ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1136/2010

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 22 august 2006 la Tribunalul Argeș, secția civilă, precizată ulterior, reclamanta M.C. a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Pitești, reprezentat prin primar, solicitând desființarea dispoziției nr. 2565/2006, emisă de acesta, și restituirea în natură a terenului în suprafață de 199,40 mp, situat în Pitești, județul Argeș, iar, în subsidiar, obligarea pârâtului la acordarea de despăgubiri în echivalent sau despăgubiri bănești atât pentru teren, cât și pentru construcția în prezent demolată. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că terenul face parte dintr-o suprafață mai mare de 320 mp, ce a aparținut autorilor săi, I.C.

și I.E., fiind dobândit prin cumpărare în anul 1982, iar în anul 1988 fiind expropriat prin Decretul nr. 331. A mai arătat reclamanta că o porțiune de 120 mp din acest teren a fost restituită autorilor săi, prin Ordinul Prefectului nr. 272 din 2002, emis în baza Legii nr. 1/2000. Reclamanta a precizat că prin dispoziția contestată i s-a respins cererea de restituire în natură a terenului și i s-a refuzat și acordarea altor măsuri reparatorii în echivalent.

Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr. 208 din 19 iunie 2007, a admis în parte contestația, a anulat în parte dispoziția nr. 2565/2006, emisă de Primarul Municipiului Pitești și a constatat că reclamanta este îndreptățită să i se restituie în natură suprafața de 199 mp teren situat în Pitești, așa cum a fost identificat de expertul tehnic D.G., prin schița anexă la raportul de expertiză astfel: suprafața de 32 mp între reperele B-E-F-C-B, suprafața de 48 mp între reperele 1-2-3-6-1 și suprafața de 119 mp între reperele 1-7-8-2-1. S-a menținut în rest dispoziția.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că pârâta a respins notificarea prin care s-a solicitat restituirea în natură a terenului, precum și cererea de acordare de despăgubiri bănești, și a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, pentru terenul în suprafață de 199,4 mp și pentru construcțiile în suprafață de 132,17 mp, în prezent demolate. S-a reținut că dispoziția contestată a fost emisă în anul 2006, deci după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, iar reclamantei, cât și numitei I.E.

le-a fost expropriat terenul de 320 mp și construcțiile edificate pe acesta, ce au fost dobândite de autorul I.C., prin actul de vânzare-cumpărare din 1971. S-a considerat că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită conform art. 3 din Legea nr. 10/2001 și că sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (2), în sensul că se impune restituirea în natură a suprafeței de teren de 199 mp, formată din trei parcele, care, deși se află în domeniul public, nu afectează buna utilizare a construcțiilor aflate în punctul respectiv. Pe de altă parte, s-a arătat că apartenența terenului la domeniul public nu împiedică restituirea în natură, deoarece orice act de trecere în proprietate publică emis în aplicarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 213/1998 este inferior, ca putere normativă, Legii nr. 10/2001.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Municipiul Pitești, prin primar, criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru greșita restituire în natură a terenului, ocupat de accesul carosabil pentru blocurile PS 7, PS 8, PS 9, construcția blocului PS7, precum și zona funcționabilă a acestuia. Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia civilă nr. 381/A pronunțată la 29 octombrie 2007, a respins ca nefondat apelul declarat de pârât, reținând că motivele de apel invocate sunt contrazise de constatările probei cu expertiză tehnică administrată în cauză, prin care s-a stabilit că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termenul legal, Primarul Municipiului Pitești. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, prin decizia nr. 4374 din 27 iunie 2008, a admis recursul, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând că situația de fapt privind regimul juridic al terenului nu a fost pe deplin stabilită. S-a reținut că din total de 119 mp, suprafață ce s-a restituit în natură prin sentința tribunalului, numai suprafața de 48 mp este situată pe amplasamentul inițial, restul terenului fiind acordat ca măsură reparatorie în compensare, situație în care era necesar ca instanțele să verifice dacă aceste suprafețe erau cuprinse în lista cu bunuri disponibile, conform art. 1 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.

Rejudecând apelul, Curtea de Apel Pitești, prin încheierea din 22 octombrie 2008 a încuviințat administrarea de probe, potrivit deciziei de casare, sens în care a dispus și completarea raportului de expertiză tehnică pentru a se stabili dacă este liber de construcții și neafectat de detalii de sistematizare, sau dacă este afectat de servituți legale și dacă a fost cuprins în lista cu bunuri disponibile. Prin decizia nr. 27/A din 4 februarie 2009, Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Pitești și a schimbat în parte situația primei instanțe, în sensul că a anulat dispoziția nr. 2565 din 8 august 2006, emisă de acesta, în parte, dispunând restituirea în natură a suprafeței de 48 mp, potrivit expertizei tehnice – plan de situație, punctele 1-2-3-6-1.

