ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2849/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2849/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 13272 din 3 decembrie 2004 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, s-a respins ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a Hotărârilor A.G.O.A. nr. 1, 2, 3, 4, 7 și 9 din data de 25 aprilie 2004 până la soluționarea cererii de anulare, formulată de reclamanții P.M. și A.M., împotriva pârâtei SC B.T. SA. S-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, ca neîntemeiată. S-a respins excepția nulității invocată de reclamantul A.M. și excepția autorității de lucru judecat, invocată de intervenienții M.G. și N.C.D. S-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune în privința capătului 4 al cererii de intervenție.
S-a respins cererea de intervenție ca neîntemeiată în raport de celelalte capete. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele: În cauză sunt incidente dispozițiile art. 132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, astfel încât instanța reținând cauza spre soluționare, cererea de suspendare a hotărârii A.G.O.A., a rămas fără obiect, reclamanții au făcut dovada calității de acționar, deci au calitate procesuală activă. S-a mai apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1201 C. civ., privind constatarea lucrului judecat și că dispozițiile O.U.G. nr. 28/2002 nu sunt în măsură să înlăture prevederile art. 134 din Legea nr. 31/1990, referitoare la conducerea și administrarea societăților.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamantul și intervenientul M.G., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocându-se reținerea greșită a stării de fapt ca urmare a interpretării greșite a probatoriului administrat și pentru încălcarea dispozițiilor Legii nr. 31/1990 și a O.U.G. nr. 28/2002, care reglementează convocarea și adoptarea A.G.O.A. din 25 aprilie 2002. Analizând sentința, în raport de criticile invocate, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia nr. 658 din 18 decembrie 2006, a respins apelurile, ca nefondate, obligându-i în solidar la 500 lei cheltuieli de judecată către intimata SC B.T.
SA, pentru următoarele motive: Termenul de 15 zile prevăzut de art. 117 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, este un termen de drept material și nu procedural, care se calculează potrivit dispozițiilor articolelor 1887 și 1889 C. civ., care prevăd ca modalitate de calcul, sistemul intermediar și nu pe zi libere, ca cel prevăzut de art. 101 C. proc. civ. Calculând astfel termenul, instanța a reținut că, instanța de fond nu a încălcat dispozițiile art. 117 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Pe de altă parte, s-a mai apreciat că apelanții au fost prezenți la adunarea generală, astfel încât interesele acestora, nu au fost lezate de prevederea inclusă în convocator, potrivit căreia nu era permisă reprezentarea acționarilor decât prin alți acționari, aspect ce a fost reținut și cu privire la netemeinicia susținerii potrivit căreia, hotărârea trebuie anulată, întrucât unii acționari au fost „împiedicați” să participe la adunarea generală.
S-a apreciat că intimata, fiind o societate deschisă, ale cărei acțiuni sunt dematerializate, transferul dreptului de proprietate, cât și evidența acționarilor sunt supuse legilor speciale, privind piețele de valori mobiliare. În acest sens, SC R. SA se ocupa în exclusivitate de acționariatul societății intimate, ținând evidența în sistemul electronic al pieței R., deoarece evidența și actualizarea Registrelor acționarilor ale societăților comerciale, privatizate în baza Legii nr. 55/1995, s-a făcut în exclusivitate potrivit dispozițiilor art. 1 din instrucțiunile C.N.V.M. nr. 11/1996 de către societățile abilitate de lege. În cauză, nu erau aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 28/2002 deoarece obiectul A.G.O.A.
l-a constituit, numai desemnarea persoanei administratorului și nu schimbarea formei de administrare a societății, iar hotărârea a fost luată pe baza votului liber exprimat de către acționarii care dețineau peste 75 % din capitalul social al societății. S-a mai confirmat aprecierea instanței de fond că dispozițiile art. 151 din Legea nr. 31/1990 republicată nu fac distincție între motivele de vacanță a administratorilor, astfel încât ratificarea numirii unor administratori provizorii, generată de demisia unor membrii ai consiliului de administrației, este legală în condițiile în care a fost adoptată cu majoritatea cerută de lege. În termen legal, împotriva deciziei au declarat recurs intervenienți M.G.
