ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 658/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Argeș, secția de contencios administrativ, reclamantul T.I. a chemat în judecată Inspectoratul de Poliție al județului Argeș, solicitând anularea dispoziției Inspectoratului General al Poliției Române nr. S/3943 din 17 noiembrie 2003, prin care a fost destituit din funcția de agent principal de poliție deținută la Postul de Poliție din comuna Recea, județul Argeș. Reclamantul a susținut că nu a săvârșit abateri disciplinare, că sancțiunea este nelegală, atât sub aspectul condițiilor de formă, întrucât ancheta administrativă nu s-a efectuat în condițiile stipulate de către legiuitor, cât și sub aspectul fondului, prin interpretarea comportamentului necorespunzător al unor cetățeni în detrimentul său, deși el a încercat să îi disciplineze.

Inspectoratul de Poliție al județului Argeș a formulat întâmpinare la data de 12 martie 2004, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive și a solicitat introducerea în cauză a Inspectoratului General al Poliției Române, ca emitent al ordinului de stabilire a sancțiunii disciplinare. A mai invocat și excepția de necompetență materială a tribunalului, în temeiul art. 61 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului. Prin sentința civilă nr. 85/CM din 17 martie 2004, Tribunalul Argeș și-a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Pitești, motivând că polițistul este funcționar public și că sunt aplicabile dispozițiile art. 61 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, coroborate cu art. 158 C. proc.

civ., care impun ca soluționarea contestațiilor să fie efectuată de către instanța de contencios administrativ din reședința județului unde își are sediul, reclamantul. În ședința publică din data de 5 mai 2004, desfășurată la Curtea de Apel Pitești, s-a încuviințat introducerea în cauză a intimatului Inspectoratul General al Poliției Române. Soluționând cauza, Curtea de Apel Pitești a respins toate excepțiile formulate de T.I., cu ocazia dezbaterilor și a respins și acțiunea acestuia, formulată în contradictoriu cu Inspectoratul General al Poliției Române, ca neîntemeiată, prin sentința civilă nr. 106/F/CONT din 8 septembrie 2004. Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că petentul a săvârșit abaterile prevăzute și sancționate de art. 57 lit. a) și b) din Legea nr. 360/2002, modificată prin O.U.G.

nr. 89/2003, prin aceea că a avut un comportament necorespunzător la serviciu și în societate, de natură să aducă atingere onoarei și probității profesionale a funcției de polițist. A mai reținut că acțiunea a fost introdusă în termen, înăuntrul termenului de 30 de zile de la data luării la cunoștință, având în vedere că potrivit înscrisurilor aflate la dosar, realizarea comunicării către petent s-a făcut la data de 27 ianuarie 2004. Cercetarea prealabilă rezultă din ancheta administrativă ce include și declarația petentului, cât și încheierea Consiliului de disciplină din data de 4 noiembrie 2003, din care se reține că la data de 26 octombrie 2003, în urma unor discuții contradictorii cu un cetățean al comunei Recea, petentul l-a agresat, producându-i leziuni, iar fapta s-a amplificat pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât a menținut o măsură disciplinară nelegală și abuzivă, luată împotriva sa de autoritatea-pârâtă. În esență, recurentul-reclamant a susținut în scris și oral că în ciuda faptului că a existat un incident în comuna Recea, la data de 26 octombrie 2003, acesta nu a avut amploarea reținută, nu s-au consumat băuturi alcoolice, iar instanța a ignorat faptul că aplicarea sancțiunii s-a realizat fără a se îndeplini cerința legală prevăzută, respectiv cercetarea prealabilă, fiind, astfel, lovită de nulitate. Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor recurentului și în raport cu prevederile legale incidente, incluzând art. 304 și 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte reține că recursul de față este nefondat, pentru următoarele considerațiuni. Din actele și probele dosarului a rezultat că incidentul produs la data de 26 octombrie 2003, în comuna Recea, a fost de o deosebită gravitate, recurentul-reclamant a lovit în mod repetat un cetățean din comună și cu ocazia altercației avute, i-a fost sustras și încărcătorul pistolului din dotare. Situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond care, în mod judicios, a stabilit, totodată, și că s-au respectat prevederile legale în ceea ce privește aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 33 lit. d) din O.U.G. nr. 88/2003, de modificare a art. 58 din Legea nr. 360/2003, respectiv destituirea din poliție.

În fine, criticile recurentului sunt nefondate și în considerarea faptului că documentele depuse la dosar, respectiv referatul privind rezultatul cercetării prealabile, ancheta administrativă și încheierea Consiliului de disciplină din 4 noiembrie 2003, analizate, de altfel, și de instanța de fond, atestă îndeplinirea cerințelor legale prevăzute de Legea nr. 360/2003, modificată și completată, pentru aplicarea sancțiunii dispuse față de recurentul-reclamant, sancțiune pe care, de altfel, Înalta Curte o apreciază pe deplin justificată, față de gravitatea faptelor comise de acesta, în calitatea sa de agent principal de poliție. În consecință, apreciind că soluția instanței de fond, de menținere a sancțiunii disciplinare aplicate, este corectă și legală, în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul de față formulat de recurentul T.I.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de T.I. împotriva sentinței civile nr. 106/F/CONT din 8 septembrie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 februarie 2006.