ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2620/2009

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

Tribunalul Dâmbovița sub nr. 4550/120/2008, reclamantul I.C. a chemat în

judecată pârâta SC M.T. SA reprezentată prin Consiliul de Administrație format

din G.C.V., G.G., T.A., S.M., D.C., N.I. și T.M. pentru anularea hotărârii

adunării generale a acționarilor din 4 august 2008, suspendarea executării

hotărârii atacate până la soluționarea fondului cauzei și obligarea pârâților

la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 947, pronunțată în

data de 16 septembrie 2008, Tribunalul Dâmbovița a admis cererea formulată de

reclamantul I.C. în contradictoriu cu pârâta SC M.T. SA, reprezentată prin

Consiliul de Administrație și a anulat hotărârea din 4 august 2008 a adunării

generale a acționarilor SC M.T. SA.

Împotriva sentinței au declarat apel,

în nume propriu, G.C.V., G.G., T.A., S.M., D.C., N.I. și T.M.

Prin decizia nr. 33 din 10 martie

2009, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ

și fiscal, a respins apelul, ca inadmisibil.

Pentru a se pronunța, astfel,

instanța de apel a reținut că, apelanții, înțelegând să atace sentința în nume

propriu, au ignorat principiul potrivit căruia subiecte ale apelului pot deveni

numai părțile din proces, întrucât hotărârea judecătorească produce efecte

numai în privința părților care au participat la judecată.

Ca urmare, susnumiții au formulat

recurs, în termenul legal, solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei

spre rejudecare.

Au arătat, în esență, că instanța de

apel a ignorat faptul că acțiunea introductivă privind anularea hotărârii

A.G.A. din 4 august 2008 a fost promovată în contradictoriu cu persoanele

fizice recurente în cauză, precizarea făcută oral de reclamant la primul termen

de judecată din 19 septembrie 2008, că înțelege să se judece cu SC M.T. SA prin

Consiliul de Administrație fiind tardivă față de dispozițiile art. 132, art. 133

C. proc. civ., încât instanța de apel trebuia să constate că pârâții au

calitate procesuală de a formula apel și, nicidecum să respingă apelul, ca

inadmisibil, fără a pune în discuția părților excepția.

Analizând recursul se găsește fondat pentru considerentele ce se vor

arăta în continuare.

Potrivit conținutului cererii de chemare în judecată, pârâtă în cauză

este SC M.T. SA, rectificarea mențiunii privind chemarea în judecată a

societății comerciale ca pârâtă și nu a membrilor Consiliului de Administrație

al acesteia, fiind făcută de parte prin mandatarul său, sub semnătură, direct

pe cerere, iar în prima ședință de judecată, când instanța a verificat

întrunirea cerințelor prevăzute de lege din punct de vedere formal cu privire

la cererea de chemare în judecată, reclamantul a precizat care sunt limitele

învestirii instanței, încât nu se poate pune în discuție o modificare a cererii

în sensul art. 132 C. proc. civ., cercetarea judecătorească făcându-se de la

început în contradictoriu cu această pârâtă și nu cu persoanele fizice, membre

ale Consiliului de Administrație, așa cum susțin recurenții, iar hotărârea

judecătorească s-a pronunțat în aceleași limite.

Pe de altă parte, inadmisibilitatea oricărei căi de atac, ca sancțiune

trebuie raportată la normele care reglementează această materie, din

perspectiva art. 282 C. proc. civ., ceea ce nu se poate constata în cauză,

deoarece hotărârea apelată este pronunțată de tribunal în primă instanță și

este, deci, supusă apelului, conform alineatului 1 al acestui articol, dar,

constatând, totodată, că recurenții au formulat cererea în nume propriu deși la

fond au fost citați doar în calitate de reprezentanți legali ai pârâtei ceea ce

nu le conferă calitate procesuală activă în declararea apelului, așa cum susțin

rezultă că, față de situația arătată soluția legală era aceea a respingerii

apelului, ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală activă și nu

ca inadmisibil.

Văzând, în consecință, dispozițiile art. 312 alin. (2) C. proc. civ.,

Înalta Curte va admite recursul și va modifica decizia în sensul arătat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de recurenții G.C., G.G., T.A., S.M., D.C., N.I. și T.M., împotriva deciziei

Curții de Apel Ploiești nr. 33 din 10 martie 2009, pe care o modifică în sensul

că respinge apelul formulat de G.C., G.G., T.A., S.M., D.C., N.I. și T.M.,

împotriva sentinței Tribunalului Dâmbovița nr. 947 din 16 septembrie 2008, ca

fiind formulat de persoane fără calitate procesuală activă.

Obligă intimatul-reclamant

I.C. să plătească recurenților suma de 4,3 lei, cheltuieli de judecată

reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi

28 octombrie 2009.