și N.C.D., invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. În susținerea recursurilor recurenții au arătat: - termenul de întrunire al A.G.A., față de convocarea publicată în ziarul Curierul Național în data de 10 aprilie 2002, este mai mic decât cel prevăzut în art. 117 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată. - convocatorul și organizarea ședinței A.G.E.A. nu au permis reprezentarea acționarilor în adunarea generală, prin alte persoane fizice, ci numai alți acționari, încălcându-se astfel prevederile O.U.G. nr. 28/2002, care prevăd că „reprezentarea acționarilor în adunarea generală a acționarilor se va putea face și prin alte persoane decât acționarii”.
Procedându-se în acest mod, mai mulți acționari, au fost împiedicați să participe la adunarea generală. - acționarilor nu li s-a pus la dispoziție, documentele și materialele referitoare la problemele incluse în ordinea de zi a A.G.O.A. din 25 aprilie 2002 în termenul legal de 15 zile. - hotărârea luată de A.G.E.A. privind ratificarea rezilierii contractului de asociere în participațiune încheiat între SC B.T. SA cu firma L.G. SRL, privind revocarea administratorilor și a cenzorilor și alegerea unui asociat unic, a fost apreciată în mod greșit ca legală. Analizând legalitatea deciziei atacate, în raport de criticile formulate și lucrările cauzei urmează a se reține: Așa cum rezultă din lucrările cauzei, recurentul intervenient N.C.D., a exercitat recursul omisso medio, deoarece nu a apelat soluția instanței de fond, situație în care această hotărâre a rămas irevocabilă odată cu expirarea termenului de apel.
În atare situație pentru aceste considerente, acest recurs urmează a fi respins ca inadmisibil. Recursul declarat de intervenientul M.G., urmează a fi analizat doar în raport cu critica de nelegalitate, invocată prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Acest motiv de nelegalitate, vizează pronunțarea unei hotărâri lipsită de temei legal, ori cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Analizând în acest cadru procesual cererea de recurs, urmează a se reține că recurenta invocă, interpretarea și aplicarea greșită a art. 117 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, așa cum a fost republicată, a prevederilor O.U.G. nr. 28/2002 și a Legii nr. 87/1992, în ceea ce privește: convocarea A.G.E.A., punerea la dispoziție a documentelor referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi, modul de revocare a administratorilor și cenzorilor și de alegere a administratorului unic și felul în care s-au soluționat chestiunile puse în discuție.
În privința termenului de convocare a A.G.E.A., în mod justificat s-a confirmat concluzia instanței de fond, că dispozițiile art. 117 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată se completează în ceea ce privește calcularea acestuia cu normele de drept comun, după sistemul intermediar prevăzut de art. 1887 și art. 1899 C. civ., instanța de apel, așa cum rezultă din considerentele deciziei atacate, confirmând justificat că în cauză nu s-au încălcat cerințele dispozițiilor art. 117 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Verificând cadrul procesual, în care s-a soluționat cauza, prin investirea cu cererea de chemare în judecată, urmează a se reține că instanțele au verificat hotărârile A.G.O.A. în raport de obiectul acestora și anume: stabilirea destinației profitului, ratificarea numirii unor administratori provizorii ca urmare a demisiei unor membrii ai consiliului de administrare, aprobarea bilanțului și a bugetului de venituri și cheltuieli.
Reținând conform probelor administrate, că prin hotărârile luate, nu s-a schimbat forma de administrare a societății, urmează a se înlătura critica privind încălcarea dispozițiilor O.U.G. nr. 28/2002, care sunt inaplicabile în cauză, hotărârea fiind luată prin votul liber exprimat de către acționarii care dețineau peste 75 % din capitalul social al societății. Așa fiind, față de cele de preced, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat. În baza art. 274 C. proc. civ., recurenții urmează a fi obligați la cheltuieli de judecată, către intimată, conform actelor justificative.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de intervenientul M.G. împotriva deciziei nr. 659 din 18 decembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de intervenientul N.C.D. împotriva aceleiași decizii. Obligă recurenți la 5000 lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă SC B.T. SA București. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 28 septembrie 2007.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.