ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4374/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin sentința nr. 208 din 19 iunie 2007, Tribunalul Argeș, secția civilă, a admis în parte contestația formulată de reclamanta M.C., în contradictoriu cu M nicipiul Pitești, prin primar, împotriva dispoziției nr. 2565/2006, emisă de Primarul municipiului Pitești. A anulat în parte dispoziția nr. 2565/2006 și a constatat că reclamanta este îndreptățită să i se restituie în natură suprafața totală de 199 mp teren, situat în Pitești, astfel cum a fost identificat de expertul tehnic D.G. și evidențiat în schița raportului de expertiză, astfel: suprafața de 32 mp teren evidențiat prin reperele B-E-F-G-B; suprafața de 48 mp teren evidențiată prin reperele 1-2-3-6-1 și suprafața de 119 mp teren evidențiată prin reperele 1-7-8-2-1.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, prin dispoziția nr. 2565 din 8 august 2006, Primarul municipiului Pitești a respins notificarea prin care reclamanta și I.E. au solicitat restituirea în natură a terenului situat în Pitești, motivat de faptul că terenul este afectat de blocul PS7, zona funcțională a acestuia și alee de acces. A fost respinsă și cererea de acordare de despăgubiri bănești, pe considerentul că această măsură nu este prevăzută de lege și s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, pentru terenul în suprafață de 199,40 mp și pentru construcțiile în suprafață de 132,17 mp, în prezent demolate.

Tribunalul a mai reținut că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită pentru că este moștenitoarea defunctului I.C., care a avut în proprietate suprafața de 319,40 mp teren și a unui corp de casă, situate în municipiul Pitești. Prin Decretul nr. 331/1988, reclamanta și I.E. au fost expropriate de imobilele moștenite, iar prin Legea nr. 18/1991, le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 120 mp, fiind puse în posesie prin procesul verbal nr. 343 din 10 decembrie 1998. Expertul tehnic numit în cauză a constatat că pe vechiul amplasament poate fi restituită în natură suprafața de 48 mp teren, iar în imediata vecinătate a terenului pot fi restituite reclamantei suprafața de 32 mp teren și 119 mp teren.

Expertul a mai constatat că suprafețele propuse spre restituire nu au nici o legătură cu construcțiile aflate pe punctul în litigiu, buna utilizare a acestora nefiind influențată de aceste amplasamente și că nu au nici o legătură cu terenul ce s-a susținut că a fost restituit foștilor proprietari P. și H. Prin decizia nr. 381A din 29 octombrie 2007, Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondat apelul declarat de Municipiul Pitești, prin primar. Instanța de apel a reținut că suprafața de 199 mp, pentru care s-a dispus restituirea în natură, este compusă din suprafețele de 48 mp, 32 mp și 119 mp teren care, deși fac parte din domeniul public al municipiului, sunt libere, în sensul art. 11 din Legea nr. 10/2001 și că nu au primit afectațiunea pentru care s-a dispus exproprierea, prin nerealizarea tuturor investițiilor propuse.

Curtea de apel a mai reținut că susținerea pârâtului, în sensul că suprafața de 199 mp este afectată integral de construcția blocului PS7, de zona funcțională a acestuia și de aleile de acces la blocuri, este contrazisă de proba cu expertiză tehnică, prin care s-a stabilit că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Primarul municipiului Pitești. Invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., recurentul a arătat că decizia este nelegală, deoarece scopul exproprierii a fost realizat. Blocurile nu puteau fi construite lipite unul de altul pentru a se respecta scopul exproprierii, pentru utilizarea acestora fiind necesare, alei de acces, spații verzi, zone de siguranță și parcări.

Faptul că există spații între blocuri nu înseamnă că aceste suprafețe de teren nu au nici o funcționalitate. A mai arătat recurentul, că instanța de apel nu a ținut cont de precizările Autorității Naționale pentru restituirea Proprietăților, în sensul că sintagma amenajări de utilitate publică are în vedere suprafețele de teren afectate utilității publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a servi nevoile comunității (căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi, etc). Criticile formulate permit încadrarea recursului în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și sunt fondate, pentru cele ce se vor arăta în continuare. În cauză, este de necontestat faptul că imobilul solicitat a fost expropriat pentru cauză de utilitate publică.

Expropriate fiind, regimul juridic al imobilelor solicitate este reglementat de dispozițiile art. 11 din Legea nr. 10/2001, care în alin. (3) prevede că persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servitutilor legale și altor amenajări de utilitate publică, măsurile reparatorii stabilindu-se prin echivalent. Prin urmare, pentru a se putea dispune restituirea în natură, era necesar să se administreze probe pentru a se stabili dacă terenurile sunt libere, în sensul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Instanța de apel a reținut că sunt incidente prevederile acestui text, deși situația de fapt privind regimul juridic al terenului nu a fost pe deplin stabilită.

Expertiza efectuată în cauză a stabilit că din terenul care face obiectul pricinii este liberă de construcții și detalii de sistematizare doar suprafața de 48 mp delimitată de punctele 1-2-3-6-1 în schițele anexă la raportul de expertiză și la completarea la raportul de expertiză. În privința terenului în suprafață de 119 mp, restituit prin sentința tribunalului, păstrată prin decizia atacată, se arată în completarea la raportul de expertiză că excede amplasamentului fostei proprietăți a autorului contestatoarei, iar, potrivit planului de situație anexă la completarea la raportul de expertiză (fila 96 dosar tribunal), pe acest teren, delimitat cu culoare verde de punctele 1-7-8-2-1, se află construcția P3.

Această suprafață de teren, aflată în continuarea terenului în suprafață de 48 mp, nu este menționată ca fiind liberă de construcții în planul de situație anexă la raportul de expertiză (fila 66 dosar tribunal), iar expertul nu a lămurit aspectele legate de eventuale servituti legale de care ar putea fi afectate suprafețele de teren propuse spre restituire sau alte amenajări publice supra și subterane. Pe amplasamentul inițial fiind situată numai suprafața de 48 mp teren, restul terenului a fost acordat ca măsură reparatorie în compensare, situație în care era necesar ca instanțele să verifice dacă aceste suprafețe erau cuprinse în lista cu bunuri disponibile, conform art. 1 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.

Pentru considerentele expuse, potrivit art. 312 și art. 314 C. proc. civ., se va admite recursul declarat și se va casa decizia atacată, iar cauza va fi trimisă pentru rejudecare aceleiași curți de apel. La rejudecare se vor administra toate probele necesare (expertiză tehnică și înscrisuri) pentru stabilirea deplină a împrejurărilor menționate și se vor avea în vedere toate mijloacele de apărare invocate de părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâtul primarul municipiului Pitești împotriva deciziei nr. 381A din 29 octombrie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, pe care o casează. Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 iunie 2008