ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5235/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5235/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată
următoarele:
Prin dispoziția nr. 2273 din 1 noiembrie 2005 primarul municipiului
Sibiu a restituit în natură către persoana îndreptățită T.M. cota de ½
părți din imobilul, construcții și teren, situat în Sibiu, înscris în C.F. nr.
14079 Sibiu, sub nr. top 5237/1/2/1/3/1.
În motivarea dispoziției s-a arătat
că prin decizia nr. 2365/2003 Curtea de Apel Cluj a dispus rectificarea
încheierii de intabulare nr. 824/1998 și restabilirea situației anterioare de
carte funciară, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate al Statului
Român asupra parcelei cu numărul topografic 5237/1/2/1/3/1/2, înscrisă în C.F.
nr. 41287. La dosarul întocmit în baza Legii nr. 10/2001 s-a depus și
încheierea de intabulare nr. 12601/2003 pronunțată de judecătorul delegat de
carte funciară în temeiul deciziei Curții de Apel Cluj prin care s-a dispus
restabilirea situației anterioară de carte funciară, în sensul reînscrierii
dreptului de proprietate al Statului Român asupra numărului topografic
identificat mai sus, încheiere operată în C.F. nr. 41287 Sibiu, cu nr. topo
5237/1/2/1/3/1/2, sub nr. 22628 din data de 3 decembrie 2003.
Printr-o comunicare ulterioară
înregistrată la Primăria municipiului Sibiu, Judecătoria Sibiu a transmis
încheierea nr. 13172 din 10 decembrie 2003 prin care a fost rectificată eroarea
materială strecurată în încheierea de intabulare nr. 12601 din 3 decembrie
2003, în sensul menținerii anulării încheierii de intabulare nr. 824 din 24
ianuarie 1998 din C.F. Sibiu nr. 14079 și respingerii cererii de reînscriere a
dreptului de proprietate a Statului Român asupra parcelei cu număr topo nou
5237/1/2/1/3/1/2 din C.F. nr. 41287 Sibiu.
La data de 6 decembrie 2005
reclamanta T.M. a contestat în justiție dispoziția nr. 2273 din 1 noiembrie
2005 emisă de pârâtul Primarul municipiului Sibiu solicitând anularea art. 1 al
acestei dispoziții și obligarea pârâtului la emiterea unei noi dispoziții prin
care să se restituie în natură imobilul situat în Sibiu, în sensul
identificării corecte a acestuia în C.F. 1287, cu nr. top. 5237/1/2/1/3/1/2,
care se află în prezent în proprietatea statului.
În motivarea acțiunii reclamanta a
arătat că, în calitate de persoană îndreptățită, a formulat în termen, potrivit
Legii nr. 10/2001, notificare prin care a solicitat restituirea în natură a
imobilului din Sibiu, înscris în C.F. 41287 Sibiu cu nr. topo 5237/1/2/1/3/1/2.
Ulterior, reclamanta a formulat acțiune în baza art. 46 (actual art. 50) din
Legea nr. 10/2001, situație care a condus la suspendarea procedurii
administrative până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr. 2365/2003, a admis acțiunea reclamantei
și a statuat că imobilul a fost preluat abuziv de către stat, dispunându-se,
totodată, anularea contractului de vânzare-cumpărare cu privire la imobil, ca
fiind încheiat cu rea-credință, atât din partea statului vânzător, cât și din
partea chiriașilor cumpărători. Prin aceeași hotărâre judecătorească s-a dispus
restabilirea dreptului de proprietate în favoarea statului asupra imobilului
înscris în C.F. 41287 Sibiu, cu nr. topo 5237/1/2/1/3/1/2.
Reclamanta a mai arătat că prin
dispoziția contestată, dispunându-se restituirea cotei de ½ din imobilul
înscris în C.F. nr. 14079 nr. top 5237/1/2/1/3/1, pârâtul s-a pronunțat asupra
unui bun care nu mai există în evidențele de publicitate imobiliară, ceea ce
echivalează cu refuzul acestuia de a retroceda imobilul care în prezent se află
în proprietatea statului.
