ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1384/2010

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanții D.E. și D.G. au chemat în judecată sucursala P. Craiova și au solicitat Tribunalului Dolj să pronunțe o hotărâre prin care să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul situat în tarlaua parcelele menționate în acțiune, cu daune cominatorii și plata lipsei de folosință. Prin sentința nr. 10466 din 6 iulie 2007, Judecătoria Craiova a admis acțiunea așa cum a fost formulată, iar Tribunalul Dolj, secția comercială, prin decizia nr. 3 din 26 mai 2008 a confirmat soluția prin respingerea apelului formulat de SC P. SA zona de operare Grup de Zăcăminte C. și SC P. SA București.

Împotriva deciziei nr. 3 pronunțată la data de 26 mai 2008 de Tribunalul Dolj, prin care s-a confirmat sentința Judecătoriei nr. 10466/2007, au declarat recurs pârâtele SC P. SA București și SC P. SA București Grup de Zăcăminte B., recurs prin care s-a invocat încălcarea dispozițiilor art. 2821 C. proc. civ. pe considerentul că sentința fondului a fost atacată cu apel deși hotărârile judecătorești, date în primă instanță de Judecătorie având ca obiect litigiile de o valoare de până la 1 milion lei, se atacă numai cu recurs. Luând în examinare motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 C. proc. civ., Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 1604 din 27 noiembrie 2008, a admis recursul celor două pârâte, a casat decizia nr. 3 din 26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj și a trimis cauza Tribunalului Dolj pentru judecarea căii de atac, ca recurs.

Casarea a fost argumentată în drept pe dispozițiile art. 282 C. proc. civ. potrivit cărora “ nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală, litigii a căror obiect are o valoare de până la 100.000 ron inclusiv, atât în materie civilă cât și în materie comercială”. Primind dosarul, Tribunalul Dolj a pășit la examinarea căii de atac declanșată împotriva sentinței comerciale nr. 10466 din 6 iulie 2007 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 36/215/2005 intitulată „apel” și calificată de instanța de recurs prin decizia nr. 1604/2008 ca „recurs”. Înainte de a examina criticile aduse sentinței, în rejudecare, Tribunalul a pus în discuția părților excepția lipsei calității de reprezentant a pârâtei SC P. SA, zona de operare Grup de Zăcăminte.

După examinarea înscrisurilor depuse de recurenta vizată în combaterea acestei excepții, tribunalul a reținut că nu a existat o procură ad litem pentru exercițiul dreptului de a declanșa o cale de atac întrucât zona de operare Grup de Zăcăminte fiind un dezmembrământ fără personalitate juridică nu are capacitate procesuală și prin urmare nu poate sta în instanță și nici nu poate reprezenta societatea P. SA. În consecință, prin decizia nr. 100 din 23 mai 2009 a fost anulat recursul declarat de P. SA zona de operare Grup de Zăcăminte împotriva sentinței nr. 10466 din 6 iulie 2007 pronunțată de Judecătoria Craiova, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant. În argumentarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., revizuienta a solicitat Înaltei Curți să constate existența unor hotărâri potrivnice, să schimbe ultima decizie nr. 100/2009 și constatând că unitatea P. SA București, Grupul de Zăcăminte B. are calitate de reprezentant prin managerul inginer C.N. și Consilier juridic N.D., să dispună casarea sentinței nr. 10466 pronunțată la data de 6 iulie 2007 de Judecătoria Craiova și să trimită cauza pentru rejudecare la instanța de fond cu obligarea acesteia la refacerea probelor. În esență, revizuienta a susținut că prin decizia nr. 100/2009 Tribunalul nu putea să constate lipsa calității de reprezentant a Grupului de Zăcăminte B. pe considerentul că acest aspect a fost analizat prin decizia nr. 1604 din 27 noiembrie 2008, pe baza acelorași acte care au fost depuse la dosarul cauzei.

Prin urmare, revizuienta a apreciat că există contrarietate între decizia nr. 1604 pronunțată în dosarul nr. 4488/63/2008 la data de 27 noiembrie 2008 și decizia nr. 100 pronunțată la 23 martie 2009 în dosarul nr. 19452/63/2008 care privește aceleași părți. Din expunerea argumentelor aduse în sprijinul motivului prevăzut de art. 322 alin. (7) C. proc. civ. care vizează „hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite în una și aceeași pricină”, revizuienta a solicitat Înaltei Curți sub cuvânt că în considerentele unei decizii s-a reținut calitatea de reprezentant a societății, iar în cea de-a doua (pronunțată după casare) s-a reținut, în baza acelorași înscrisuri, lipsa calității de reprezentant pentru promovarea căii de atac a recursului în numele societății P. SA București, să schimbe ultima decizie pronunțată de tribunal în rejudecare.

O subliniere de esență care se impune a fi făcută față de susținerile revizuientei care solicită schimbarea sentinței nr. 100/2009 și trimiterea cauzei pentru rejudecare, vizează faptul că instanța de revizuire în cazul art. 322 alin. (7) C. proc. civ. nu este instanță de control judiciar, ci doar constată dacă prin ultima hotărâre s-a nesocotit puterea lucrului judecat care ar rezulta din prima hotărâre pronunțată într-un alt dosar, dar care privește aceeași cauză și, în ipoteza în care sunt îndeplinite aceste condiții, anulează cea de-a doua hotărâre. După aceste precizări, Înalta Curte va examina mai întâi, în temeiul art. 137, art. 324 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 322 alin. (7) C. proc.

civ., tardivitatea exercițiului acestei căi extraordinare de atac. În conformitate cu dispozițiile procedurale amintite, termenul de revizuire este de o lună și se socotește, în cazul în care hotărârile potrivnice sunt date de instanța de recurs, de la data pronunțării ultimei hotărâri. În speță, ultima decizie a cărei anulare s-ar fi putut cere (și nu schimbare), a fost pronunțată la data de 23 martie 2009 iar cererea de revizuire a fost introdusă la data de 1 iunie 2009. În consecință, constatând tardivitatea sesizării Înaltei Curți ca urmare a încălcării dispozițiilor art. 324 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire va fi respinsă ca tardiv formulată. În aceste condiții aspectele formale care țin de analiza existenței hotărârilor potrivnice așa cum sunt reglementate de art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. nu se mai impune a fi făcută.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de SC P. SA, Grupul de Zăcăminte B. Craiova și SC P. SA București împotriva deciziei comerciale nr. 100 din 23 martie 2009 a Tribunalului Dolj, secția comercială, ca tardiv formulată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 aprilie 2010.