S-a menținut în rest dispoziția. Prin considerentele deciziei, instanța de apel a reținut că din totalul suprafeței de 199 mp, solicitată de reclamantă, doar suprafața de 48 mp, dată de punctele 1-2-3-6-1 pe planul de situație anexă la raportul de expertiză întocmit de expert D.G., face parte din vechea proprietate a autorilor acesteia, fiind liberă de construcții, neafectată de detalii de sistematizare, de servituți legale sau alte amenajări publice supra sau subterane. Ca atare, s-a considerat că în privința acestui teren sunt îndeplinite condițiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. În ceea ce privește terenul de 151 mp, ce nu a făcut parte din vechea proprietate a autorilor reclamantei și a fost atribuit altor persoane prin ordin al prefectului, s-a reținut că nu poate fi atribuit în compensare, întrucât nu a fost cuprins în lista cu bunuri disponibile, în sensul art. 1 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul Primarul Municipiului Pitești, criticând-o ca nelegală pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. numai în ceea ce privește măsura restituirii în natură a suprafeței de 48 mp. S-a susținut că acest teren nu este liber în sensul dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 10/2001, întrucât a primit afectațiunea pentru care s-a dispus exproprierea și, ca atare nu putea fi restituit în natură, servind bunei utilizări a blocurilor de locuințe, în speță căi de acces, parcări, spații verzi și zonă funcțională. S-a învederat că acest teren este afectat unor amenajări de utilitate publică și, pe cale de consecință, s-a solicitat desființarea soluției instanței de apel, în sensul respingerii contestației împotriva dispoziției Primarului Municipiului Pitești nr. 2565/2006.

Examinând criticile invocate de recurentul pârât raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat pentru considerentele ce succed: Suprafața de teren în discuție, de 48 mp, ce face obiectul criticilor formulate prin motivele de recurs este situată între punctele 3-4-5-6-3 pe planul de situație anexă la raportul de expertiză efectuat la prima instanță de expert tehnic ing. D.G., fiind individualizată ca „amplasamentul 2” (fila 65 dosar fond). Așa cum rezultă din constatările expertului această suprafață este liberă de construcții și detalii de sistematizare, însă, așa cum se poate observa din planul de situație pe care este marcată cu culoarea verde, (fila 66 dosar fond) este situată între blocuri.

Confirmând aceste constatări, același expert, în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat după casarea cu trimitere, la instanța de apel, arată că suprafața de 48 mp, dată de punctele 1-2-3-6-1 face parte din domeniul public al municipiului Pitești conform H.G. nr. 447/2002 (fila 59 dosar apel). Chiar dacă terenul în discuție este liber de construcții și nu este afectat de detalii de sistematizare, a servit scopului pentru care s-a dispus exproprierea, fiind destinat unor utilități publice ce fac posibilă buna utilizare a construcțiilor – blocuri de locuințe aflate în imediata vecinătate. Ca atare, se va reține că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 11 din Legea nr. 10/2001, întrucât nu se poate considera că terenul nu ar fi primit afectațiunea pentru care s-a dispus exproprierea.

Așa cum rezultă din raportul de expertiză și completarea la acesta, efectuate de expert D.G., terenul ce face obiectul criticii recurentului reprezintă un spațiu aflat între blocuri, cu funcționalitate practică pentru buna utilizare a acestora, care, de altfel, face parte din domeniul public al Municipiului Pitești. Pentru aceste considerente se va reține că terenul în litigiu nu putea fi restituit în natură, neavând regimul stabilit de dispozițiile art. 11 din Legea nr. 10/2001, greșit aplicate de instanța de apel. Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu va fi analizat, aceste dispoziții fiind invocate formal, întrucât din dezvoltarea criticilor aduse deciziei recurate nu rezultă că se susține greșita interpretare a actului juridic dedus judecății.

Ca atare, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmează ca în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. să se admită recursul pârâtului și să se modifice decizia recurată în parte, în sensul schimbării în tot a sentinței nr. 208 din 19 iunie 2007 a Tribunalului Argeș, secția civilă. Se va respinge contestația ca neîntemeiată și se va menține dispoziția din decizia recurată referitoare la admiterea apelului pârâtului Primarul Municipiului Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul pârâtului Primarul Municipiului Pitești împotriva deciziei nr. 27/A din 4 februarie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de minori și de familie. Modifică în parte decizia recurată. Schimbă în tot sentința nr. 208 din 19 iunie 2007 a Tribunalul Argeș, secția civilă, în sensul că respinge contestația ca neîntemeiată. Menține dispoziția din decizia recurată referitoare la admiterea apelului pârâtului Primarul Municipiului Pitești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 februarie 2010.