ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2594/2010

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul T.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (în prezent Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) și A.P.I.A., anularea Ordinului nr. 2231 din 9 octombrie 2009, emis de ministerul pârât, reintegrarea în funcția de director coordonator al Centrului Județean Botoșani al A.P.I.A., plata unei despăgubiri reprezentând drepturile de natură salarială ce i s-ar fi cuvenit, reactualizate cu rata inflației la data reintegrării efective și repunerea părților în situația anterioară eliberării din funcție.

Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că a ocupat funcția de director coordonator al Centrului Județean Botoșani al A.P.I.A., începând cu data de 28 mai 2009, fiind numit în această funcție prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și semnând contractul de management încheiat pentru o perioadă determinată, de un an. Mai arată reclamantul că, prin Ordinul nr. 2231 din 9 octombrie 2009, i s-a acordat un preaviz de 15 zile lucrătoare, în care se menționează că la expirarea perioadei de preaviz, încetează aplicabilitatea ordinului prin care a fost numit în funcție. Consideră că Ordinul nr. 2231 din 09 octombrie 2009 este nelegal și netemeinic, putând fi asimilat unei decizii de concediere și trebuind să cuprindă motivele în fapt și în drept care determină această măsură.

Reclamantul a arătat că desființarea postului ocupat nu este efectivă, fiind organizat concurs pentru ocuparea acestui post. Pe timpul judecății la instanța de fond pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a invocat excepția lipsei de obiect, iar pârâta A.P.I.A. excepția lipsei calității procesuale pasive. Prin sentința nr. 13 din 18 ianuarie 2010 , Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins ambele excepții invocate, iar pe fond a admis în totalitate acțiunea reclamantului T.I., anulând Ordinul nr. 2231 din 09 octombrie 2009 emis de Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și dispunând reintegrarea pe post, cu plata drepturilor salariale cuvenite, indexate la zi.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, instanța fondului a reținut următoarele : In privința excepțiilor invocate. Excepția lipsei de obiect a fost respinsă în considerarea faptului că O.U.G. nr. 105/2009, care a desființat funcția publică de conducere, a fost declarată neconstituțională, inclusiv pentru motive care vizau afectarea statutului juridic al funcției. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.P.I.A. s-a avut în vedere că sentința pronunțată trebuia să-i fie opozabilă agenției unde a fost numit reclamantul, precum și respectarea principiului disponibilității care guvernează procesul. Pe fondul cauzei. S-a reținut că ordinul prin care reclamantul a fost practic demis din funcția publică de conducere a fost emis în temeiul O.U.G.

nr. 105/2009, care a abrogat O.U.G. nr. 37/2009. Ambele ordonanțe de urgență au fost declarate neconstituționale prin deciziile Curții Constituționale nr. 1257 și 1629/2009. Cu privire la O.U.G. nr. 105/2009, Curtea Constituțională a reținut faptul că aceasta contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituția României, deoarece afectează statutul juridic al unor funcții de conducere, statut reglementat prin Legea nr. 188/1999. În aceeași decizie a Curții Constituționale s-a reținut că noile construcții juridice cuprinse în O.U.G. nr. 105/2009, ca urmare a desființării funcțiilor publice sunt deficitare, confuze și pun în discuție atât statutul juridic al funcției, cât și natura juridică a contractului de management încheiat cu ordonatorul principal de credite.

Curtea de Apel Suceava a mai avut în vedere că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituția României, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și sunt aplicabile numai pentru viitor. De asemenea, instanța fondului a reținut din conținutul deciziei nr. 1257/2009 a Curții Constituționale că dispozițiile ordonanțelor de urgență vizate exprimă o tendință de politizare a structurilor guvernamentale din unitățile administrativ-teritoriale, ceea ce pune în discuție regimul legal al funcției publice. Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Suceava au declarat recursuri pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și A.P.I.A. pentru nelegalitate și netemeinicie. Motivele de recurs invocate conform art. 304 1 C. proc.

civ. se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a legii atât în ceea ce privește soluționarea excepțiilor invocate de autoritățile pârâte cât și soluționarea fondului cauzei. În recursul declarat de recurenta-pârâtă Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale se critică respingerea greșită a excepției lipsei de obiect aceasta vizând în principal interesul reclamantului-intimat de a formula prezenta acțiune interes care nu este actual și legitim, având în vedere caracterul ordinului de eliberare din funcție contestat, care a fost executat nefiind un act cu executare succesivă. În recursul declarat de recurenta-pârâta A.P.I.A. se critică respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei autorității în condițiile în care ordinul contestat nu a fost emis de această autoritate, iar concursul pentru ocuparea postului de director coordonator la A.P.I.A.