Investit cu soluționarea cauzei,
Tribunalul Sibiu, secția civilă, prin sentința nr. 235 din 20 martie 2006, a
admis în parte contestația formulată de reclamanta T.M. și a dispus anularea
parțială a dispoziției nr. 2273/2005 emisă de pârâtul Primarul municipiului
Sibiu. A fost obligat pârâtul să restituie în natură imobilul identificat în
decizia nr. 2365/2003 a Curții de Apel Cluj. Au fost respinse celelalte cereri
formulate de reclamantă și a fost obligat pârâtul la 300 lei, parte din
cheltuielile de judecată, către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a
reținut și motivat că reclamanta T.M. a fost coproprietară, împreună cu soțul
său, T.I., asupra imobilului înscris în C.F. 14079 Sibiu nr. top
5237/1/2/1/3/1. Ulterior, cei doi soți au deținut numai cota de ½ din
acest imobil ce a fost preluată de stat conform Decretului nr. 223/1974. Imobilul
ce inițial a fost înscris în C.F. nr. 14079 Sibiu nr. top 5237/1/2/1/3/1 a fost
dezmembrat în două corpuri funciare cu numere topografice noi, respectiv nr.
top. 5237/1/2/1/3/1/1 (proprietari G.I. și G.M.) și nr. top. 5237/1/2/1/3/1/2
(proprietari B.I. și B.G.L.), acest corp funciar fiind transcris în C.F. 41287
Sibiu.
Prin decizia civilă nr. 2365/2003
Curtea de Apel Cluj a admis recursul declarat de reclamanta T.M., a modificat
hotărârile pronunțate anterior în cauză, a admis acțiunea reclamantei în contradictoriu
cu pârâții Statul Român, SC U. SA Sibiu, B.I. și B.G.L. și a constatat că
imobilul înscris, inițial, în C.F. 14079 Sibiu nr. top. 5237/1/2/1/3/1/2 și
transcris în C.F. 41287 Sibiu a fost preluat de stat fără titlu valabil,
respectiv pentru cota de ½ parte. Curtea de Apel Cluj a constatat
nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 4538/1997 încheiat
între SC U. SA Sibiu și B.I. și B.G.L., având ca obiect imobilul menționat.
Prin aceeași decizie curtea de apel a dispus anularea încheierii de întabulare
nr. 824/1998 și înscrierea dreptului de proprietate a Statului Român pentru
imobilul din C.F. 41287 Sibiu nr. top. 5237/1/2/1/3/1/2 și a respins petitul
privind anularea încheierii de intabulare nr. 277/1989.
Din întregul dispozitiv al deciziei
nr. 2365/2003 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, prima instanță a reținut că
s-a dispus anularea încheierii de intabulare nr. 824/1998 prin care s-a
intabulat dreptul cumpărătorilor B.I. și B.G.L., însă preluarea de către stat a
imobilului s-a făcut prin încheierile nr. 694/1987 și nr. 277/1989 care însă nu
au fost anulate și cum bunul a reintrat în proprietatea Statului Român el este
de retrocedat fostului proprietar.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția
civilă, prin decizia nr. 178/A din 24 mai 2006, a admis apelul declarat de
pârâtul Primarul municipiului Sibiu și a schimbat în tot sentința Tribunalului
Sibiu, în sensul că a respins contestația formulată de reclamanta T.M.
