ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4835/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4835/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra
recursurilor de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la 18 decembrie 2008, reclamantul a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții
Inspectoratul de Poliție Județean Argeș, Șeful acestui inspectorat și M.I.R.A. să
se dispună revocarea Ordinului M.A.I. nr. 1/10637/2005, obligarea pârâților să
emită un nou ordin, prin care să fie reintegrat în funcția avută anterior și
să-i plătească drepturile bănești cuvenite, de la data emiterii ordinului
contestat și până la reîncadrarea efectivă.
În
motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin Ordinul M.A.I. nr. 1/0637/2005
a fost nelegal înlăturat din funcția de șef birou cazarmare intendență și i s-a
atribuit funcția de ofițer specialist I, deși ocupase funcția pe baza concursului
organizat în anul 1999 și de la data numirii sale, nu a săvârșit nici o abatere
disciplinară.
Reclamantul
a mai arătat că pârâtul Inspectoratul de Poliție al județului Argeș a solicitat
reînființarea postului de șef birou cazarmare intendentă, ceea ce dovedește că
desființarea acestuia la data eliberării sale din funcție a fost nelegală.
Pârâtul
Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș a invocat excepțiile privind lipsa
calității sale procesuale pasive și tardivitatea acțiunii.
Pârâtul
M.I.R.A. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, motivând că reclamantul
nu a îndeplinit procedura prealabilă reglementată de dispozițiile art. 7 alin.
(1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Curtea
de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința
nr. 60/F-C din 18 martie 2009,prin care a respins excepțiile invocate de
autoritățile pârâte, a admis în parte acțiunea, a anulat parțial Ordinul M.A.I.
nr. I/0637/2005, a obligat pârâții să emită un nou ordin prin care reclamantul
să fie reintegrat în funcția avută anterior și să-i plătească drepturile salariale
cuvenite, de la data punerii în aplicare a acestui ordin și până la
reîncadrarea sa efectivă, precum și cheltuielile de judecată în sumă de 1004
lei.
Excepția
inadmisibilității acțiunii a fost respinsă cu motivarea că reclamantul a
dovedit îndeplinirea procedurii prealabile, prin mai multe petiții către
pârâții în cauză, la care i s-a răspuns cu adresele din 17 noiembrie 2008, 23
decembrie 2008 și 9 ianuarie 2009.
Excepția
tardivității acțiunii a fost respinsă față de împrejurarea că actul
administrativ dedus judecății nu a fost comunicat și nici adus la cunoștința
reclamantului în altă modalitate.
Instanța
de fond a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive a
Inspectoratului de Poliție al Județului Argeș, reținând că acesta a emis dispoziția
S nr. 4 din 1 ianuarie 2006, precum și răspunsurile comunicate la petițiile
adresate de reclamant.
Pe
fondul cauzei, instanța de fond a considerat că pârâții nu au respectat
prevederile din O.U.G. nr. 30/2007, Legea nr. 15/2008 și H.G. nr. 416/2007,
potrivit cărora, în cazul reorganizării unității, aveau obligația să-l numească
pe reclamant într-o funcție similară avută anterior.
De
asemenea, s-a apreciat că nu au fost respectate dispozițiile art. 99 din Legea
nr. 188/1999, care prevăd obligația comunicării actului administrativ de
eliberare din funcție în termen de 5 zile de la emitere, precum și obligația de
a se acorda funcționarului public un preaviz de 30 de zile, urmând ca în
această perioadă să i se pună la dispoziție funcții vacante corespunzătoare din
cadrul instituției.
Față
de încălcarea acestor prevederi legale, măsura luată de pârâți a fost
calificată ca fiind o sancțiune administrativă, aplicată fără îndeplinirea
procedurii instituite prin lege, fără a se fi constatat vinovăția reclamantului
și fără a i se asigura posibilitatea să formuleze apărări.
Împotriva
acestei sentințe, au declarat recurs pârâții M.A.I. și Inspectoratul de Poliție
al Județului Argeș, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică și
pe cale de consecință, respingerea acțiunii formulate de reclamantul M.V.
