ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3424/2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3424/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 176 din 13 noiembrie 2007 a

Tribunalului Sibiu a fost admisă acțiunea reclamanților P.S., P.C., T.M.M. și S.I.

împotriva pârâtelor SC B. SA Sibiu, SC A. SA Sibiu și SC M. SRL Sibiu, s-a

constatat nulitatea absolută parțială a hotărârii A.G.A. a SC A. SA din 25

februarie 2005 în ceea ce privește înstrăinarea unor imobile, nulitatea

absolută a contractului de vânzare – cumpărare încheiat între SC A. SA Sibiu și

SC B. SA Sibiu autentificat din 13 iulie 2005 a BNP D.E. anularea încheierii nr.

1331/2005 emisă de O.C.P.I. Sibiu, restabilirea situației anterioare în sensul

reîntabulării dreptului de proprietate pe numele SC A. SA Sibiu asupra

imobilelor înscrise în CF.

Tribunalul a reținut că

acțiunea în constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.A. întemeiată pe

încălcarea unor norme de ordine publică poate fi introdusă nu numai de

acționarii care au votat contra sau care au luat parte la adunarea generală, ci

de către oricine care are un interes legitim potrivit dreptului comun și numai

pe baza dispozițiilor înscrise în art. 131 din Legea nr. 31/1990, republicată.

Anularea unui act

neîntemeiată pe dispozițiile unei legi speciale (Legea nr. 31/1990,

republicată) nu poate fi confundată cu instituția nulității absolute întemeiată

pe dispozițiile legii civile deoarece fiecare dintre aceste instituții are și

deosebiri.

În cauză, reclamanții au

calitatea de acționari ai SC A. SA Sibiu, iar interesul derivă din chiar

calitatea de acționari la această societate astfel că excepția lipsei calității

procesuale active a reclamanților invocată de pârâte, este neîntemeiată.

De asemenea s-a reținut că

nu au fost respectate prevederile art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990,

modificată, referitoare la convocarea A.G.A., care trebuie să cuprindă ordinea

de zi cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul

dezbaterilor adunării, în ceea ce privește vânzarea de active și terenuri ce

depășesc 80% din capitalul social.

Instanța fondului a mai avut

în vedere că, vânzarea activelor s-a făcut și cu încălcarea art. 146 din Legea nr.

31/1990, modificată, potrivit căruia aprobarea vânzării unor bunuri aflate în

patrimoniul societății a căror valoare depășește 50% din valoarea contabilă a

activelor, aparține adunării generale extraordinare a acționarilor, iar

nulitatea hotărârii atrage și nulitatea contractului de vânzare – cumpărare.

Pârâtele SC B. SA Sibiu și SC

A. SA Sibiu au declarat apel solicitând schimbarea în tot a sentinței atacate

și respingerea acțiunii reclamanților.

În motivarea apelurilor au

susținut că acțiunea reclamanților, fiind întemeiată pe nulitate relativă, este

tardiv introdusă, că valoarea contabilă a imobilelor vândute reprezintă doar

20,76% din totalul activelor, astfel că nu este necesară aprobarea A.G.E.A, iar

capitalul social nu a fost redus după vânzare, ci doar la 31 martie 2007.

Prin decizia nr. 25 din 7 martie

2008, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, a respins apelurile ca

nefondate.

Instanța a reținut că

potrivit art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 condițiile vizând convocarea

A.G.O.A. sunt imperative, sancțiunea încălcării acestora fiind nulitatea

absolută și că, potrivit art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, dreptul la

acțiune este imprescriptibil atunci când se invocă motive de nulitate absolută.

Cu privire la imobilele ce

urmau a fi înstrăinate, din procesul - verbal al A.G.A. de la SC A. SA Sibiu rezultă

că valoarea acestora depășea 80% din capitalul social, iar convocarea s-a făcut

greșit pentru o adunare ordinară și nu pentru o adunare extraordinară. De

asemenea, s-a avut în vedere că înstrăinarea imobilelor s-a dezbătut la pct. 7

„diverse” al ordinii de zi a adunării generale ordinare a acționarilor.

Pârâtele SC B. SA Sibiu și SC

A. SA Sibiu au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursurilor,

recurentele susțin în temeiul art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ. următoarele:

- instanța de apel a reținut

că din procesul - verbal al A.G.O.A. SC A. SA rezultă cu claritate că valoarea

imobilelor ce urmează a fi înstrăinate depășea 80% din capitalul social, or

această pondere trebuie stabilită în mod efectiv pe baza evidențelor contabile

ale societății, fiind necesară o expertiză contabilă.

- acțiunea formulată este o

acțiune în anulare întemeiată pe o nulitate relativă care față de data

introducerii este tardivă, astfel că nu operează imprescriptibilitatea acțiunii

în constatarea nulității absolute.

Recursurile sunt nefondate,

pentru următoarele motive:

- nerespectarea

dispozițiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 privind convocarea A.G.A.

au un caracter imperativ iar încălcarea lor este sancționată cu nulitatea

absolută a hotărârilor adoptate și nu cu cea relativă.

- potrivit art. 132 alin.

(3) din Legea nr. 31/1990, dreptul la acțiune este imprescriptibil când se

invocă motive de nulitate absolută; în prezenta cauză, vânzarea activelor nu

era menționată în convocator și a fost adoptată la punctul „diverse” ceea ce

atrage nulitatea actelor de înstrăinare.

- valoarea imobilelor

înstrăinate depășea 80% din valoarea contabilă a bunurilor aflate în capitalul

social, ceea ce presupune ca înstrăinarea să se facă prin hotărârea adunării

generale extraordinare a acționarilor și nu prin adunarea ordinară, așa cum s-a

procedat, proba cu expertiza financiar - contabilă nu este concludentă deoarece

primează motivul de nulitate absolută referitor la nelegalitatea convocării

adunării generale.

Criticile formulate nu pot

fi reținute, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 304 pct. 7, 8 și

9 C. proc. civ., astfel că recursurile declarate în cauză fiind nefondate

urmează a fi respinse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., cu

obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată către intimații -

reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de pârâtele SC B. SA Sibiu și SC A. SA Sibiu împotriva deciziei nr. 25

din 7 martie 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, ca nefondate.

Obligă recurentele la 3.000

lei cheltuieli de judecată către intimații - reclamanți.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 noiembrie 2008.