Pentru a decide astfel instanța de
apel a motivat că „decizia civilă nr. 2365/2003 a Curții de Apel Cluj vizează
numai cota de ½ parte din imobil care a fost deja dezmembrat, iar prin
încheierea nr. 92354 din 11 martie 2003 pronunțată de secția de C.F. a
Judecătoriei Sibiu, a fost respinsă cererea de reînscriere a dreptului de proprietate
al Statului Român asupra parcelei cu nr. top. 5237/1/2/1/2/1/2 din C.F. 41287
Sibiu. Instanța a reținut cu același prilej că în baza încheierii de intabulare
nr. 4829/1988 s-a format un nou corp funciar, iar această încheiere nu a fost
anulată prin decizia de mai sus.
Întrucât Statul Român nu deține
posesia imobilului și nici nu este proprietar, primarul nu poate fi obligat la
restituirea imobilului în litigiu”.
Împotriva deciziei dată în apel, în
termen legal, a declarat recurs reclamanta T.M., care a invocat următoarele
critici: instanța de apel a pronunțat hotărârea cu ignorarea deciziei civile
nr. 2365/2003 a Curții de Apel Cluj prin care s-a dispus anularea încheierii de
intabulare nr. 824/1998 din C.F. nr. 14079 Sibiu și s-a restabilit situația
anterioară de carte funciară, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate
în favoarea Statului Român asupra parcelei cu nr. top nou 5237/1/2/1/3/1/2 din
C.F. nr. 41287 Sibiu și, pe cale de consecință, dispoziția de restituire
atacată trebuia să privească imobilul astfel identificat și nu altul; nu are
nici o relevanță faptul că nu au fost anulate încheierile nr. 694/1987 și nr.
277/1989 din C.F. nr. 14079 Sibiu prin care Statul Român și-a intabulat dreptul
de proprietate asupra imobilului, deoarece această măsură excede procedurii de
retrocedare reglementată de Legea nr. 10/2001; împrejurarea că prin decizia nr.
2365/2003 Curtea de Apel Cluj nu a dispus anularea încheierii de intabulare nr.
4829/1998 de dezmembrare și ieșire din indiviziune, nu schimbă cu nimic
aspectul de fond cu privire la titlul de proprietate asupra imobilului, atât
indiviziunea, cât și dezmembrarea, având efect declarativ, și pe cale de
consecință, neafectând acest titlu, redevenit al statului; trebuia să se
observe că, urmare a dezmembrării și ieșirii din indiviziune, nu a fost anulată
încheierea de intabulare nr. 4829/1998 din C.F. nr. 14079 Sibiu, ceea ce nu
înseamnă că a fost reînființat titlul de proprietate al soților B., anulat
anterior printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Recursul este fondat.
Prin notificarea nr. 76 din 11 iunie
2001 adresată Primarului municipiului Sibiu, reclamanta T.M. a solicitat, în
baza Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a imobilului situat în Sibiu. În
motivarea notificării reclamanta a arătat că imobilul revendicat se compune din
cota de 2/8 părți ce a aparținut soțului său decedat T.I., trecută în
proprietatea statului prin decizia nr. 99 din 16 martie 1987 și din cota
reclamantei de 2/8 părți trecută în proprietatea statului prin decizia nr. 1097
din 4 februarie 1989, ambele decizii fiind emise în baza art. 13 din Legea nr.
59/1974 și a Decretului nr. 223/1974.
Constatând în procedura
administrativă că după preluarea imobilului de către stat, bunul a fost
dezmembrat și vândut, în baza Legii nr. 112/1995, foștilor chiriași, prin
cererea nr. 31135 din 20 martie 2002 (fila 31 dosar de fond) adresată Primăriei
municipiului Sibiu, reclamanta a cerut suspendarea procedurii de soluționare a
notificării prin care a solicitat restituirea în natură a nemișcătorului, până
la rezolvarea cauzei având ca obiect nulitatea contractului de
vânzare-cumpărare ce s-a încheiat cu referire la acest imobil.
