ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1557/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanții au chemat în judecată pe pârâta SC U. SA București, solicitând instanței ca prin hotărârea pronunțată, să se dispună anularea hotărârii A.G.O.A. din 28 aprilie 2005, efectuarea mențiunilor în Registrul Comerțului și publicarea în M. Of. a hotărârii. Prin sentința nr. 2751 din 1 martie 2007, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a anulat cererea reclamanților B.F., M.H., M.A., SC A.C. SRL București, SC A.S. SRL Cluj Napoca, SC A.M. SA Cluj Napoca, R.I., C.I., T.G. și V.T., pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a avocatului care a semnat cererea de chemare în judecată.

Prin aceiași sentință, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei D.E.V. și a respins acțiunea acesteia, a admis acțiunea reclamanților V.M., C.G., A.M., P.M., M.N., C.V., S.A., C.D.E., G.E., M.A., C.E., N.A., C.M. și C.B., a anulat hotărârea A.G.O.A. din 28 aprilie 2005 și a dispus menționarea hotărârii în Registrul Comerțului și publicarea în M. Of. după rămânerea irevocabilă. Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că reclamanții au solicitat anularea hotărârii A.G.O.A. din 28 aprilie 2005, motivat de nerespectarea în mod legal a procedurii de convocare, neîntrunirea cvorumului legal și nerespectarea procedurii votului secret în ceea ce privește revocarea și numirea administratorilor și cenzorilor.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut că (M. Of. nr. 1160/8.04.2005) a fost publicată convocarea pentru Adunarea generală a acționarilor din data de 25 aprilie 2005, cu ordinea de zi stabilită, însă înștiințarea nu cuprindea și data pentru cea de-a doua adunare, în situația în care cea dintâi nu s-ar fi putut ține, conform art. 118 alin. (1) din aceeași lege. A mai reținut instanța că nerespectarea cerințelor convocării pentru desfășurarea celei de-a doua adunări, atrage nulitatea absolută a hotărârii adoptate în data de 28 aprilie 2005. Soluția instanței de fond a fost menținută de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, care prin decizia nr. 458 din 22 octombrie 2007, a respins excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și a respins ca nefondat apelul pârâtei SC U. SA București.

În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a reținut că a doua convocare a adunării generale nu a fost publicată în M. Of., fiind încălcate astfel dispozițiile art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990. Cu privire la motivul de apel privind incompatibilitatea judecătorului în soluționarea cauzei, curtea a reținut că participarea acestuia în calitate de judecător delegat la O.R.C., la soluționarea unei cereri de înregistrare în registrul comerțului a unei hotărâri, nu poate fi asimilată soluționării aceleiași pricini, având în vedere obiectul diferit al cauzelor și caracterul procedurii, contencios în prezenta pricină și necontencios în soluționarea cererii de înregistrare în registrul comerțului.

A mai reținut curtea că partea care a invocat acest motiv, nu l-a ridicat în fața instanței de fond, exercitând cu rea credință drepturile procesuale, în sensul că a lăsat judecătorul să se pronunțe asupra cauzei, pentru ca în apel să invoce incompatibilitatea acestuia. Împotriva deciziei curții de apel, a declarat recurs pârâta SC U. SA București, pentru motivele prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat casarea deciziei recurate și trimiterea spre rejudecare. În argumentarea motivului prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susținut că instanța de apel a interpretat greșit împuternicirea avocațială, contractul de asistență juridică și adiționalul la contractul de asistență juridică, schimbând natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestora.

A mai susținut recurenta că instanța de apel a interpretat greșit înscrisurile privind dovada calității de moștenitor a numiților C.M. și C.B., precum și înscrisurile ce atestă îndeplinirea de către recurentă a formalităților legale de convocare a A.G.O.A., de cvorum și votare a cenzorilor și administratorilor. Prin cel de-al doilea motiv, prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a criticat decizia recurată sub aspectul greșitei soluționări de către instanță a nulității absolute a hotărârii A.G.O.A., având în vedere că același judecător care a soluționat cauza la instanța fondului, anterior s-a pronunțat în calitate de judecător delegat la O.R.C., admițând cererea de înregistrare a mențiunilor cuprinse în hotărârea A.G.O.A.

din 28 aprilie 2005. În final, recurenta susține că magistratul ce a soluționat cauza în fond, pe baza acelorași probe, se prezumă că nu mai putea fi imparțial, ceea ce impunea ca acesta să nu mai facă parte din completul de judecată. Recursul este nefondat. 1. Motivul prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., vizează schimbarea înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic al actului juridic dedus judecății, prin interpretarea greșită a acestuia. În argumentarea acestui motiv, s-a susținut că instanța a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al împuternicirii avocațiale nr. 145623 din 15 iunie 2005, contractului de asistență juridică din 7 iunie 2005 și adiționalul la contractul de asistență juridică din 15 iunie 2005, acte ce fac dovada calității de reprezentant a avocatului C.C.D.

