fără obiecțiuni cu privire

la cantitatea și calitatea mărfii și a căror plată se poate dovedi cu

chitanțele emise de către reclamantă conform Regulamentului operațiunilor de

casă aprobat prin Decretul nr. 209/1991 sau cu oricare alt înscris iar nu cu

martori, cum greșit a reținut instanța de fond.

În ce privește incidența art.

13 din Decretul nr. 167/1958 instanța de apel a reținut că demersurile făcute

de reclamantă în vederea recuperării creanței nu se înscrie printre clauzele de

suspendare prevăzute de art. 13 din Decretul menționat și nici printre cauzele

de întrerupere prevăzute de art. 16 alin. (2) din același Decret.

În contra deciziei instanței

de apel a declarat recurs pârâta SC P.V. SRL Ciupercenii Noi, fără a indica

însă vreunul din motivele de modificarea sau de casare prevăzute de art. 304 C.

proc. civ.

Dezvoltarea în fapt a

criticilor formulate face posibilă încadrarea acesteia în art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. sub aspectul soluționării excepției prescripției în sensul

exceptării facturii din 19 iulie 2003 de la efectele acesteia.

Criticile cu privire la

aprecierea probelor vizează temeinicia hotărârii atacate, așa încât, în raport

de prevederile art. 304 C. proc. civ. partea introductivă care permite

controlul instanței de recurs numai asupra legalității hotărârii atacate, nu

vor fi examinate.

Intimata reclamantă a depus

întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului declarat și

menținerea hotărârii atacate arătând că, în mod corect aceasta a reținut că

pentru factura din 19 iulie 2003 termenul de prescripție nu s-a împlinit

raportat la data trimiterii prin poștă a cererii de chemare în judecată.

Recursul nu este fondat.

Din verificarea actelor și

lucrărilor dosarului rezultă că acțiunea a fost promovată de reclamantă prin

poștă, anterior împlinirii termenului de trei ani prevăzut de art. 3 din

Decretul nr. 167/1958 pentru factura din 19 iulie 2003, cu privire la care

recurenta invocă neîndeplinirea termenului de prescripție.

Astfel, la dosarul de fond

exista dovada trimiterii recomandate a cererii de chemare în judecată cu data

de 13 iulie 2007; în raport de care, conform art. 104 C. proc. civ. care

dispune că „Actele de procedură trimise prin poștă instanțelor judecătorești se

socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul

poștal înainte de împlinirea lui”, dreptul la acțiune pentru plata facturii din

19 iulie 2003, nu este prescris.

Așa fiind, în raport de

prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul

declarat ca nefondat, menținând ca legală decizia atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de pârâta SC P.V. SRL Ciupercenii Noi împotriva deciziei nr. 123

din 23 aprilie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 noiembrie 2008.