Prin decizia nr. 2365 din 13
octombrie 2003 Curtea de Apel Cluj, secția civilă, a admis recursul declarat de
reclamanta T.M. și a casat hotărârile pronunțate anterior de Judecătoria
Cluj-Napoca și Tribunalul Cluj. Rejudecând în fond după casare, instanța de
recurs a admis acțiunea reclamantei împotriva pârâților Statul Român, prin
Municipiul Sibiu, SC U. SA Sibiu, B.I. și B.G.L. și a constatat că imobilul
înscris în C.F. nr. 14079 Sibiu, nr. top. 5237/1/2/1/3/1/2 și transcris în C.F.
41287 Sibiu, situat în Sibiu, a fost preluat de stat fără titlu valabil,
respectiv, cota de ½ parte din imobil. Instanța de casare a constatat
nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 4538/3.10.1997
încheiat între pârâții SC U. SA Sibiu și B.I. și B.G.L., având ca obiect
imobilul menționat și a dispus rectificarea de C.F. în sensul anulării
încheierii de intabulare nr. 824 din 21 ianuarie 1998 și restabilirea situației
anterioare, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate în favoarea
Statului Român asupra parcelei cu nr. top. nou 5237/1/2/1/3/1/2 din C.F. nr.
41287 Sibiu.
Prin aceeași decizie s-a respins acțiunea
față de pârâtul Consiliul județean Sibiu, pentru lipsa calității procesuale
pasive și s-a respins petitul privind anularea încheierii de intabulare nr.
277/1989.
Întrucât prin hotărâre
judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat nulitatea absolută a
actului de înstrăinare a imobilului către foștii chiriași, încheiat cu
încălcarea prevederilor Legii nr. 112/1995 și s-a dispus restabilirea situației
anterioare de carte funciară, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate
în favoarea Statului Român, imobilul trebuie restituit în natură fostului
proprietar de către persoana juridică deținătoare, respectiv de Primăria
municipiului Sibiu.
Nulitatea absolută a contractului de
vânzare-cumpărare nr. 4538 din 3 octombrie 1997 încheiat între SC U. SA Sibiu
și B.I. și B.G.L., ca sancțiune de drept civil, a constat în lipsirea actului
juridic, în tot, de efectele în vederea cărora actul a fost făcut, din cauza
nesocotirii dispozițiilor legale edictate pentru încheierea sa valabilă, așa
cum au fost ele menționate în considerentele deciziei de casare a Curții de
Apel Cluj și cum nulitatea a operat atât pentru trecut, cu efect retroactiv (ex
tunc), cât și pentru viitor (ex nunc), este de aplicat principiul restabilirii
situației anterioare, prin restituirea nemișcătorului în natură fostului
proprietar.
Statul Român redevenind, ca efect a
nulității actului de înstrăinare, proprietar al bunului nemișcător, este dator
să-l restituie către cel de la care l-a preluat fără respectarea legii, fiind
fără relevanță că instanța care a constatat nulitatea actului de preluare nu a
decis și asupra nulității încheierilor prin care statul și-a intabulat dreptul
de proprietate nelegal dobândit, deoarece aceste evidențe de publicitate
imobiliară, chiar nedesființate, nu pot împiedeca ori anula aplicarea
principiului restabilirii situației anterioare.
Față de cele ce preced, se va admite
recursul reclamantei, se va casa decizia dată în apel și în fond, va fi
menținută sentința Tribunalului Sibiu, urmare a respingerii apelului promovat
de pârât.
Întrucât recurenta-reclamantă nu a
făcut dovada cheltuielilor de judecată, cererea privind acordarea acestora va
fi respinsă cu atare motivare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de
reclamanta T.M. împotriva deciziei nr. 178 A din 24 mai 2006 a Curții de Apel
Alba Iulia, secția civilă, pe care o casează și, în fond respinge apelul
declarat de pârâtul Primarul Municipiului Sibiu împotriva sentinței nr. 235 din
20 martie 2006 a Tribunalului Sibiu, secția civilă, pe care o menține.
Respinge
cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată ca nedovedită.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 iunie 2007.