ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2632/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2632/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
La data de 13 aprilie 2006, reclamanta B.I.L. Cipru a
chemat în judecată pe pârâta SC E. SA București pentru ca prin hotărârea ce se
va pronunța să se dispună anularea hotărârilor A.G.A. pârâtei din 3 august 2005
și 26 aprilie 2005, publicate în M. Of. nr. 1033/30.03.2006, întrucât s-au
desfășurat cu încălcarea dispozițiilor legale și ale actului constitutiv.
Prin sentința comercială nr.
4346 din 29 martie 2007, Tribunalul București a admis acțiunea reclamantei, a
anulat hotărârile A.G.A. a SC E. SA din 3 august 2005 și 26 aprilie 2005,
obligând pe pârâtă la plata sumei de 1.009,4 ron cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel București, a
respins apelul declarat de pârâtă, prin decizia comercială nr. 586 din 26
noiembrie 2007.
Împotriva acestei din urmă
hotărâri judecătorești, pârâta a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 304
pct. 8 și 9 C. proc. civ., a solicitat, în esență, respingerea acțiunii
reclamantei, întrucât validitatea celor două hotărâri rezultă din încheierile
judecătorului delegat, ce nu au fost atacate; nu s-au făcut dovezi privind
producerea vreunei vătămări legate de îndeplinirea formalităților de convocare
și deci a unui interes.
La data de 3 iunie 2008,
pârâta a depus cerere completatoare a recursului, arătând că, fiind incidente
dispozițiile art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 în mod greșit reclamanta
a fost repusă în termen, întrucât hotărârile atacate au fost publicate în Monitorul
Oficial din 30 august 2005, iar reclamanta nu a putut justifica interesul său,
prin republicarea hotărârilor la 30 martie 2006.
Recursul pârâtei este
nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea susținerilor
pe care pârâta recurentă le face prin recursul de față, în raport de
probatoriile administrate în cauză, se constată că acestea nu pot conduce la
modificarea hotărârii atacate, întrucât nu sunt îndeplinite niciuna dintre
situațiile prevăzute în dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.,
invocate ca temei legal al acestei căi de atac.
În speță, reclamanta a
solicitat, în temeiul art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările sale ulterioare, anularea hotărârilor din 26 aprilie 2005 și 3
august 2005 publicate în Monitorul Oficial din 30 martie 2006.
Cum, reclamanta a invocat
încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 117 din Legea nr. 31/1990 privind
neîndeplinirea formalităților de convocare a A.G.A, care constituie un motiv de
nulitate absolută, apar nerelevante susținerile făcute de pârâta - recurentă
privind tardivitatea acțiunii reclamantei și greșita repunere în termen operată
de instanțe în raport de publicarea hotărârilor respective în Monitorul Oficial
din 30 martie 2006.
Aceasta întrucât, în
situația în care se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este
imprescriptibil și cererea poate fi formulată de orice persoană interesată,
potrivit art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.
În ceea ce privește
susținerea recurentei privind valabilitatea hotărârilor A.G.A. atacate, în
raport de încheierile judecătorului delegat, este de reținut că, în mod corect
instanțele, prin hotărârile pronunțate, le-au înlăturat, întrucât la data când
s-a solicitat menționarea în Registrul Comerțului, acestea nu erau revocate,
anulate sau atacate în justiție, situație în care judecătorul delegat era ținut
să verifice numai legalitatea formală a respectivelor înscrisuri supuse
înregistrării.
De altfel, și în ce privește
prezența acționarilor, se constată că nu s-au făcut dovezi care să ateste
susținerile recurentei - pârâte privind îndeplinirea condițiilor art. 121 din
Legea nr. 31/1990.
În consecință, nu pot fi
primite nici susținerile recurentei privind lipsa interesului reclamantei, în
raport de conținutul hotărârilor adoptate și nici împrejurarea privind
producerea unei vătămări prin neîndeplinirea condițiilor legale de convocate.
În această situație, având
în vedere că nerspectarea dispozițiilor imperative ale art. 117 din Legea nr. 31/1990,
privind formalitățile de convocare a A.G.A., care nu au putut fi combătute în
niciun fel de recurenta - pârâtă atrage nulitatea absolută, se constată că
instanțele au făcut o corectă aplicațiune a prevederilor legii, dispunând
anularea lor.
Având în vedere cele de mai
sus, recursul pârâtei se privește ca nefondat și va fi respins, ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de pârâta SC E. SA București împotriva deciziei nr. 586 din 26 noiembrie 2007
pronunțată de Curtea de Apel București, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 30 septembrie 2008.