Recurenții
au susținut că în mod greșit a fost respinsă excepția inadmisibilității
acțiunii, invocată în cauză pentru lipsa plângerii prealabile, întrucât
intimatul-reclamant nu s-a adresat potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (1) din
Legea nr. 554/2004 M.A.I. pentru anularea ordinului considerat nelegal,
înregistrând numai la Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș sesizări cu
privire la o serie de dispoziții emise de conducerea acestui inspectorat.
Recurentul
Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș a criticat și soluția de respingere
a excepției tardivității acțiunii, arătând că intimatul-reclamant nu a
respectat termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004, în
raport de luna iulie 2006, când a cunoscut că i s-a desființat postul, ca
urmare a diminuării drepturilor salariale, precum și în funcție de data de 31
martie 2008, la care a întocmit raportul nr. 26083, în care a menționat numărul
ordinului contestat.
Același
recurent a susținut că în mod greșit a fost respinsă și excepția lipsei
calității procesuale pasive, dat fiind că nu a întocmit actul administrativ
dedus judecății și nu există temei pentru chemarea sa în judecată.
Pe
fondul cauzei, recurenții au susținut că hotărârea atacată a fost pronunțată cu
aplicarea greșită a legii, pentru că Ordinul M.A.I. nr. I/0637/2005 a avut ca
obiect reorganizarea statelor de organizare ale inspectoratelor de poliție
județene din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și în cadrul acestora
nu s-a mai prevăzut Biroul cazarmare-intendență, astfel că intimatul-reclamant a
fost greșit reintegrat într-o funcție care nu mai există.
Analizând
actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarat în cauză pentru
următoarele considerente:
Cererea
de chemare în judecată înregistrată la 18 decembrie 2008 a fost formulată cu încălcarea dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cu
modificările și completările ulterioare, care prevăd că, pentru motive
temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi
introdusă și peste termenul de 6 luni prevăzut la alin. (1) din același text de
lege, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului sau data luării
la cunoștință.
Excepția
tardivității acțiunii, invocată în baza prevederilor legale susmenționate, a
fost greșit respinsă de instanța de fond față de împrejurarea că Ordinul nr. I/0637/2005
nu a fost comunicat intimatului-reclamant, fără a se avea însă în vedere că a luat
cunoștință de acest act administrativ la data aplicării lui, prin dispoziția
șefului Inspectoratului de Poliție Județean Argeș nr. S/5 din 15 ianuarie 2006 de
numire a sa în funcția de ofițer specialist I, în cadrul compartimentului
cazarmare-intendență.
De
asemenea, se reține că, în conformitate cu Ordinul M.A.I. nr. 132/2004, prin
dispoziția de repunere în stat, ca urmare a numirii într-o funcție inferioară
celei deținute, intimatul-reclamant a continuat să primească pe o perioadă de 6
luni drepturile bănești cuvenite pentru funcția avută anterior și în
consecință, de la data de 1 iulie 2006 a avut cunoștință de modificarea adusă raporturilor sale de funcție, ca urmare a diminuării drepturilor bănești,
prin neacordarea sporului de conducere.
Intimatul-reclamant
nu a contestat această situație de fapt, astfel cum rezultă și din raportul nr.
26083 din 31 martie 2008, întocmit în vederea reîncadrării sale în funcția de
conducere deținută anterior.
Această
cerere a fost motivată de intimatul-reclamant de posibilitatea reînființării
postului de șef birou cazarmare - intendență, fără a se invoca necunoașterea Ordinului
M.A.I. nr. I/0637/2005 și fără a se solicita comunicarea acestuia.
În
consecință, soluția dată excepției de tardivitate a acțiunii este rezultatul
interpretării greșite de către instanța de fond a prevederilor legale care
reglementează termenele de formulare a acțiunii în anulare pe calea
contenciosului administrativ și a elementelor de fapt dovedite în cauză cu
privire la data de când se calculează aceste termene.
Pentru
considerentele expuse, Înalta Curte va admite recursurile declarate în cauză și
în baza dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va
casa sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea reclamantului M.V. ca
fiind tardiv formulată.
Față
de soluția dată recursurilor, ca urmare a admiterii unei excepții de procedură,
se constată că nu se mai impune să fie examinate celelalte motive de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
recursurile declarate de M.A.I. și Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș
împotriva sentinței civile nr. 60/F-C din 18 martie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Casează
sentința atacată și pe fond respinge acțiunea reclamantului M.V. ca fiind
tardiv formulată.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 4 noiembrie 2009.