– Centrul Județean Dolj a fost organizat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. În ceea ce privește fondul cauzei ambii recurenți critică sentința de fond prin care a fost anulat Ordinul nr. 2231 din 9 octombrie 2009 pentru greșita aplicare a legii. Se arată că în mod nelegal instanța de fond a analizat legalitatea ordinului contestat în raport de împrejurările ulterioare emiterii sale și nu în raport de situația de fapt și de drept existentă la momentul emiterii sau adoptării sale. Se arată că Ordinul nr. 223 din 9 octombrie 2009 a fost legal emis în aplicarea O.U.G. nr. 105/2009 act normativ care a abrogat expres dispozițiile O.U.G. nr. 37/2009, fiind aplicabile dispozițiile art. IV alin. (3) și (4) din O.U.G.

nr. 105/2009 referitoare la conducerea centrelor județene A.P.I.A. Se arată că declararea ulterioară a neconstituționalității O.U.G. nr. 105/2009 nu infirmă legalitatea ordinului contestat, în condițiile în care ordinul a fost emis cu respectarea dispozițiilor art. IV alin. (1) și a dispozițiilor art. V din O.U.G. nr. 105/2009, iar împrejurările ulterioare emiterii nu pot infirma legalitatea pe fond a ordinului contestat de reclamantul-intimat care se analizează conform principiului „ tempus regit actum ”. Analizând recursurile declarate în raport de motivele invocate Curtea le apreciază ca nefondate, pentru următoarele considerente. Sentința atacată este legală și temeinică fiind dată cu aplicarea corectă a legii, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Recursurile sunt nefondate atât în ceea ce privește soluționarea excepțiilor de fond invocate, cât și în ceea ce privește fondul cauzei. În mod corect a fost respinsă excepția lipsei de obiect invocată de recurentul-pârât Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în condițiile în care obiectul și respectiv interesul actual și legitim al reclamantului - intimat subzistă pe tot parcursul soluționării acțiunii neavând legătură cu modalitatea de executare a Ordinului nr. 2231 din 9 octombrie 2009 emis de Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Interesul legitim privat, astfel cum este definit prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004, este îndeplinit în cazul intimatului-reclamant care solicită anularea Ordinului prin care a fost eliberat, pretins nelegal din funcția de conducere deținută în cadrul A.P.I.A.

– Centrul Județean Botoșani, reintegrarea în funcție și plata despăgubirilor materiale. Ultimele două capete ale acțiunii având caracter subsidiar conform art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și fiind corect admise cu respectarea principiului restabilirii situației anterioare emiterii ordinului anulat, ca nelegal emis. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentei-pârâte A.P.I.A., în mod corect a fost respinsă această excepție. Faptul că Ordinul nr. 2231 din 9 octombrie 2009 a fost emis de recurentul-pârât Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, care organizează, conform legii și concursul pentru ocuparea posturilor nu infirmă calitatea procesuală pasivă a A.P.I.A.

Calitatea sa procesual pasivă este determinată de cererile subsidiare formulate de recurentul-pârât și de faptul că ordinul privea funcția de conducere – director coordonator al A.P.I.A. – Centru Județean Brașov – autoritate obligată la repunerea reclamantului-intimat în situația anterioară eliberării din funcție. În ceea ce privește fondul cauzei motivele de recurs nu sunt fondate. În mod corect a fost constatată nelegalitatea Ordinului nr. 2231 din 9 octombrie 2009 emis în baza O.U.G. nr. 109/2009 act normativ declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 1629 din 3 decembrie 2009. Faptul că la data emiterii sale 9 octombrie 2009 ordinul a fost emis în baza O.U.G. nr. 105/2009 care nu fusese declarată neconstituțională și aplicabilitatea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituția României nu infirmă legalitatea și temeinicia sentinței recurate.

Aceasta deoarece motivele de fond pentru care a fost constatată neconstituționalitatea determină nelegalitatea ordinului în condițiile în care eliberarea din funcția publică deținută de reclamantul – intimat a fost de natură a pune în discuție statutul juridic al funcției reglementat prin dispozițiile Legii nr. 188/1999 și fără a se ține cont de natura contractului de management. În consecință, nu pot fi reținute motivele de recurs care privesc fondul cauzei nefiind valabil un ordin ca act administrativ unilateral emis în baza unei ordonanțe de urgență declarată neconstituțională. Față de cele expuse mai sus Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va respinge recursurile ca nefondate menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și A.P.I.A. împotriva sentinței nr. 13 din 18 ianuarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2010.