A mai susținut recurenta că dispozițiile art. 68 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 69 același cod, prevăd în mod expres că în lipsa unei procuri speciale, prin care persoana reprezentată îl împuternicește pe mandatarul său cu exercițiul actelor procesuale de dispoziție, nu se poate presupune că acestuia din urmă i-a fost conferit și dreptul de a acționa în instanță. Analizând decizia recurată sub acest aspect, se constată că instanța de apel a reținut în mod corect că împuternicirea avocațială poartă semnătura unora dintre reclamanți, iar din contractul de asistență juridică și actul adițional, rezultă că reclamanții cu privire la care instanța fondului a apreciat că au calitate procesuală activă, au semnat aceste înscrisuri.

Mai mult decât atât, se constată că în cuprinsul contractului și actului adițional, se precizează că obiectul contractului îl reprezintă asigurarea asistenței juridice și a reprezentării clienților în toate fazele procesuale ale litigiilor, în fața instanțelor judecătorești. Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, avocatul are dreptul să asiste și să reprezinte persoanele fizice și juridice în fața instanțelor judecătorești, iar potrivit art. 3 din același act normativ, activitatea avocatului se realizează printre altele, prin redactarea de acte juridice, asistență și reprezentare, activități efectuate de apărătorii reclamanților, în baza mandatului acordat. Față de aceste considerente, Curtea constată că instanța de apel a analizat și interpretat în mod judicios înscrisurile depuse la dosarul cauzei, având în vedere și dispozițiile art. 68 C. proc.

civ., iar soluția pronunțată pe excepția lipsei calității de reprezentant, este la adăpost de orice critică. Critica privind greșita interpretare a înscrisurilor depuse în dovedirea calității de moștenitori a reclamanților C.B. și C.M., se dovedește de asemenea a fi nefondată, având în vedere că urmare a decesului numitului C.I., drepturile sale procesuale au fost preluate de cei doi moștenitori, urmare a acceptării și dezbaterii succesiunii defunctului. Referitor la critica privind greșita interpretare a înscrisurilor depuse de recurentă, cu privire la îndeplinirea formalităților de convocare a A.G.O.A., cvorum și votul secret, Curtea constată că recurenta nu a dezvoltat această susținere, astfel încât nu a dat posibilitatea instanței de a analiza și sub acest aspect, decizia recurată.

2. Potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., acest motiv are de regulă în vedere, încălcarea legii de drept substanțial, mai precis aplicarea unui text de lege străin de situația de fapt dedusă judecății sau extinderea normei de drept la situații neaplicabile în speță. Față de dispozițiile legale sus citate, Înalta Curte constată că recurenta nu a indicat în dezvoltarea acestui motiv, dispozițiile legale încălcate sau aplicate greșit, iar criticile aduse deciziei recurate nu se regăsesc în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În aceste condiții, Înalta Curte fiind sesizată cu o cale extraordinară de atac nedevolutivă, nu poate trece la examinarea unor eventuale motive de netemeinicie, întrucât este ținută de dispozițiile art. 302 1 lit. c) și art. 304 alin. (1) C. proc.

civ., potrivit cărora modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate. Este de observat că, în realitate, recurenta a reiterat criticile formulate în apel, privind pretinsa incompatibilitate a magistratului ce a soluționat cauza la fond, critici asupra cărora curtea de apel s-a aplecat în mod judicios, analizându-le prin prisma dispozițiilor legale în vigoare. Astfel, instanța de control judiciar a reținut că pentru a deveni incompatibil, judecătorul trebuie să fi pronunțat o hotărâre prin care se dezleagă o problemă litigioasă, iar în prezenta cauză, participarea magistratului în calitate de judecător delegat la O.R.C. nu poate fi asimilată soluționării aceleiași pricini, în sensul dispozițiilor art. 24 C. proc.

civ. Așa fiind, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va da eficiență dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. și va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC U. SA București, împotriva deciziei nr. 458 din 22 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 8 mai 2008.